de Razvan Iorga | iul. 31, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
În ciuda faptului că România a investit foarte mulți bani în diverse proiecte peste Prut, totuși Bucureștii au carențe în ceea ce privește managementul de imagine pe astfel de proiecte. De cele mai multe ori, multe dintre acestea nu beneficiază de PR-ul potrivit și nu ajung să fie percepute la adevărata lor valoare de către cetățenii R. Moldova. Și asta cu toate că România a investit în ultimii 11 ani aproape 500 de milioane de euro peste Prut.
Asta sugerează și cel mai recent sondaj CBS-AXA realizat la Chișinău, la comanda IDIS „Viitorul”, care arată diferențe nu foarte mari în ceea ce privește imaginea dintre România și Rusia, în sensul ajutorului cetățenilor Republicii Moldova. În timp ce România pompează sume mari de bani în mai multe proiecte despre care vom vorbi mai pe larg, Rusia contrabalansează cu o bună propagandă care îi servește foarte bine ca vector de imagine peste Prut.
Dacă România vine cu soluții concrete și cu programe bine țintite pe diverse categorii sociale, în schimb Rusia vinde cu aproape același succes perdele de fum ambalate abil sub forma unor buletine de știri părtinitoare și divertisment bine realizat. Cauza poate fi explicată îndeosebi prin proiectele media foarte bine dezvoltate pe care Rusia le are peste Prut.
De la ziare și reviste în limba rusă, pline de propaganda pro-rusească și anti-occidentală, până la programe de televiziune în aceeași notă.
De menționat este faptul că un studiu recent al centrului de cercetare „Ukrainian Prism” în R. Moldova releva faptul că 10 din 15 cele mai urmărite televiziune sunt în limba rusă sau transmit programe în limba rusă. Mai mult, Republica Moldova este cea mai expusă și mai lipsită de protecție împotriva propagandei rusești din toate ce 14 state din Europa de Est pe care le-au monitorizat cercetătorii în cadrul acestui studiu.
Dacă mai adăugăm la acest peisaj și sondajele ce arată că peste 80% dintre moldoveni se informează de la televizor, avem o imagine mai bună a consumului de media cu produse propagandistice rusești.
Studiul amintit vorbește în schimb despre faptul că piața de publicitate din R. Moldova este mică și că multe dintre posturile rusești nu pot supraviețui din punct de vedere financiar fără infuzii de capital din partea statului rus sau a unor finanțări ale diverșilor oameni de afaceri cu interese particulare.
În contrapondere, România are două proiecte media subvenționate de la stat – Radio Chișinău și TVR Moldova – și altele subvenționate în special în mediu online care primesc finanțare prin intermediul Ministerului Românilor de Pretutindeni precum EvZ Moldova sau deschide.md.
Chiar dacă România investește sume relativ mari în primele două, audiențele acestora sunt mici și nici la capitolul acoperire teritorială acestea nu excelează, deși calitatea produselor este mult peste media din R. Moldova.
Strategii adiacente necesare
Cu toate acestea, deși în România se dezbate din plin fenomenului războiului hibrid, în special partea informațională, instituțiile statului cu atribuții în zona de reprezentare externă nu pot sau nu înțeleg că o strategie mai bună de comunicare și PR pe proiectele realizate în Moldova ar mări semnificativ expunerea României în sens pozitiv peste Prut, acolo unde „bombardamentul” informațional rusesc este intens.
În lipsa însă a acestor strategii adiacente, care să vină să sprijine efortul material pe care îl face România, efectul acestor proiecte este net diminuat.
Ne referim aici la efortul deja de peste 30 de milioane de euro pe care România i-a investit în repararea aproape a 1.000 de școli și grădinițe din Republica Moldova, dintr-un total de circa 1.300 de astfel de instituții.
De asemenea, la promovarea proiectelor energetice care vor fi făcute, referindu-ne aici la gazoductul Ungheni-Iași de sub patronajul companiei locale Transmoldovagaz, subsidiară a Transgaz și la liniile de înaltă care vor trece peste Prut, proiecte ce aparțin Transelectrica.
Nu în ultimul rând, România oferă circa 5.000-6.000 de burse pentru studenții de peste Prut care doresc să învețe în România. La fel, este vorba de ajutoarele de 100 de milioane de euro nerambursabile sau de împrumuturi de 150 de de milioane de euro.
