Baconschi: Scutul NATO va apara doar NATO, nu si Rusia

Baconschi: Scutul NATO va apara doar NATO, nu si Rusia

antiracheta-rianTextul acordului încheiat de SUA cu România privind scutul antirachetă a fost explicat inclusiv la nivel tehnic şi tehnlogic părţii ruse, a declarat, joi, ministrul Teodor Baconschi, care a asigurat că s-a lucrat în deplină transparenţă cu Rusia. “Într-adevăr, în secolul XXI ne confruntăm cu ameninţări comune şi trebuie să găsim răspunsuri comune la aceste ameninţări, dar NATO va apăra NATO şi Rusia va apăra Rusia“, a afirmat ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat joi, alături de Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, la conferinţa cu tema “Missile Defence: Opportunities, Costs and Implications for Trans-Atlantic Security”, organizată de Institutul de Studii Populare (ISP) şi de Konrad Adenauer Stiftung. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a arătat caracterul special al relaţiei româno-americane: „După prăbuşirea comunismului, datorată şi angajamentului american pentru democraţie în lume, ţara mea a fost un aliat statornic, de încredere şi devotat al Statelor Unite, atât bilateral cât şi în interiorul NATO.”

Importanta istorica

De asemenea, şeful diplomaţiei române a reiterat importanţa istorică, pentru relaţiile transatlantice, a semnării Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România şi a exprimat speranţa că prevederile sale vor fi puse în aplicare în cât mai scurt timp. Ministrul Teodor Baconschi a evidenţiat semnificaţia şi impactul sistemului de apărare antirachetă în contextul summit-ului NATO, din 2012, de la Chicago. „Ne manifestăm deschiderea de a ne coordona cu SUA şi alţi Aliaţi pentru obţinerea Capabilităţii Operaţionale Intermediare a sistemului antirachetă al NATO, ceea ce reprezintă unul dintre principalele rezultate concrete vizate de summit”, a arătat ministrul de Externe. „Securitatea este numai unul dintre aspectele Parteneriatului pentru secolul XXI dintre România şi Statele Unite. Securitatea este un scut sub care viaţa cetăţenilor se poate dezvolta, economia poate creşte, iar cultura poate înflori. Acesta este scopul nostru, datoria noastră, angajamentul nostru”, a conchis şeful diplomaţiei române.

Romania,actor esential

La rândul său, Subsecretarul de stat american Ellen Tauscher a reiterat faptul că Acordul semnat la 13 septembrie va poziţiona România ca „actor esenţial în cadrul capacităţii NATO de apărare antirachetă, aflată în continuă evoluţie”. „Acest Acord demonstrează contribuţia activă a României la angajamentul central al NATO privind Articolul 5, în ceea ce priveşte securitatea colectivă. Vreau să subliniez că acesta este, cu adevărat, un efort al NATO, nu numai un efort bilateral dintre România şi SUA”, a declarat oficialul american. Totodată, subsecretarul Ellen Tauscher a evidenţiat faptul că relaţiile dintre cele două ţări nu se bazează numai pe cooperarea în domeniul securităţii. „Pe cât de important este acest Acord pentru securitatea noastră, pe atât de important este însă şi ca acesta să fie pus în contextul adecvat al relaţiei noastre cuprinzătoare. Acordul privind cooperarea antirachetă este încă un exemplu în ceea ce priveşte relaţiile îndelungate între ţările noastre, bazate pe cooperarea politică, militară, economică şi culturală”, a subliniat subsecretarul de stat american.

Share our work
Consiliului Director al Forumului national pentru implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii

Consiliului Director al Forumului national pentru implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii

