Moldovenii au adus mai multi bani in tara
Cetăţenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare au trimis acasă prin sistemul bancar, în prima jumătate a anului 2011, cu peste 100 milioane de dolari mai mult decît în perioada similară a anului precedent. Potrivit BMN, transferurile efectuate de persoanele fizice (rezidente şi nerezidente) s-au ridicat în ianuarie-iunie la o valoare echivalentă cu 643,7 milioane de dolari SUA, faţă de 535,16 milioane în primele şase luni ale anului 2010. Cel puţin 42,2 la sută din transferuri în trimesturl doi au fost efectuate în dolari SUA, 42,9 la sută în euro, 14,9 la sută în ruble. În cel de-al doilea trimestru al anului 2010, cu o cotă de 50,72% din totalul remiterilor prevala moneda americană, urmată de cea europeană, cu o pondere de 39,9%, în timp ce rubla rusească constituia 9,4 la sută din transferurile prin băncile moldoveneşti. Deşi a înregistrat o creştere impresionantă, de 20,3% în primul semestru al anului curent, valoarea transferurilor este departe de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2008, ce a precedat criza, cînd remiterile s-au ridiciat la 755,88 milioane de dolari. În cel de-al treilea raport asupra inflaţiei, BNM constată o diminuare a intrărilor de valută străină din ţările clasificate ca restul lumii (toate ţările lumii cu excepţia celor membre ale CSI). Ponderea în PIB a transferurilor parvenite din zona CSI s-a diminuat faţă de anul precedent cu 0,6 puncte procentuale şi a constituit 11,6%. Ponderea transferurilor efectuate de persoanele fizice aflate la muncă în CSI constituie 63%, restul mijloacelor financiare, de 37%, revenind celorlalte ţări, în ianuarie-iunie 2011. Reducerea treptată a transferurilor din Occident, potrivit BNM, a început în perioada în care ţările europene au fost afectate de criza financiară globală.
Fondurile pe care guvernul american le virează în ajutorul Afganistanului ar putea să finanţeze corupţia sau să ajungă la grupurile extremiste din cauza supravegherii deficitare a traseului banilor, indică un raport guvernamental american, publicat miercuri. „Agenţiile de ajutor americane au luat măsuri pentru a întări supravegherea fondurilor americane, dar SUA nu au în continuare decât o vizibilitate parţială a circuitului acestor fonduri în economia afgană”, subliniază textul semnat de inspectorul general pentru reconstruirea Afganistanului, transmite Agerpres. În consecinţă, „fondurile americane sunt susceptibile a fi utilizate pentru finanţarea corupţiei sau pentru a fi acaparate de talibani”. „Ţinând seama de volumul de bani americani care irigă economia afgană, este imperativ ca guvernul american să ia măsuri pentru a se asigura că aceste fonduri nu sunt deturnate pentru a finanţa criminalitatea sau reţelele extremiste”, avertizează raportul, potrivit căruia „agenţiile americane nu au instaurat mecanisme de control suficiente”. Potrivit textului, guvernul afgan blochează sau refuză să ia măsurile adecvate pentru a pune capăt corupţiei, în pofida reomandărilor SUA.
Consiliul de Directori Executivi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat la miercuri acordul privind finalizarea celei de-a treia revizuiri a programului cu Republica Moldova. De asemenea, Uniunea Europeană va aloca R. Moldova 78,9 milioane de euro în 2011, pentru stimularea reformei sectorului energetic şi reformelor în justiţie. Urmare a acestei deciziei FMI, R. Moldova va primi o nouă tranşă în sumă de circa 77 milioane de dolari SUA din creditul în sumă de circa 574 milioane de dolari, aprobat de consiliul executiv al FMI în ianuarie 2010. Finanţările sînt oferite pentru completarea rezervelor valutare şi acoperirea deficitului bugetar, transmite Moldpres. Programul FMI cu Moldova este pe trei ani şi are ca scop susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice. El este susţinut de un credit în valoare totală de 369,6 milioane de drepturi speciale de tragere (DST) (echivalentul a 574,4 milioane de dolari), din care 170 milioane de DST (circa 259 milioane de dolari SUA) au fost deja alocate. Cea de-a treia revizuire a programului susţinut prin mecanismele de finanţare ECF (Mecanismul extins de creditare) şi EFF (Mecanismul de finanţare extinsă) a fost efectuată în perioada 27 aprilie-12 mai. „Acum, cînd a fost deja realizat jumătate din programul susţinut de FMI, Moldova a depăşit, în mare măsură, criza economică. Cu contribuţia unui program de stabilizare credibil, eforturilor de liberalizare economică semnificative şi îmbunătăţirii mediului extern, volumul producţiei a atins deja nivelul înregistrat înaintea crizei, Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi-a restabilit nivelul rezervelor internaţionale, iar deficitul bugetar s-a redus în anul trecut cu peste 3 şi trei pătrimi la sută din PIB, în timp ce alocaţiile pentru asistenţă socială au sporit considerabil”, a declarat la încheierea vizitei la Chişinău şeful misiunii FMI Nikolay Gueorguiev. El a adăugat, însă, că „totuşi, rămîn încă multe de făcut. Priorităţile imediate de politici sînt: menţinerea stabilităţii macroeconomice, continuarea ajustării bugetare şi accelerarea reformelor structurale, avînd drept scop promovarea competitivităţii şi creşterii economice stimulate de exporturi”.