de Isac Mihai | aug. 7, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina
Blindatele romanesti, asteptate la Kiev
Militari din diferite state NATO, vor participa la parada militară de Ziua Independenței Ucrainei, care va fi organizată la Kiev, a anunțat ministrul Apărării Stepan Poltorak, citat de LB.UA, preluat de mass-media regională. „Discuțiile la acest subiect încă continuă, cred că până la 10 țări vor lua parte, la paradă, în special, statele baltice (…) există negocieri cu toate țările din UE, dar și cu Georgia care vrea să adere la NATO“, a declarat Poltorak, menționând că în prezent au confirmat prezența șase țări, urmând ca negocierile să continue.
Ministrul Apărării de la Kiev, Stepan Poltorak, a mai declarat că la paradă vor participa 4,500 militari ucraineni, care vor reprezenta toate categoriile de forțe militare ucrainene, inclusiv trupele speciale și Garda Națională. Peste o mie dintre militarii ucraineni care vor defila sunt veterani ai operațiunii antiteroriste din Donbas, în cadrul căreia forțele guvernamentale luptă cu insurgența pro-rusă, susținută de către Federația Rusă..
Va debarca armata română la Kiev?
Surse politice de la Kiev au declarat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că printre armatele invitate la manifestările dedicate Zilei Independenței Ucrainei se numără și cea a statului român. Sursele citate au mai declarat că România a fost invitată să trimită un contingent de câteva zeci de militari, împreună cu un număr de unități de luptă ușoare, precum transportoare blindate.
România s-a remarcat ca unul dintre cei mai vocali susținători ai integrității teritoriale a Ucrainei, sprijinind în diferite forme și efortul de apărare al statului vecin. Conform datelor publice, România a oferit câteva sute de mii de Euro pentru Fondul NATO pentru apararea cibernetica a Ucrainei. În baza unei hotărâri a CSAT de la București, România participă în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de aparare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a statelor membre NATO, anunța atunci Serviciul Român de Informații, citat de mass-media de la București.
„In contextul evenimentelor generate de tensionarea relatiilor ruso-ucrainene si pe fondul necesitatii Aliantei Nord-Atlantice de a-si intari granita de est, au fost implementate noi masuri de securitate, sens in care a aparut si ideea crearii, pe baza contributiei voluntare a tarilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacitatii de aparare cibernetica a Ucrainei”, preciza SRI, citat de mass-media.
În pofida asistenței părții române și a altor state NATO, în iunie 2017, un atac cibernetic masiv a paralizat viața economică a Ucrainei, precum și activitatea principalelor instituții ale statului. Mai multe bănci și aeroporturi au fost nevoite să își suspende acticvitatea.
Sprijin american
SUA, principalul stat NATO, au cheltuit peste 600 de milioane de dolari din 2014 pe armament și antrenarea Armatei ucrainene, se arată într-un raport plasat pe site-ul guvernului de la Kiev, preluat de Karadeniz Press „Începând din 2014, partea americană a transferat asistență materială și tehnică și a cheltuit mai bine de 600 de dolari pe antrenarea Forțelor Armate ale Ucrainei. Șapte batalioane a militarilor ucraineni au fost antrenați în cadrul unui grup multinațional, un alt batalion se află în continuare în training.
Din 2015, aproape 4.000 de soldați ucraineni și 104 instructori au fost antrenați de specialiști americani la baza Centrului Internațional pentru Păstrarea Păcii și a Securității”, se arată în comunicatul guvernamental. Printre alte lucruri, fonduri primite au fost cheltuite pentru dezvoltarea și profesionalizarea medicilor chirurghi, logistică și alte sisteme medicale, precum și pe planurile legate de înființarea unui comitet pentru cooperare militară și reformă în domeniul apărării. Șeful Statului Major ucrainean, Viktor Muzenko, a declarat că asistența și consilierea americanilor a întărit semnificativ forțele armate ucrainene.