Dunare-regiuneMinistrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, va prezida, miercuri, prima reuniune a Consiliului Director al Forumului naţional pentru implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, care va avea loc la sediul MAE. La discuţii vor participa: ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, şi ministrul Economiei, Ion Ariton. În cadrul reuniunii vor fi abordate aspecte legate de stadiul implementării Strategiei pentru Regiunea Dunării, calendarul evenimentelor ce urmează a fi organizate de MAE şi de celelalte instituţii implicate până la finele anului în curs, proiectele prioritare ale României ce vor fi implementate sub egida Strategiei, precum şi modalităţile lor de finanţare, mai precizează comunicatul MAE. Consiliul European din 23-24 iunie 2011 a adoptat Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), moment care corespunde debutului procesului de implementare. Reuniunea inaugurală a Forumului naţional pentru implementarea SUERD a avut loc la 30 martie 2011 la sediul Palatului Parlamentului. Structura Forumului cuprinde un Comitet Director la nivel ministerial, prezidat de Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe. Secretariatul este gestionat de Viorel Ardeleanu, coordonator naţional al României pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării, împreună cu Biroul SUERD constituit în cadrul MAE. Responsabilitatea principală pentru implementare revine coordonatorilor de domenii prioritare. În cazul României, ministerele responsabile sunt: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru domeniul prioritar 1a (Căi navigabile interioare), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru prioritatea 3 (Promovarea culturii şi turismului) şi Ministrul Mediului şi Pădurilor pentru domeniul prioritar 5 (Gestionarea riscurilor de mediu). Ministerele enumerate au identificat până în prezent un număr de proiecte majore care pot fi implementate şi finalizate în cadrul SUERD. Acţiunile României se vor concentra pe implementarea şi finalizarea de proiecte, mai ales în perspectiva primelor raportări ce urmează a se desfăşura în cadrul Forumului anual SUERD ce va avea loc în primăvara anului 2012.

Share our work
Scutul antiracheta. Pozitia Moscovei ramane neschimbata

Scutul antiracheta. Pozitia Moscovei ramane neschimbata

Baconschi LavrovMinistrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus clar omologului său român, Teodor Baconschi, la întâlnirea de la New York, că poziţia Moscovei în privinţa scutului antirachetă rămâne neschimbată, a declarat luni o sursă din cadrul delegaţiei ruse la Adunarea Generală a ONU. „Poziţia Rusiei în privinţa apărării antirachetă în general şi a amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american în România, în special, rămâne neschimbată. Serghei Lavrov i-a spus clar acest lucru omologului său român în cadrul întâlnirii de la New York cu ocazia celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale a ONU”, a declarat sursa citată de presa rusă, preluată de Mediafax. Presa rusă anunţase anterior că în cadrul întâlnirii lor, cei doi miniştri nu au discutat decât despre cooperarea economică, culturală şi comercială dintre ţările lor, fără să abordeze problema scutului antirachetă din Europa. KARADENIZ PRESS reaminteşte că Teodor Baconschi a avut miercuri, la New York, o întrevedere bilaterală cu ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov. Ministrul român de externe a subliniat evoluţiile promiţătoare din domeniul cooperării economice şi dorinţa părţii române pentru reflectarea acestor evoluţii cu mai mare pregnanţă în plan politic. “Dacă ar fi să definim relaţiile noastre în acest stadiu, ele sunt pragmatice şi eficiente. Noi sperăm să le transformăm într-un dialog politic consistent şi deschis, în spirit european”, a declarat Teodor Baconschi. Şeful diplomaţiei române şi-a exprimat satisfacţia pentru interesul investitorilor ruşi privind oportunităţile oferite de piaţă românească subliniind deschiderea părţii române pentru această prezenţă investiţională. Ministrul Baconschi a relevat perspectiva promiţătoare a cele de-a 10-a sesiuni a Comisiei Economice Mixte România – Rusia, care va avea loc între 3-4 octombrie 2011 la Moscova şi a solicitat părţii ruse ca acest eveniment să se încheie cu rezultate cât mai consistente. Baconschi şi Serghei Lavrov au subliniat importanţa continuării consultărilor sistematice între ministerele Afacerilor Externe de la Moscova şi Bucureşti în domenii precum agenda regională, securitatea europeană sau provocările la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat miercuri, 21 septembrie 2011, la deschiderea dezbaterilor generale ale celei de-a 66-a sesiuni a Adunării Generale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care se reuneşte anul acesta în jurul tematicii “Rolul medierii în rezolvarea paşnică a conflictelor”.

