de Anatol Terzi | feb. 1, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Doi diplomaţi ruşi au fost expulzaţi din Canada în legătură cu un caz de spionaj în care este implicat un sublocotenent al Marinei canadiene, a anunţat marţi un post de televiziune canadian.
Unul dintre aceşti diplomaţi, Dimitri Gherasimov, era staţionat la consulatul Rusiei la Toronto iar celălalt, Serghei Jukov, era ataşat militar la ambasada din Ottawa, relatează presa americană. Plecarea acestora ridică la şase numărul diplomaţilor ruşi care au părăsit Canada după inculparea la începutul lunii ianuarie a ofiţerului naval Jeffrey Paul Delisle, în vârstă de 40 de ani.
Ministerul canadian al Afacerilor Externe şi ambassada rusă la Ottawa au refuzat orice comentariu. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a negat anterior orice legătură între plecarea diplomaţilor ruşi şi punerea sub acuzare a militarului canadian care este acuzat că a furnizat informaţii secrete unui corp diplomat străin între 2007 şi ianuarie anul curent.
Conform unor surse citate de televiziunea canadiană, poate fi vorba de informaţii privind arii submarine nesupravegheate sau sisteme de armament, transmite Mediafax. Jeffrey Paul Delisle lucra într-un centru de comunicaţii şi informaţii al Marinei din Halifax, în Noua Scoţie. Acesta poate primi pedeapsa cu închisoarea pe viaţă dacă este găsit vinovat.
de Razvan Iorga | ian. 20, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Uncategorized @ro
Un nou scandal spionaj aduce in prim plan serviciile speciale ruse care actioneaza la fel ca in perioada razboiului rece cand vine vorba de SUA si aliatii sai. Patru angajati ai Ambasadei ruse din Ottawa au fost expulzati, dupa arestarea unui ofiter canadian acuzat ca spiona pentru Rusia, potrivit presei locale, informeaza presa candadiana preluata de Karadeniz Press. Doi au fost identificati drept fostul atasat militar Konstantin Kolpakov si adjunctul sau, Dmitri Fedorceatenko, potrivit CTV News. Fostul sef al serviciilor de informatii canadiene, Geoffrey O’Brian, a declarat ca Fedorceatenko probabil spiona pentru GRU, serviciile militare ruse de informatii. Globe and Mail scrie ca ceilalti doi diplomati expulzati sunt Mihail Nikiforov si Tatiana Steklova, dar un purtator de cuvant al ambasadei a spus ca Nikiforov a parasit Canada in cadrul unei rotatii de personal. Postmedia News sustine ca atasatul Kolpakov a plecat in Rusia in decembrie, pentru ca ii expirase mandatul in Canada. Expulzarile nu pot fi confirmate oficial decamdata. MAE rus a anuntat ca analizeaza chestiunea.
Informatii sensibile
Presupusul spion canadian pentru Rusia, Jeffrey Paul Delisle, 40 de ani, din marina, a fost arestat la inceputul lunii, iar presa spune ca el a fost recrutat de Rusia in 2007. Politia canadiana inista ca Delisle nu a pus in pericol securitatea tarii, dar CTV afirma ca acesta avea acces la informatii clasificate extrem de sensibile, inclusiv date despre miscarea navelor, sistemele de armament si semnalele de comunicare pentru reteaua de spioni ai Canadei si SUA. Delisle va fi adus in fata instantei miercuri si risca inchisoarea pe viata. Nu este clar cat de mult va afecta acest incident relatiile Canada-Rusia, in conditiile in care premierul canadian Stephen Harper urmeaza sa se duc la Moscova anul acesta. De asemenea, nu este clar cat de afectate vor fi si relatiile Canadei cu SUA, aliat ale carui informatii militare ar fi putut fi compromise. Oficiali canadieni sub acoperirea anonimatului au declarat penru CTV ca „spionajul rus din Canada este la fel de extins si agresiv ca in Razboioul Rece”. MAE rus a negat vineri ca patru angajati ai Ambasadei ruse din Ottawa ar fi fost expulzati in urma unui scandal de spionaj, relateaza RiA Novosti. Ministerul a spus ca cei patru au plecat din Canada in cadrul rotatiei de personal, nu au fost expulzati.