Și acestea sunt câteva dintre cele mai mari, dar există foarte multe în zona micro-sectorială sau proiecte comune la nivel administrațiilor locale, mai ales după înfrățirile simbolice la nivelul primăriilor dintre diverse județele și comune din România și Republica Moldova.
În paralel, Rusia nu oferă mai nimic în Republica Moldova, iar proiectele lor targetează în general doar populația rusofonă, cu precădere din UTA Găgăuzia sau regiunea separatistă trasnistreană.
Ce spun sondajele
Cu toate acestea, sondajele nu arată diferențe foarte mari între percepția față de București și cea față de Moscova. România se pleasează pe primul loc în rândul țărilor care au ajutat cel mai mult R. Moldova, cu 28,3%), urmată de Rusia (27,7%), SUA (15,3%), Uniunea Euroasiatică (6,9%) și Germania (6,8%), conform sondajului CBS-AXA.
De asemenea majoritatea cetățenilor consideră că ar trebui ca R. Moldova să mențină un parteneriat strategic cu UE (55,7%), topul fiind urmat de Rusia (50,7%), România (44,4%), Uniunea Euroasiatică (30,5%). Deși cei mai mulți respondenți au declarat că R. Moldova nu ar trebui să întrerupă parteneriatele strategice cu nicio țară, 7,7% consideră că acest lucru ar trebui să se întâmple în cazul Rusiei, 6% – în cazul României, 5,3% – în cazul SUA și circa 3% – în cazul Ucrainei.
În continuare, părerea oamenilor continue să fie divizată între UE și Uniunea Economică Eurasiatică. Nu mai țin de 33,4% dintre respondeți consideră că R. Moldova că drumul spre UE este soluția pentru stabilizarea situației în țară, circa 12% – spre Uniunea Euroasiatică (UEA), iar 40,3% consideră că trebuie să fie relații bune atât cu UE, cât și cu UEA.
Diferențe mai mari ar fi în cazul percepției privind care partener a dezamăgit mai mult în ultimii cinci ani. Aici Rusia are 21,4%, în timp ce România este creditată cu 6,4%. Chiar și așa, sutele de milioane de euro pe care investește România în Republica Moldova nu se văd atât de mult în comparație cu sumele aproape nule pe care Rusia le aduce în Republica Moldova, țară pe care o ține sub un embargo selectiv.
Dacă statisticile oficiale ale Biroului Naționale de Statistică din R. Moldova arăt că deja Republica Moldova a depășit pragul de două treimi din mărfuri care iau calea exportului pe piețele UE, în timp ce Rusia aplică începând din 2013 embargouri la produsele agricole, carne și vin din R. Moldova, Rusia se bucură totuși, conform cifrele de mai sus, de o imagine bună în R. Moldova, comparativ cu acțiunile de facto pe care le întreprinde deliberat la adresa Moldovei și a cetățenilor ei.
Planul imagologic, lăsat în voia sorții
Într-un interviu recent pentru Europa Liberă, fostul ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, declara că România ajută extrem de mult Republica Moldova.
„Gândiți-vă în termeni poate ușor rudimentari, dar este ceva ce eu spun și în România, arătați-mi orice altă organizație sau orice alt stat din această lume care ar fi pus la dispoziția unui stat partener, precum a fost România, fonduri de miliarde, milioane de locuri de muncă și recunoașterea diplomelor sau a hotărârilor judecătorești pur și simplu.
Când o să-mi spuneți de unde în lume un astfel de beneficiu poate fi obținut imediat odată cu ratificarea unui tratat de aderare, atunci sigur discutăm. Până atunci e doar retorică, uneori interesată,” a declarat Diaconescu.
În ciuda acestui fapt, România își gestionează imaginea peste Prut într-un mod mediocru ce, de multe ori, cade pradă propagandei ruse, iar cetățenii nu înțeleg ce face mai exact România pentru Republica Moldova.
De asemenea, România se poartă de multe ori cu „mănuși” față de clasa politică conducătoare de la Chișinău. Una căreia, în calitate de donator extern prim, ar trebui să îi se raporteze cu mai multă apăsare atunci când normele democratice și valorile europene sunt încălcate.