Share our work
Scutul antiracheta. Acordul pentru Deveselu, semnat marti la Washington

Scutul antiracheta. Acordul pentru Deveselu, semnat marti la Washington

antiracheta-rianSecretarul de Stat american, Hillary Clinton, şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, vor semna, marţi, la Washington acordul privind amplasarea unui scut antirachetă în România, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Departamentului de Stat. Acordul permite amplasarea şi operarea unui sistem antirachetă american terestru, cu rachete SM-3, în România. Semnarea documentului va avea loc aproximativ la ora 12.15 (19.15 ora României), după o întâlnire bilaterală. Preşedintele Traian Băsescu a plecat, marţi dimineaţă, în vizita de lucru în Statele Unite dedicată semnării unor acorduri bilaterale, şeful statului fiind însoţit de şeful SMG, de miniştrii Apărării şi de Externe, de directorii SIE şi SRI şi de ambasadorul american la Bucureşti. Plecarea a avut loc în jurul orei 02.45. Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsesescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de „finalizarea unor acorduri bilaterale”.

Scutul va proteja si R. Moldova

Intr-un interviu acordat anul trecut ziuaveche.ro, ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta declara ca scutul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va influenta pozitiv securitatea statului vecin, pentru ca “securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre”. “Consider ca intentia Romaniei de a instala pe teritoriul sau elemente ale scutului antiracheta este o problema interna a Romaniei. In ceea ce priveste R. Moldova, pot sa va spun ca din punct de vedere militar scutul antiracheta nu va influenta negativ securitatea tarii noastre. Dimpotriva, in caz de instalare a elementelor scutului antiracheta, securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. In aceste circumstante, datorita tehnologiilor performante pe care le ofera interceptorii terestri ai scutului antiracheta si natura pozitiva a relatiilor dintre R. Moldova si Romania, securitatea si apararea spatiului aerian al R. Moldova ar putea spori”, spunea in 2010 Vitalie Marinuta..

Scutul american antirachetă de la Deveselu

Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării, pentru implementarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa sunt avute în vedere patru etape de realizare:

– Etapa I (în desfăşurare):

Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei.Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.

– Etapa II (orizont de timp 2015):

Extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în unităţi terestre din Europa de Sud-Est.

– Etapa III (orizontul de timp 2018):

Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasaţi pe mare şi pe uscat.

– Etapa IV (orizontul de timp 2020):

Extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.

Raportul consideră EPAA drept contribuţia naţională a SUA la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă preconizat de NATO, la care Aliaţii pot contribui prin găzduirea pe teritoriul lor naţional a unor componente. Implicarea României va avea loc în Etapa a II-a. Ea presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Participarea României presupune amplasarea de interceptori tereştri şi a unui sistem destinat dirijării acestora. Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state.

Sistemul AEGIS

Potrivit producătorului (Lockheed Martin), sistemul de apărare antirachetă AEGIS (Aegis Ballistic Missile Defense – BMD) reprezintă prima fază maritimă a sistemului defensiv al SUA. Aegis BMD integrează radarul SPY-1, sistemul de lansare verticală MK 41 (Vertical Launching System) şi rachete SM-3, toate coordonate printr-un sistem avansat de comandă şi control. În prezent, există 26 de nave dotate cu AEGIS: 22 la US Navy şi 4 aparţinând Forţelor Maritime de Autoapărare Japoneze – toate având capacităţi certificate de folosire a rachetelor balistice şi executarea misiunilor de supraveghere şi urmărire de la mare distanţă. În trei ani, alte 12 nave urmează a fi modificate pentru asemeena misiuni. De asemenea, US Navy ia în calcul dotarea cu AEGIS a altor 8 distrugătoare (DDG 114 – 121). AEGIS BMD foloseşte mobilitatea crucişătoarelor şi distrugătoarelor pentru interceptarea rachetelor (în toate cele trei faze: ascendentă, mediană şi descendentă), dar şi sprijin de supraveghere pentru celelalte elemente ale sistemului militar de apărare balistică (Ballistic Missile Defense System – BMDS). Elementele sistemului de interceptori navali sunt dispuse pe crucişătoarele şi distrugătoarele din clasa AEGIS , fiind destinate interceptării şi distrugerii rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. O reţea de senzori, radare, componente de control şi comunicaţii asigură descoperirea, însoţirea ţintei, înlăturarea contramăsurilor lansate de ţintă pentru a asigura distrugerea rachetei ostile, folosind tehnologia “hit-to-kill” (revista Brigăzii 15 Mecanizată, “În Slujba Patriei” – maior E. Borhan). Aceşti senzori şi radare, includ radarele în bandă X dispuse pe platforme marine care pot fi transportate pe calea apei oriunde în lume, de asemenea crucişătoarele şi distrugătoarele din clasa AEGIS sunt dotate cu radare avansate. Odată cu reintrarea rachetei balistice în atmosferă, interceptarea este foarte dificilă, din cauza timpului şi spaţiului reduse, precum şi din cauza apropierii de ţinta acesteia, ceea ce limitează posibilităţile sistemului în cazul apariţiei unor eventuale defecţiuni sau erori. Elementele de interceptare în fază finală includ: Apărarea Aeriană de Mare Altidudine (THAAD); sistemul SM-2 Block IV de pe navele din clasa AEGIS BMD; sistemul PATRIOT Advanced Capability 3 (PAC – 3).