de Anatol Terzi | aug. 2, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Corneliu Chişu, membru al Comisiei pentru Apărare din cadrul Camerei Comunelor a Parlamentului canadian, însoţit de ambasadorului R. Moldova în SUA, Igor Munteanu, s-a întâlnit marţi, la Chişinău, cu ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa. Deputatul canadian de origine română a afirmat că Guvernul Canadei este dispus să asiste R. Moldova în consolidarea proceselor democratice şi atingerea obiectivului de integrare europeană. „Schimbările produse în R. Moldova şi aspiraţiile guvernului moldovean privind integrarea în Uniunea Europeană sînt încurajatoare. În acest sens, Canada este o ţară care poate să ajute Moldova în diverse sfere de activitate, inclusiv în domeniul Apărării. Canada este lider în operaţiunile de menţinere a păcii, iar această experienţă valoroasă poate fi transmisă militarilor moldoveni”, a accentuat Corneliu Chişu. „Sîntem preocupaţi de întărirea şi dezvoltarea relaţiilor militare bilaterale cu toate statele pe principii de egalitate şi respect reciproc, iar Canada nu este o excepţie”, a menţionat ministrul Apărării, la întîlnirea cu Corneliu Chişu. „Consider că vizita pe care o efectuaţi în Moldova va fi un nou punct de pornire pentru dezvoltarea relaţiilor militare bilaterale, deoarece vrem să intensificăm dialogul politico-militar la nivelul celor două armate”, a mai declarat ministrul.
Corneliu Chişu, românul din parlamentul Canadei
Parlamentarul canadian Corneliu Chişu este originar din România şi a activat în calitate de Consul Onorific al R. Moldova în Canada în perioada 1994 — 2003. Corneliu Chisu, membru al Partidului Conservator din Canada, este primul parlamentar de origine română ales în parlamentul canadian. El a părăsit România în 1976. Corneliu Chisu, membru al Partidului Conservator din Canada, a fost ales recent în parlamentul de la Ottawa, după ce l-a învins în alegerile generale pe liberalul Dan McTeague, cu o vechime de 17 ani în colegiu, transmite RRA. Corneliu Chisu are 62 de ani şi a candidat în circumscripţia Pickering-Scarborough East, unde potrivit declaraţiilor sale, se vorbesc peste 170 de limbi străine. Corneliu Chisu s-a născut la Satu Mare. A absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti în 1971. În perioada 1972-1976 a fost asistent la aceeaşi Universitate. În 1976 a părăsit România, stabilindu-se mai întâi în Italia, de unde a imigrat în Canada în 1981. Ajuns la Toronto, a lucrat la Delegaţia Comercială a Italiei, pe postul de Senior Trade Analyst, poziţie din care a consiliat firmele italiene care vor să intre pe piaţa canadiană. Între 1985 şi 1988 a urmat cursurile unui masterat în inginerie la University of Toronto, iar în perioada mai 1990 – martie 2009 a activat ca ofiţer inginer în cadrul forţelor armate canadiene. A participat la misiunile din Bosnia şi Afganistan şi a primit urmatoarele distincţii: Canadian Forces Decoration (CD), Commemorative Medal for the Golden Jubilee of Her Majesty Queen Elizabeth II, NATO Medal for Bosnia and Herzegovina, Canadian Peacekeeping Medal şi General Campaign Star Afghanistan.
de Anatol Terzi | iun. 10, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Lacunele NATO, materiale sau politice, ar putea „compromite” eficienţa misiunii Alianţei Nord-Atlantice în Libia, a avertizat vineri secretarul american al Apărării, Robert Gates. „În ceea ce priveşte operaţiunea NATO din Libia, a devenit dureros de evident că lacunele – în privinţa capacităţilor şi voinţei – au potenţialul de a compromite capacitatea Alianţei de a conduce o campanie integrată, eficientă şi durabilă în aer şi pe mare”, a declarat Gates în faţa unui centru de reflecţie de la Bruxelles, la o zi de la reuniunea NATO.
