de Isac Mihai | ian. 7, 2021 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina intră în lockdown total
Autoritățile de la Kiev au decis să implementeze măsuri dure de carantină în perioada 8-24 ianuarie, relatează mass-media locală. Ucraina intră în lockdown total. Măsurile dure pot fi prelungite. Timp de trei săptămâni vor fi închise cafenelele, restaurantele, sălile de fitness, o parte a instituțiilor de învățământ și mallurile. Vor mai fi interzise evenimentele sportive și de divertisment, precum și funcționarea piețelor nonalimentare.
În perioada menționată vor funcționa transportul public, magazinele alimentare, farmaciile, benzinăriile, băncile, oficiile poștale, saloanele de înfrumusețare și hotelurile. Autoritățile vor verifica respectarea măsurilor de protecție împotriva răspândirii noului coronavirus.
După data de 24 ianuarie, aceste restricții stricte ar urma să fie ridicate, însă unele măsuri de carantină vor rămâne până pe 28 februarie.
Locuitorii Ucrainei vor trebui să respecte în continuare măsurile de protecție sanitară. Peste un milion de de ucraineni au contractat virusul SARS-CoV-2, dintre care aproximativ 20 de mii au decedat. Autoritățile de la Kiev au avertizat că sistemul medical este aproape de colaps.
Ucraina mizează pe primirea unui număr de câteva sute de mii de doze de vaccin din partea UE și a OMS. Kiev-ul va achiziționa și câteva milioane de doze de vaccin din China. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 1, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că va organiza un referendum privind schimbările constituţionale, a relatat agenţia de stat Belta. Sursa citată nu a menționat când anume va avea loc referendumul constituțional.
Liderul de la Minsk, confruntat cu proteste săptămânale, încearcă să se mențină la guvernare după controversatele alegeri prezidențiale. Opoziția nu a recunoscut rezultatele declanșând proteste de stradă soldate cu mii de arestări.
Comunitatea occidentală, inclusiv UE și SUA, a condamnat reacția în forță a autorităților de la Minsk. Liderii opoziției au primit azil politic în state membre UE, precum Lituania și Polonia.
Lukașenko se bucură de sprijinul politic al binomului Moscova-Beijing. Cei doi membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au blocat adoptarea oricăror sancțiuni ONU împotriva Minsk-ului. Este de așteptat ca Vladimir Putin să sprijine organizarea referendumului constituțional.
Belarus preia președinția Comunității Statelor Independente în 2021. Lukașenko a anunțat deja că dorește consolidarea structurii din care fac parte majoritatea fostelor state sovietice. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 6, 2020 | FEDERATIA RUSA
Vladimir Putin poate pierde Asia Centrală
Susținători ai opoziției au ocupat principalele clădiri guvernamentale din capitala Bișkek și alte centre regionale, semnalând victoria contestatarilor rezultatului alegerilor, relatează 24.kg. Protestatarii l-au eliberat din închisoare pe fostul preşedinte Almazbek Atambaev, arestat în urmă cu peste un an de forțele de securitate.
Surse locale au mai declarat că aproximativ 5 mii de protestatari au participat la ocuparea obiectivelor guvernamentale, inclusiv membrii ai unor unități militare.
Răscoală cu repetiție
Protestatarii au solicitat demisia preşedintelui Sooronbai Jeenbekov şi organizarea de noi alegeri prezidențiale și parlamentare. Scrutinul de duminică a fost umbrit de acuzații dese de fraudă și încălcarea drepturilor opoziției.
Repetând scenariul revoltelor din 2005 și 2010, protestatarii au ocupat Casa Albă din Bișkek, care găzduiește parlamentul și administrația prezidențială a fosrtei republici sovietice. Surse locale menționează că au avut loc jafuri ale proprietății publice și în unele zone rezidențiale
Manifestanții au ocupat sediul serviciilor locale de securitate și fostul președinte al Kârgâzstanului, Almazbek Atambayev, care anterior fusese condamnat la 11 ani de închisoare, a fost eliberat din centrul de detenție preventivă. Fostul prim-ministru al Kârgâzstanului Sapar Isakov, care a fost condamnat la 15 ani pentru corupție, a fost eliberat și el din închisoare.
Până în acest moment aproximativ 1000 de persoane au fost rănite în ciocnirile din diferite orașe din fosta republică sovietică. Câteva sute de persoane au fost spitalizate, majoritatea suferind răni ușoare. Surse locale au menționat și existența unor persoane decedate, versiune neconfirmată de mass-media.