Până conducătorii de la București nu vor înțelege că în ziua de astăzi jumătate sunt banii, iar celalată jumătate este comunicarea și PR-ul, atunci nu ar trebui să ne mire rezultatele modeste pe care România le obține în R. Moldova pe toate planurile, cum atât mai mult în cel imagologic.
Iar asta ar trebui să fie una dintre principalele atribuții ale Ministerului de Externe. Instituție care ar trebui să-și regădească strategia de comunicare în R. Moldova și sa o calibreze ca pentru cel mai important obiectiv de politică externă a România, așa cum de altfel vorbesc cercurile diplomatice și liderii diplomației române în discursurile publice.
La fel ar trebui să facă și instituțiile de stat ale României prezente în R. Moldova sub diferite forme și proiecte. Până atunci, perdelele de fum ale propagandei rusești vor fi aproape la fel eficiente ca sutele de milioane de euro pe care România și, in extenso UE, pe pompează în acest stat cu grave deficiențe funcționale și valențe cleptomanice la vârf.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 3, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Galina Dodon, alături de soțul său Igor Dodon în cadrul cuvântării televizate de la finalul lui 2017
Încă din martie 2017, imediat după instalarea în cea mai înaltă funcție, președintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a gândit o strategie de PR interesantă. Dodon și-a atins maximul de popularitate odată cu alegerea sa, în noiembrie 2016, în funcția de președinte al Republicii Moldova și a realizat rapid că va aluneca pe panta erodării politice și de imagine aferentă funcției din care nu poate face mai nimic din punct de vedere al prerogativelor limitate pe care le are.
Preluând modelul occidental al „Primelor Doamne”, care organizează acțiuni filantroprice, Dodon și-a pus în fața un paravan bun pentru strângerea de fonduri și de circulație a banilor veniți din sponsorizari de peste granițe.
Prins cu sponsorizări din conturi rusești din offshor-uri din Bahamas în plină campanie electorală pentru prezidențiale în 2016, Dodon și-a găsit o nouă metodă de a primi stinpedii din afara granițelor care să nu alerteze la fel de mult precum firmele prietenului său Corneliu Furculiță, deținătorul Exclusiv Media și patron de posturi TV pro-PSRM și licențe de emisie pentru mai multe posturi rusești în R. Moldova.
De altfel, Galina Dodon nu este străină de Exclusiv Media, acolo unde a fost angajată ani buni de către deputatul socialist mai sus menționat.
Cu toate acestea, Galina Dodon beneficiază de o imagine bună, neafectată de scandaluri, soție iubitoare și mamă a trei copii. Cu alte cuvinte un vehicul electoral bun de atragere a voturilor, în special pentru electoratul feminin, acolo unde lidera PAS Maia Sandu are un avantaj considerabil.
În ultimii ani, Dodon a alăturat campania sa „Iubesc Moldova”, începută de prin 2011 și menită să-i aducă dividende politice, cu acțiunile fundaţia primei-doamne „Din Suflet” care realizează programe şi proiecte destinate copiilor şi tinerilor din familii vulnerabile, familii monoparentale şi în situaţii de risc, vârstnicilor, persoanelor aflate în dificultate şi cu nevoi speciale.
Astfel, Dodon a pus la punct un tandem de imagine împreună cu soția sa – Galina Dodon. Mișcare urmărește mai multe planuri și pe care le vom analiza pe rând.
„Plagiat” la acțiunile României
La bilanțul primul său an de mandat, Dodon a afirmat încă din startul discursul său de circa o oră că 70.000 de oameni nevoiași au fost ajutați de Fundația Primei Doamne.
Ce este de remarcat este faptul că Dodon a început o mișcare de plagiat și de acoperire a inițiativelor României privind renovarea grădinițelor și școlilor din Republica Moldova. În această zonă, guvernul României a investit deja circa 30 de milioane de euro în ultimii ani și a redat speranța unei educații mai bune în circa 1.000 de școli și grădinițe de pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Succesul unei astfel mișcări de imagine a fost enorm pentru România, motiv pentru care Igor Dodon a introdus Fundația Primei Doamne pentru a face gesturi similare la o scară incomparabil mai mică, dar care să rivalizeze ca imagine cu acțiunile Bucureștiului.