Share our work
Scutul antiracheta. Basescu nu se intalneste cu Obama. Rusia isi mentine pozitia

Scutul antiracheta. Basescu nu se intalneste cu Obama. Rusia isi mentine pozitia

antiracheteSemnarea acordului privind amplasarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României se va face cel mai probabil de către şefii celor două diplomaţii, nu de către preşedinţii Traian Băsescu şi Barack Obama, iar actul propriu-zis al semnării documentului ar putea avea loc în această toamnă, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi. De asemenea, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, aflat în vizită în SUA, s-a întâlnit cu preşedintele Obama cât şi cu secretarul de stat Hillary Clinton, fiind abordat şi subiectul delicat al apărării antirachetă. „Cred că nu preşedintele României şi preşedintele SUA vor semna ‘manu propria’ acest acord. Probabil şefii celor două diplomaţii. Şi lucrăm la convenirea condiţiilor în care acest acord să fie semnat cât mai rapid. Chiar azi dimineaţă am avut un mic dejun de lucru cu ambasadorul american şi amândoi suntem încrezători că vom găsi în aceasta toamnă cadrul optim pentru pasul următor”, a spus ministrul Baconschi, potrivit Agerpres. Ministrul de Externe a declarat în urmă cu două luni că se lucrează împreună cu Departamentul de Stat la pregătirea unei vizite în SUA a preşedintelui Traian Băsescu, iar presa română a speculat în ultimele luni, după finalizarea negocierilor româno-americane asupra acordului privind amplasarea în România a scutului antirachetă, că semnarea acestui document s-ar putea face de către cei doi şefi de stat, care ar putea avea ocazie cu această ocazie şi prima lor întrevedere oficială. Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a spus pe 4 iulie că nu ştie dacă întâlnirea Băsescu-Obama ar putea avea loc cu ocazia semnării acordului scutului antirachetă. El a adăugat că există o nemulţumire la nivel înalt atât la Bucureşti, cât şi la Washington privind faptul că o întâlnire bilaterală între preşedintele Barack Obama şi preşedintele Traian Băsescu nu a avut încă loc, însă se lucrează pentru realizarea acesteia.

Intalnire Obama-Lavrov

Preşedintele Obama l-a asigurat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov pe care l-a primit miercuri la Casa Albă, că sprijină eforturile Rusiei de a soluţiona politic luptele dintre colonelul Gaddafi şi forţele rebele care încearcă să-l îndepărteze de la putere. Preşedintele Obama i-a transmis luni un mesaj similar preşedintelui Medvedev, spunănd că administraţia ar sprijini convorbiri care ar putea conduce la o tranziţie democratică, dacă Gaddafi părăseşte puterea. Secretarul de stat Hillary Clinton, care s-a întâlnit anterior cu omologul rus a spus într-o conferinţă de presă comună că administraţia americană va studia ideea Rusiei de a aduce Iranul înapoi la masa negocierilor în legătură cu programul său nuclear, transmite RRA. Propunerea Rusiei este aceea a concesiilor limitate acceptate de comunitatea internaţională la fiecare pas pe care Iranul l-ar face pentru a se conforma cererilor de a renunţa la ambiţiile sale nucleare. În aceeaşi conferinţă de presă, Hillary Clinton a spus că a discutat cu Serghei Lavrov şi despre cooperarea în ce priveşte apărarea antirachetă. „Cred că avem cu adevărat ocazia să confruntăm provocările comune într-un mod care îi va face pe ruşi, pe europeni şi pe americani să fie mai protejaţi. Noi suntem decişi să lucrăm cu Rusia şi aliaţii noştri din NATO, pentru ca acest lucru să se întămple”, a declarat secretarul de stat american.

Share our work