Alegeri repetate
După protestele violente, liderii partidelor de opoziție au anunțat primele măsuri menite să aduc stabilitatea internă. Zhanar Akayev, președintele formațiunii Ata Meken (Patria), a declarat că opoziția va forma un guvern în locul Executivului actual și va numi un premier interimar. Misiunea acestuia va fi să gestioneze situația internă și să organizeze alegeri parlamentare, locale și prezidențiale anticipate.
Liderii opoziției au mai anunțat că vor urgenta procesul de adoptare a unei noi Constituții a țării, care va limita prerogativele serviciilor de securitate și a va garanta protecția drepturilor omului.
Concomitent, oficiali din câteva regiuni au demisonat și opoziția a numit noi comandanți militari și ai serviciilor de securitate. Almambet Shykmamatov, fost deputat și contestatar al regimului Sooronbai Jeenbekov, a declarat că a devenit noul procuror general. El a anunțat anularea rezultatului alegerilor parlamentare și a promis arestarea celor implicați în fraudarea alegerilor parlamentare.
Expectativă rusă
Federația Rusă are interese strategice importante în fosta republică sovietică din Asia Centrală. Câteva mii de militari ruși sunt desfășurați în acest stat, inclusiv la baza aeriană militară de la Kant.
Kârgâzstan este dependent militar și economic de Moscova, o mare parte din populația activă lucrând în Federația Rusă. Fosta republică sovietică este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și Uniunii Economice Euroasiatice. Moscova nu se așteaptă la schimbări majore în direcția politicii externe promovate de Bișkek, toți liderii politici evitând să antagonizeze Federația Rusă.
Ascensiune chineză
Confruntată cu o criză politică în desfășurare în Belarus, Moscova nu va implementa măsuri dure față de statul asiatic. Lovitura de stat în desfășurare la Bișkek dovedește încă o dată ineficiența OTSC, îngrijorând elitele politice loiale Moscovei.
Eșecul structurilor de securitate regionale construite de Moscova împinge și mai mult statele Asiei Centrale în brațele Chinei. Beijingul exercită deja o influență economică și politică majoră prin investițiile strategice și împrumuturile acordate. Strategia marii puteri de a nu impune condiții privind democratizarea politică, liberalizarea economiei ori protecția drepturilor omului au dus la schimbarea treptată a orientării elitelor regionale către China. Ușurința accesării fondurilor acordate de Beijing au limitat posibilitatea UE de a folosi pârghiile economice clasice pentru a obține implementarea unor măsuri menite să democratizeze viața politică internă.
Strategie antiseparatistă
Beijingul are o colaborare extrem de apropiată cu serviciile de securitate din statele Asiei Centrale pe fondul ofensivei împotriva mișcării de independență din Xinjiang, regiune majoritar musulmană de la granița Chinei cu statele central-asiatice. Eliminarea treptată a influenței Moscovei în regiune nu este decât o chestiune de timp, care va fi accelerată de problemele întâmpinate de Kremlin în alte regiuni.
NATO și UE, inexistente în Asia Centrală
Mulaj geopolitic
Considerată câteva decenii drept zonă tradițional dependentă de Moscova, Asia Centrală a devenit treptat o simplă anexă a Chinei. Influxul masiv de investiții de la Beijing și aparenta abandonare a regiunii după retragerea accelerată a SUA din Afganistan nu a făcut decât să arunce zona în brațele larg deschise ale gigantului chinez.
Elitele locale, crescute în tradiția regimurilor dictatoriale și politicii de clan, au acceptat rapid dominația Beijingului în schimbul unor garanții economice și de securitate. China își folosește cu succes imensul aparat financiar, mediatic și de intelligence pentru a înlătura treptat orice obstacol rusesc, european ori american din calea dominării totale a regiunii. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | oct. 2, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, UE
Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din China
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE se vor reuni pe 16 noiembrie la Berlin pentru un summit consacrat relaţiilor cu China, potrivit unui program actualizat publicat vineri de Consiliul European, instituţie ce reprezintă statele membre, informează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Această „reuniune informală” a liderilor europeni va avea loc fără participarea Chinei, a precizat un purtător de cuvânt al Consiliului European.
Drepturi vs. Economie
Noua reuniune a fost adaugată la câteva ore după încheierea discuţiilor celor 27 asupra Chinei, în cadrul unui summit european la Bruxelles. UE şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „situaţia drepturilor omului”, în special în Hong Kong, şi la soarta minorităţilor, referinţă implicită la etnicii uiguri de confesiune musulmană din China.
UE a subliniat de asemenea „necesitatea de a reechilibra relaţiile economice şi de a ajunge la reciprocitate”.
În timpul unei videoconferinţe care a avut loc la 14 septembrie cu preşedintele chinez Xi Jinping, preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Charles Michel şi Ursula von der Leyen, precum şi cancelarul federal german Angela Merkel – a cărei ţară asigură preşedinţia semestrială a UE – au cerut Chinei să-şi deschidă mai mult piaţa pentru companiile europene, dacă vrea să ajungă înainte de sfârşitul lui 2020 la un acord bilateral asupra investiţiilor.