Canada se retrage din AWACS
Forţele armate canadiene se vor retrage din sistemul de avertizare şi control aeropurtat (AWACS) al NATO în cadrul unui efort de redresare a finanţelor publice ale ţării, a afirmat un important responsabil al guvernului canadian. Sistemul de avertizare şi control aeropurtat (AWACS) permite supravegherea spaţiului aerian şi a posturilor de comandă graţie radarelor de pe avioane. Acest sistem este, de exemplu, folosit de NATO în Libia şi Afganistan. Aceste avioane sunt pilotate şi întreţinute de echipaje internaţionale provenind din 17 ţări membre ale NATO, între care şi Canada, transmite Moldpres. Potrivit unui responsabil canadian care a cerut anonimatul, forţele armate canadiene au decis să se retragă din AWACS, o măsură care vizează să stabilizeze finanţele publice pentru a elimina deficitul bugetar estimat la peste 32 de miliarde de dolari pentru anul fiscal în curs.
de Vitalie Goncearov | aug. 2, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Bombardierele strategice rusesti survoleaza Arctica
Două bombardiere strategice ruseşti au fost interceptate saptamana trecuta de două avioane de vânătoare canadiene în apropierea apelor canadiene, nu departe de Arctic, au anunţat recent surse oficiale din Ministerul canadian al Apărării, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Cele două bombardiere Tu-95 ruseşti s-au întors la baza lor fără incident”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului canadian al Apărării, Jay Paxton. „Acestea se aflau la 250 de mile nautice de Golful Goose, din provincia Terranova (est)”, a continuat el. „Nu a fost posibil să vedem dacă transportau arme”, a precizat Jay Paxton, care a reamintit ca avioanele ruseşti Tupolev Tu-95 sunt bombardiere grele care pot transporta ogive nucleare.
Agresiune repetata
Apele internaţionale canadiene se prelungesc până la 200 de mile nautice de coaste, autoritatile canadiene revendicand interese comerciale până la limita superioara de 300 de mile nautice, permisa de legislatia internationala.
Începând din 2007, mai multe avioane ruseşti sunt interceptate în fiecare an de avioane de vânătoare canadiene, conform lui Paxton. „Pentru Rusia, aceste zboruri sunt o ilustrare a puterii. Ei vor să arate că sunt o naţiune a puterii”, a adăugat el. „Ne testează spaţiul aerian într-un mod în care nu o mai făcuseră de mult timp”, a spus el. „Este o agresiune în Arctica, o agresiune din ce în ce mai iritantă şi aceasta în mod voit”, a adăugat premierul canadian.
Anterior, comandantul armatei ruse a avertizat că Moscova va răspunde oricăror tentative de militarizare a Arcticii. Moscova revendică jurisdicţie asupra regiunii, aproape în totalitatea sa, iar anul trecut un submarin rus de dimensiuni mici a înfipt un steag rus pe fundul apei, într-un gest simbolic.
La randul sau, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a sugerat că Alianţa şi Rusia ar putea efectua exerciţii comune în această regiune bogată în petrol şi gaz. De asemenea, el a ridicat problema unei posibile concentrări mai maria NATO asupra acestei regiuni, spunând că este necesară construirea încrederii pe termen lung între cele cinci state cu ieşire la Arctica, patru membre NATO (Canada, SUA, Norvegia şi Danemarca prin Groenlanda) şi Rusia.
Conflict juridic
Reamintim ca guvernul conservator al premierului canadian Stephen Harper a făcut din suveranitatea în Arctica o prioritate. Canada susţine, de asemenea, că deţine suveranitatea asupra Trecătorii de Nord-Vest – care leagă Atlanticul de Pacific prin nord – în timp ce alte ţări consideră că este o cale navigabilă internaţională.
Dorit de cele cinci ţări riverane (Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia şi Danemarca), fondul submarin al Arcticului ar putea deţine 13% din rezervele de petrol şi 30% din rezervele de gaze naturale nedescoperite ale planetei, conform serviciilor geologice americane.
Anterior, presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca restrictionarea accesului Rusiei la resursele de hidrocarburi din zona arctica este un lucru inacceptabil. “Tarile arctice fac eforturi pentru a-si extinde prezenta economica, si chiar militara, in zona”, a observat liderul rus, ca reactie la incercarile altor tari din regiunea arctica (Statele Unite, Canada, Norvegia si Danemarca) de a limita accesul Rusiei la exploatarea zacamintelor, care reprezinta peste 25% din rezervele globale de titei si gaze naturale. “Limitarea este inacceptabila din punct de vedere legal si incorecta din punct de vedere al pozitiei gegrafice si istoriei noastre”, a spus Medvedev.