Acesta tactică s-a văzut cel mai bine la renovarea grădinițe din satul Sadova, Călărași, de acolo de unde este originar Dodon. România a renovat grădinița la care a fost educat chiar președintele, fapt ce l-a determinat pe acesta să vină cu o contribuție minoră de circa 500 de euro. Banii s-au plătit pe ultima sută de metri pentru amenajarea unui loc de joc la acea grădiniță.
De altfel, Dodon a fost prezent la a eveniment, iar mass-media a prezentat pe alocuri în cheie ironică sosirea sa ca amfitrion al evenimentul, când tocmai țara pe care o atacă cel mai mult în discursurile sale populiste – România – a făcut un gest pe care Dodon poate ar fi trebuit să-l facă mai demult. Cel al reparării grădiniței din satul unde mama sa trăiește într-o casă foarte mare, ce nu putea fi construistă doar din salariul său de profesoară de limba română.
Fundația filantropo-politică
La o simplă căutare pe Google se poate observa că Fundația „Din Suflet” a primei-doamne, cum numai așa o numește Dodon pe soția sa, nu are un domeniu propriu de internet.
Fundația are doar o pagină de Facebook, acolo unde sunt prezentate toate acțiunile de binefacere și link-uri preluate din media controlată de PSRM. De altfel, în acțiunile Fundației se regăsesc deputați socialiști, precum Adrian Lebedisnchi, care a împărțit cadouri de Crăciun pe stil nou -25 decembrie – copiilor din persoanelor vulnerabile social.
Nu în ultimul rând, de acest vehicul de imagine se agață și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, care participă și ea la acțiunile caritabile ale fundației.
La majoritatea evenimentelor Fundației participă Igor Dodon care pozează alături de soția sa în filantropi în cea mai săracă și coruptă țară din Europa, conform statisticilor Eurostat.
Bani din surse gri
Banii Fundației sunt și ei de o proveniență incertă. Dodon a afirmat mereu că va face rost de banii pentru diverse proiecte din surse alternative și nu va utiliza bani din bugetul de stat. Însă niciodată nu a putut identifica concret originea lor.
Fie că a fost vorba de „oameni de afaceri ruși” sau diverse țări, niciodată aceste sume nu au fost transparente.
Cu toate acestea, Fundația a vehiculat sume generoase în ultimul an.
„Noi am reușit, pe parcursul acestui an, în special Prima Doamnă, să stabilească contacte cu mai multe federații și organizații din exterior. Pot să vă dau și unele sume, în acest an am reușit să strângem aproximativ 20 de milioane de lei din diferite surse. Ambasada Chinei ne-a ajutat atunci cand a fost vorba de copii”, a declarat Igor Dodon la bilanțul de un an al mandatului său prezidențial.
Familia și politica merg mână în mână cu Moscova
Anul acesta va fi pentru Chișinău și locul unde Dodon a aranjat Congresul Mondial al Familiilor din anul 2018. O oportunitate pentru Dodon de a poza în familist convins și pentru soția sa de a puncta la nivelul imaginii în dublă ipostază de nevastă și mamă.
Dacă Maia Sandu este susținută de un segment considerabil de persoane de sex feminin, cu ajutorul Bisericii și a acestui Congres al Familiilor, Dodon vrea să scoată maximum de punctaj electoral din astfel de manifestări.
De altfel, în pelegrinările sale la Moscova, Dodon ar fi obținut și antamat vizita Patriarhului rus Kirill în toamna lui 2018 la acest Congres, plasat abil înaintea alegerilor pentru a transforma tot acest eveniment într-o acțiune majoră de imagine pentru PSRM.
Jocurile au fost făcute încă din vara lui 2018, atunci când Karadeniz Press a relatat în exclusivitate despre întâlnirea lui Dodon cu oligarhul rus Konstantin Malofeev. Atunci, Dodon i-ar fi cerut acestuia sprijin financiar și politic pentru acest Congres.
Malofeev, numit de presa occidentală „oligarhul lui Dumnezeu”, a acceptat organizarea lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.
WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.
Mass-media occidtale au relatat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare. Activitatea WCF este finanțată și de oligarhul ortodox Konstantin Malofeev.
Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”.