2021, an crucial
În noaptea de joi spre vineri, UE „a invitat” China „să-şi onoreze angajamentele luate în scopul depăşirii obstacolelor din calea accesului la piaţă, să realizeze progrese în ceea ce priveşte supracapacitatea (industrială) şi să ia parte la negocieri asupra subvenţiilor industriale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)”.
Cei 27 s-au angajat să aibă o nouă reuniune cu preşedintele Xi Jinping în 2021.
UE a mai îndemnat Beijingul să „acţioneze mai ambiţios pentru climă, conform obiectivelor fixate în Acordul de la Paris, şi în favoarea biodiversităţii, şi să susţină reacţiile multilaterale în faţa pandemiei de COVID-19, în special în ceea ce priveşte tratamentele şi vaccinurile”.
UE „salută ca fiind un pas important (…) declaraţia făcută la finalul videoconferinţei de către preşedintele Xi Jinping, conform căreia China intenţionează să atingă obţină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2060”. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 25, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Presedintele SUA, Donald Trump, multumit de Acordul Abraham
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace 2021, distincţie la care aspiră de asemenea omologul său american Donald Trump, a anunţat joi scriitorul rus Serghei Komkov, potrivit AGERPRES și KARADENIZ PRESS. ”Propunerea a fost trimisă pe 9 septembrie şi pe 10 a fost primită de Comitetul Nobel de la Oslo”, a spus Komkov la o conferinţă de presă desfăşurată la agenţia Rosbalt.
Cât despre justificarea iniţiativei sale, scriitorul rus, un susţinător al liderului de la Kremlin, afirmă că aceasta este sprijinită de principalele personalităţi ale culturii şi ştiinţei ruse. ”Ca lider al uneia dintre principalele ţări ale lumii, el face un efort maxim pentru menţinerea păcii şi a liniştii nu doar pe teritoriul propriei ţări, ci contribuie activ la soluţionarea paşnică a conflictelor izbucnite pe planetă”, a notat Komkov în scrisoarea trimisă.
Putin vs. Trump
Komkov, director al revistei ”President”, a susţinut că abia după propunerea sa un parlamentar norvegian a propus ca premiul să-i fie acordat lui Trump pentru contribuţia acestuia la acordul de normalizare a relaţiilor între Israel şi Emiratele Arabe Unite.
Parlamentarul norvegian Christian Tybring-Gjedde este promotorul acestei candidaturi, alesul de la Oslo remarcându-se prin faptul că a mai înaintat candidatura liderului american Trump și în 2019. Motivul de anul trecut a fost reprezentat de acordul cu regimul nord-coreea.
La 13 august, Trump a anunţat că Israelul şi Emiratele Arabe Unite au căzut de acord să stabilească relaţii diplomatice, ca parte a unui amplu acord în urma căruia autorităţile israeliene s-au angajat să stopeze anexarea de teritorii palestiniene ocupate.
Astfel, EAU au devenit a treia ţară arabă care a stabilit relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt (1979) şi Iordania (1994). Donald Trump va fi amfitrionul ceremoniei de semnare a acordului, denumit Acordul Abraham, care va avea loc la Casa Albă la 15 septembrie.
Vladimir Putin, propus la Premiul Nobel
Putin, file de poveste
El subliniază că în timpul pandemiei de COVID-19 preşedintele Rusiei a dispus trimiterea de ajutoare către circa 30 de ţări, printre care se numără SUA, China, Venezuela, Italia şi Iran.
De asemenea, continuă Serghei Komkov, Putin şi-a demonstrat ataşamentul faţă de valorile umanitare şi religioase incluzând cuvântul ”Dumnezeu” în Constituţia rusă.
Vorbind despre această propunere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că ar fi ”fantastic” dacă Putin primeşte Nobelul, adăugând că în caz contrar ”nu se întâmplă nimic”.
Vladimir Putin a fost propus pentru Premierul Nobel pentru Pace şi în anul 2014, meritul invocat atunci fiind prezentarea planului pentru neutralizarea arsenalului sirian de arme chimice şi evitarea astfel a unei intervenţii militare occidentale.
Până în prezent numai doi ruşi au primit Nobelul pentru Pace, fizicianul şi disidentul Andrei Saharov şi ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov. Acesta din urmă ar avea astfel dreptul să promoveze candidatura lui Putin, dar este puţin probabil să o facă, dat fiind că el l-a criticat adesea pe actualul lider de la Kremlin, printre altele şi pentru involuţia democratică a Rusiei din ultimii ani. (N.G.)