Conform legislatiei internationale, cele cinci tari de la Cercul Polar Arctic au o zona exclusiva de 200 mile (322 kilometri). Dar Rusia se prevaleaza de Conventia ONU asupra dreptului marii din 1982, care spune ca, daca o tara poate demonstra ca platforma sa continentala se extinde dincolo de limita de 200 mile, poate cere dreptul la exploatarea unei zone mai mari.
Colonizare stintifica
Federatia Rusa a intreprins doua expeditii la Cercul Polar (in 2005 si 2007) pentru a isi sustine pretentiile teritoriale la o platforma mai extinsa. Acum, Moscova intentioneaza sa investeasca 1,5 miliarde ruble (50 milioane dolari) in determinarea dimensiunilor exacte ale platformei sale continentale arctice, a anuntat presedintele Medvedev.
Scopul acestor cercetari a fost determinarea granitelor economice rusesti ale platoului continental din Arktica, de a confirma dreptul Rusiei in exploatarea depozitelor marine artice si de a furniza dovezi concludente comunitatii internationale in acest sens. Nava „Academicianului Fiodorov” a fost complet reutilata si modernizata cheltuindu-se peste 5 milioane de euro pentru tehnologii care sa inspecteze la adancime platoul maritim si sa trasfere imaginile de pe fundul marii in format 3D. In regiunea cercetarilor stratul de gheata din Oceanul Inghetat ar putea atinge 5 metri, iar pentru a le usura munca, nava a fost secondata de spargatorul nuclear de gheata „Yamal”.
Reamintim ca statele riverane detin o zona de 12 mile care tine de apele lor teritoriale si o zona de 200 de mile a intereselor lor economice. Pentru a trece peste limita celor 200 de mile, Rusia ar trebui sa demonstreze ca platforma Oceanului Arctic, in special lantul de munti Lomonosv si versantul Mendeleev reprezinta o continuare a platformei continentale a Federatiei Ruse. Aceasta nu se rezuma doar la o simpla depasire a zonei de 200 de mile, dar reprezinta si o pretentie serioasa asupra 1,2 mln. m.p. a adancimii maritime, unde ar putea sa fie depozitate ¼ din hidrocarburile planetei, precum si zacaminte de minereuri de mangan, aur, cositor, plumb, nichel si alte zacaminte de minerale dure pretioase.
Dreptul de a traversa zona de 200 mile este conferit de Conventia ONU asupra dreptului marii adoptata de ONU in 1982. De altfel, in anul 2001 Rusia a prezentat dovezi privind drepturile sale asupra platformei continentale, dar care n-au fost luate in considerare la acea data de ONU. Ulterior platforma continentala a trezit interesul si altor state, teritoriul carora este „adiacent” Oceanului Arctic. Spre exemplu, SUA, care nu a ratificat Conventia, trimite in comun cu Canada un grup de expeditie in Arctica pentru a determina apartenenta platformei continentale. Urmatoarea sa solicitare, Rusia preconizeaza sa o transmita ONU in 2011.
Colaborare arctica
Rusia si Canada au anuntat ca incep negocieri pentru a-si alia sistemele de supraveghere spatiala a Antarcticii, regiune devenita interesanta din cauza zacamintelor de hidrocarburi pe care le adaposteste, informeaza mass-media de specialitate. Intentia este de a oferi posibilitatea utilizatorilor aflati in regiune sa capteze semnalele satelitilor rusi si canadieni cu un singur receptor.
Rusia a decis sa creeze, impreuna cu Canada, un sistem spatial capabil sa supravegheze in intregime oceanul si uscatul din regiunea arctica. In prezent, satelitii “nu vad nici uscatul, nici oceanul mondial dincolo de 60 de grade latitudine nordica”, a declarat directorul adjunct al agentiri spatiale ruse, Roskosmos, Anatoli Chilov. Instalarea dispozitivului, denumit „Arctica”, va costa aproximativ 1,8 miliarde de euro.