Sprijinul SUA a fost complementat de asistența financiară și logistică acordată de către alte state NATO, precum Canada Și marea Britanie, estimată la alte câteva zeci de milioane de dolari SUA anual.
de Vitalie Goncearov | aug. 7, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, UE, Uncategorized @ro
„Akademik Lomonosov”, prima centrala nucleara plutitoare din lume
„Akademik Lomonosov”, prima nava-centrala din lume, ar putea fi lansata la apa in trei ani, curentul electric general fiind suficient pentru nevoile a 200.000 de oameni, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRSS. Energie electrica, termina si apa potabila, acestea sunt „produsele” pe care le va oferi prima nava-centrala nucleara din lume, care va fi construita pana in 2016, pentru a putea fi expusa la International Naval Show care va avea loc la St. Peterburg.
„Akademik Lomonosov”, care va fi folosita in regiunea siberiana Kamcheatka, este prima nava dintr-o flota de mici dimensiuni care va deservi orasele indepartate de pe teritoriul Federatiei Ruse. Prima ambarcatiune va cantari 21.500 de tone, va avea un echipaj de 69 de persoane, dar nu va avea sistem de autopropulsie, singura modalitate de deplasare catre destinatie fiind tractarea.
Interes international
Folosindu-se de doua reactoare KLT-40 modificate, Akademik Lomonosov va putea alimenta asezari cu populatii de pana la 200.000 de locuitori. Cele doua reactoare, livrate in anul 2009, pot dezvolta 70 de MW de energie electrica sau 300 de MW de energie termica. De asemenea, nava-centrala poate produce 240.000 de metri cubi de apa potabila zilnic.
Conform unor surse oficiale, pana in acest moment, autoritati si investitori din aproximativ 18 tari si-au exprimat interesul pentru o astfel de tehnologie, printre care Canada, India, China, Indonezia, Argentina, Chile si Brazilia.
de Natalia Ciobanu | iul. 7, 2013 | Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Sea Breeze 2013, exercitiu militar devenit traditional pentru statele Marii Negre
La Odessa, în Ucraina, a fost dat start-ul exerciţiilor maritimo-militare internaţionale Sea Breeze 2013, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La exerciţiile maritimo-militare, care vor dura două săptămâni, participă, pe lângă Ucraina, militari din România, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Italia, Canada, Germania, SUA şi Turcia.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, exerciţiile maritimo-militare Sea Breeze 2013 se vor concentra pe desfăşurarea de operaţiuni de asigurare a securităţii maritime, cu accentul pe controlul mediului marin. În cadrul exercițiului vor fi prezente ambarcațiuni militare de diferite tipuri, vehicule blindate și mașini speciale ale Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. De asemenea, exercițiul implică și operarea unor avioane militare din contingentele Ucrainei, Germaniei și SUA.
KARADENIZ-PRESS precizează că Ucraina găzduieşte exerciţiile militare internaţionale Sea Breeze, sub egida NATO, începând cu anul 1997. La baza acțiunii este „Memorandumul privind cooperarea în domeniul apărării și relațiilor militare dintre Departamentul American al Apărării si Ministerul Apărării din Ucraina”, semnat în anul 1993.
de Anatol Terzi | mai 10, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, care a efectuat o vizită neanunţată miercuri în Israel, l-a informat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu stadiul negocierilor cu Iranul privind dosarul nuclear al Teheranului.
„Au discutat despre Iran şi Israelul şi-a exprimat poziţia privind abordarea viitoarei serii de discuţii a grupului G5+1, ce va avea loc la Bagdad” la 23 mai, a indicat o oficialitate guvernamentală israeliană, care a ales anonimatul. Israelul insistă pentru semnarea „unor acorduri cu Iranul care să conţină un calendar precis legat de încetarea oricărei activităţi de îmbogăţire a uraniului, privind retragerea din Iran a uraniului îmbogăţit şi desfiinţarea instalaţiilor subterane nucleare de lângă Qom”, a explicat sursa citată.