Și lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 (unde Igor Dodon a participat în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte al republicii) au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI, mai scrie sursa citată.
Carieră politică pentru Prima Doamnă?
Nu ar fi exclus ca în cazul alegerilor parlamentare de anul viitor, pe listele PSRM să se regăsească și numele Galinei Dodon. Aceste acțiuni filantropice i-ar putea spori popularitatea, astfel încât să poată candida fie într-o circumscripție eligibilă, fie pe listele PCRM în noul sistem de vot mixt.
Cert este că Dodon dorește o acumulare de imagine pentru ea și un succes asociativ pentru el. Imaginea lui Dodon a avut foarte mult de suferit în ultimele luni, mai ales în cazul celor două suspendări temporare succesive pe care le-a primit în urma unor decizii ale Curții Constituționale.
Dodon și-a dat măsura adevăratelor sale puteri în stat și a ieșit șifonat din lupta cu puterea din Parlament și Guvern. Tocmai pentru a mai repara din această imagine terfelită, Dodon a ținut cuvântarea de final de an alături de soția sa, Galina.
Preț de circa patru minute, Dodon a înșirat obișnuita sa retorică politică, iar soția sa Galina a avut doar două intervenții. La începutul și finalul videoclipului, punctând diverse teme sociale legate de familia și de ajutorarea celor nevoiași.
Introducerea în scena politică a Galinei Dodon poate fi o sabie cu două tăișuri pentru Igor Dodon care poate fi acuzat și că încearcă să-și repare imaginea de atotputernic al țării la adăpostul imaginii soției sale și a implicării pentru sensibilizare a copiilor săi în toată această lume murdară a politicii. Gestionarea acestei probleme este foarte periculoasă, iar adversarii săi politici pot ataca cu ușurință această ascundere a lui Dodon după fustele soției sale în scopul de a-și spori credibilitatea politică.
Analiză de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | dec. 21, 2017 | R. Moldova, Știri, UE
UE și FMI au decis aproape simultan deblocarea unor sume importante de bani pentru Republica Moldova înaintea instrării într-un an decisiv pentru Republica Moldova, atunci când vor avea loc alegeri parlamentare. Uniunea Europeană a oferit, joi, suma de 36,3 milioane de euro ca suport bugetar pentru Republica Moldova. Banii se vor îndrepta spre sectorul creării mai multor locuri de muncă, spre creșterea exporturilor în UE. De asemenea, sumele vor fi alocate pentru o administrație publică consolidată, servicii de poliție îmbunătățite și o dezvoltare rurală accelerată. „Mai multe locuri de muncă, exporturi spre UE în creștere, o administrație publică consolidată, servicii de poliție îmbunătățite și o dezvoltare rurală accelerată: acestea sunt obiectivele asistenței acordate astăzi de Uniunea Europeană Republicii Moldova. În acest sens, UE a pus la dizpoziția bugetului Republicii Moldova suma de 36,3 milioane euro”, se arată în comunicatul emis de instituția europeană.
Și premierul Pavel Filip a scris că acesta este un semnal pozitiv din partea UE pentru a ajuta eforutile guvernării de la Chișinău.
„Încă o veste bună pentru cetățenii Republicii Moldova, după cele 22,2 milioane alocate de FMI ieri, astăzi UE anunță transmiterea a 36,3 milioane de euro ca suport bugetar pentru țară noastră. Este încă o confirmare importantă a perseverenței cu care se implementează angajamentele convenite cu partenerii de dezvoltare. Guvernul rămâne angajat în derularea în continuare a reformelor și în obținerea de rezultate pozitive pentru cetățenii Republicii Moldova”, a scris Pavel Filip pe pagina sa de Facebook.
Înainte ca aceste sume să devina diponibile, Guvernul Republicii Moldova a trebuit să îndeplinească condițiile și să obțină rezultate în cadrul celor cinci programe. Sumele disbursate astăzi nu corespund sumei totale solicitate de autoritățile din Republica Moldova. Decizia de a efectua o plată de 36,3 milioane euro din 47 milioane euro (eligibile) reflectă îndeplinirea parțială a condițiilor prevăzute în acordurile dintre UE și autoritățile din Republica Moldova.
De asemenea, FMI a aprobat, miercuri seară, o nouă tranșă pentru Republica Moldova.