La întrevedere au mai participat noul vicepremier israelian Shaul Mofaz şi ministrul apărării Ehud Barak. Iranul şi G5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania) au avut discuţii în acelaşi dosar la 14 aprilie, la Istanbul şi o nouă rundă de tratative este prevăzută să se desfăşoare la 23 mai, la Bagdad. Comunitatea internaţională, în special Israelul şi SUA, consideră că Iranul îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, însă Teheranul insistă pentru dreptul său de a deţine tehnologie atomică „la vârf” pentru scopuri strict paşnice.
Arma nucleară în 9 luni?
Israelul încurajează ideea lansării unui atac preventiv asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului. Ministrul canadian de externe, John Baird, a afirmat luni, într-un interviu acordat televiziunii publice canadiene, că Iranul ar putea produce prima bombă nucleară într-un interval cuprins între 9 şi 18 luni din momentul în care va lua decizia de a realiza o astfel de armă.
Oficialul canadian nu crede însă că autorităţile de la Teheran au hotărât deocamdată să producă arme nucleare. În acelaşi interviu, el a mai afirmat că „statele arabe sunt la fel de preocupate ca şi Israelul de ideea unui Iran dotat cu arme nucleare”. Aceste declaraţii survin înaintea vizitei preşedintelui israelian Shimon Peres la Ottawa şi la două luni după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a aflat în capitala Canadei unde a abordat cu oficialii acestei ţări problema dosarului nuclear iranian. Mai mulţi analişti au afirmat ulterior că premierul israelian i-ar fi transmis omologului său canadian informaţii secrete legate de programul nuclear al Teheranului.
Iranul a anunţat în luna februarie că dispune de 100 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%, cantitate suficientă pentru producerea a patru bombe nucleare, dacă acest material va fi procesat suplimentar. Uraniul trebuie îmbogăţit la 90% pentru a putea fi folosit în scopuri militare.
După instalarea lui Stephen Harper la conducerea guvernului de la Ottawa în anul 2006, Israelul şi Canada au dezvoltat o alianţă foarte strânsă, atât Harper cât şi actualul ministru canadian de externe declarând că „cel mai bun prieten al Israelului” este Canada.
de Razvan Iorga | feb. 7, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Contraspionajul rusesc a pus capat in 2011 activitatii a 41 de agenti straini care operau pe teritoriul Rusiei, iar 158 de spioni au fost reperati, a anuntat marti liderul rus Dmitri Medvedev, relateaza RIA Novosti. „Rezultatele activitatii FSB atesta ca actiunile serviciilor secrete straine nu sunt in scadere”, a spus el. „Din motive de inteles, ele sunt interesate de viata noastra economica, de politica interna, de tot felul de chestiuni. FSB a avut rezultate bune. in 2011, activitatea a 41 de agenti ai Informatiilor straine a fost intrerupta, iar 158 de spioni, printre care si cetateni rusi, au fost reperati”, a explicat Medvedev. Declaratiile lui Medvedev vin pe fondul unui recent scandal de spionaj dintre Rusia si Canada. Doi diplomati rusi au parasit Canada in urma cu cateva zilei, dupa arestarea unui membru al Marinei canadiene acuzat in luna ianuarie ca a inmanat secrete unei puteri straine. Dmitri Gerasimov, ofiter consular la biroul din Toronto, a plecat din Canada in urma unei schimbari de rutina a postului, sustine Rusia, potrivit Ria Novosti. Si atasatul militar din Ottawa, colonelul Sergei Jukov, s-ar fi intors la Moscova tot in cadrul „rotatiei normale” a personalului. Ofiterul de informatii navale Jeffrey Paul Delisle a fost acuzat, in ianuarie, ca a dat informatii secrete unei „entitati straine”, intre iulie 2007 si ianuarie anul acesta. Aceasta entitate ar fi Rusia. Delisle risca inchisoarea pe viata daca e gasit vinovat.