„Consiliul de directori al Fondului Monetar International a aprobat astăzi o nouă tranșă de 22,2 de milioane de dolari pentru Republica Moldova, după ce a avizat pozitiv raportul privind îndeplinirea de către Guvern a angajamentelor asumate în cadrul programului. Banii sunt destinați cetățenilor, vor veni ca suport bugetar și vor fi direcționați spre nevoile lor sociale și economice. Dincolo însă de partea financiară, această nouă tranșă confirmă că Guvernul, Parlamentul și BNM, au realizat încă un set important de angajamente și reforme din cele convenite cu FMI. Avem multe lucruri de făcut mai departe și Guvernul rămâne pe deplin angajat în programul de reforme și în obținerea de rezultate pozitive pentru cetățeni”, a scris Pavel Filip.
Programul FMI pentru Moldova a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. Acesta prevede un credit de 182 de milioane de dolari, dintre care 59 de milioane au fost deja debursate.
de Razvan Iorga | oct. 31, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Auto-proclamatul lider transnistrean, Vadim Krasnoselski
Autoritățile separatiste de la Tiraspol au din nou probleme financiare, astfel că s-au acumulat restanțe la plata salariilor în valoare de 34,78 milioane de ruble sau aproximativ 2,3 milioane de dolari, în creștere cu aproape 10% față de perioada similară a anului trecut. Conform datelor statisticilor oficiale din regiunea transnistreană, în septembrie restanțele salariale au ajuns la 3,8 milioane ruble, pe care nu le-au primit 2,1 mii de angajați, relatează agenția Infotag.
Cea mai mare parte din datorii s-a format în industrie – 17,68 milioane de ruble, în construcții – 9,05 milioane de ruble și în agricultură – 3,76 milioane de ruble. În economia regiunii sunt angajați în total circa 87,7 mii de oameni, precizează sursa citată.
În septembrie, valoarea salariului mediu a fost 3.991 ruble (266 dolari), cu 74 de dolari mai puțin decât acum un an.
Cele mai mari salarii le au angajații din domeniul comunicațiilor – 10,2 mii de ruble, angajații companiilor de asigurări – 7,9 mii de ruble și cei de la bănci – 7 mii ruble. Cele mai mici salarii le primesc angajații din domeniul geologiei și metrologiei – 2 mii ruble.
de Razvan Iorga | iul. 4, 2017 | Principal, R. Moldova, Știri, UE
Parlamentul European a dat votul de principiu, marți, pentru acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova. În paralel, la Chișinău, Guvernul R. Moldova a aprobat, marți, inițierea negocierilor asupra a două Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană. Valoarea totală a acestora este de peste 90 de milioane de euro și au ca obiectiv sporirea capacităților administrației publice pentru realizarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.
Peste 61,9 milioane de euro vor fi acordate drept asistență tehnică pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților pe domeniile: reforma administrației publice centrale, agricultură și dezvoltare rurală, poliție și gestionare a frontierelor. Totodată, va fi acordat sprijin investițional pentru întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv a celor conduse de femei. Măsura are ca scop sporirea potențialului de dezvoltare economică a Republicii Moldova, diversificarea surselor de venit pentru cetățeni, îmbunătățirea mediului de afaceri din zonele rurale, precum și ajustarea normelor naționale la standardelor UE în domeniul veterinar și de siguranță alimentară.
De asemenea, Acordul prevede acordarea suportului financiar pentru îmbunătățirea serviciilor și infrastructurii rurale de alimentare cu apă și canalizare, dar și pentru fortificarea eficienței energetice în regiunile Republicii Moldova.
Conform documentului, 60 milioane de euro din suma totală vor fi acordați de Comisia Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, 800 de mii de euro de către Agenția Austriacă de Dezvoltate și aproximativ 1,11 milioane de Euro vor reprezenta contribuția proprie a beneficiarilor. Cel de-al doilea Acord prevede că Comisia Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, va acorda autorităților publice centrale 29 de milioane de euro pentru sporirea capacităților de coordonare a asistenței și pentru îmbunătățirea abilităților de elaborare și coordonare a proiectelor, dezvoltarea infrastructurii naționale de date spațiale și combaterea fenomenului spălării banilor.
