Moscova isi rezerva dreptul de a se retrage din Tratatul START daca Washingtonul nu va oferi garantii ca elementele europene ale scutului antiracheta nu sunt indreptate impotriva Rusiei, a avertizat recent adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. „Suntem dezamagiti de reactia Washingtonului, este o reactie negativa”, a subliniat oficialul rus, citat de presa de la Moscova. „Americanii insista asupra lansarii cooperarii practice fara preconditii”, a explicat Riabkov, subliniind ca Rusia „nu poate initia cooperarea pe proiecte specifice in lipsa unor garantii legale ca viitorul sistem nu va fi indreptat asupra intereselor sale in materie de securitate”. „Noul tratat START ar putea deveni ostatic al abordarii americane. Mobilizarea calitativa si cantitativa de armament pentru scutul american antiracheta, care va pune in pericol capacitatile nucleare strategice ruse, pot fi considerate un eveniment exceptional conform Articolului 14 al Tratatului, iar Rusia are dreptul sa se retraga din el”, a subliniat Riabkov. „Aceasta ar putea fi o circumstanta exceptionala mentionata in Articolul 14 al noului Tratat START, iar Rusia va trebui sa ia masurile corespunzatoare pentru restabilirea balantei de putere”, a subliniat Riabkov. Rusia este dezamagita de refuzul Washingtonului de a oferi garantii legale privind faptul ca scutul implementat in Europa nu este indreptat impotriva sa – a mai subliniat diplomatul rus. Ministrul rus al Apararii anuntase anterior ca expertii sai elaboreaza in prezent un plan de actiuni de raspuns in cazul instalarii elementelor sistemului american antibalistic in apropierea granitelor Federatiei Ruse. Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov recunoscuse vineri, la Astana, in Kazahstan, ca negocierile cu SUA privind desfasurarea scutului lor antiracheta in Europa “decurg anevoios”. De asemenea, ministerul rus al apararii elaboreaza un plan de actiune in cazul desfasurarii sistemului american antiracheta in apropiere de granitele Rusiei, a declarat, vineri, viceministrul rus al apararii, Anatoli Antonov. Fara a oferi detalii, el a subliniat ca nu este vorba doar de discutii, ci „de lucrari serioase, deoarece ministerul trebuie sa ia in calcul orice evolutie posibila a situatiei, inclusiv cea mai nefavorabila: in cazul in care pozitia Rusiei, la negocierille cu NATO, nu va fi auzita si, la granitele ruse, va fi desfasurat un potential militar ce poate ameninta securitatea sa nationala”. Anatoli Antonov a comparat negocierile Rusia-NATO, pe problematica antiracheta, cu o hartie de turnesol, ce va arata disponibilitatea tarilor Aliantei si, in primul rand a SUA, pentru o cooperare egala si bazata pe respect reciproc cu Rusia, care nu are nevoie de acorduri calitativ inferioare Tratatului START. Oficialul militar rus a declarat ca nu vor exista compromisuri pe seama securitatii nationale a Rusiei. Sosit vineri dimineata la Astana, in Kazahstan, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ca negocierile cu SUA, pe problema scutului antiracheta, merg greu, adaugand ca joi, la Summitul Arctic, din Groenlanda, a discutat aceasta problema cu secretarul de stat american Hillary Cliton, care i-a promis ca, din partea ei, va lua masuri. Presedintele roman Traian Basescu a anuntat la inceputul lunii mai ca Romania a ajuns la un acord cu SUA privind desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor interceptori in cadrul sistemului american antibalistic. Baza de rachete de interceptare urmeaza sa fie instalata pe locul fostei baze din localitatea Deveselu, judetul Olt, in apropiere de Bulgaria. In timpul reuniunii Consiliului NATO-Rusia, din 2010, Rusia si SUA au convenit sa coopereze in cadrul creearii unui sistem de aparare antiracheta in Europa, insa Moscova doreste ca NATO sa ofere garantii care sa ateste ca viitorul sistem nu va ameninta potentialul strategic al Rusiei.
Presedintele rus, Dmitri Medvedev, cere garantii ca scutul antiracheta din Europa nu va afecta stabilitatea strategica, potrivit unei scrisori adresate omologilor sai din tarile membre ale Consiliului Rusia-NATO. De asemenea, Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii. Intre timp, Rusia isi face de cap in Moldova, amestecandu-se din nou in treburile ei interne. Federatia Rusa va fi de acord cu orice format de rezolvare a conflictului transnistrean, cu exceptia solutiei unui stat unitar care sa nu ia in considerare interesele locuitorilor din Transnistria, a declarat presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, Konstantin Kosacev, potrivit presei ruse. Konstantin Kosacev s-a aflat vineri la Chisinau, la invitatia lui Igor Corman, seful comisiei parlamentare de politica externa din Parlamentul R. Moldova. In mesajul adresat liderilor tarilor NATO, presedintele Medvedev a prezentat pozitia Rusiei in legatura cu apararea antiracheta. Comunicatul de presa al Kremlinului nu reproduce textul mesajului, dar precizeaza ca acesta confirma disponibilitatea pe care liderul rus a exprimat-o la summitul NATO-Rusia din noiembrie, de la Lisabona, ca Moscova sa-si asume partea sa de raspundere pentru mentinerea stabilitatii strategice, inclusiv pentru realizarea unui sistem antiracheta comun in Europa. La Lisabona, presedintele Medvedev a propus un scut sectorial al Rusiei si NATO in care fiecare parte sa asigure in propriul sector apararea antiracheta a sa si a partenerului. In mesajul sau recent, liderul de la Kremlin afirma ca euroscutul antiracheta poate deveni cu adevarat efcient si viabil numai in cazul in care Rusia va participa la el cu drepturi egale. Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii, citat de presa de la Moscova. Militarii rusi analizeaza modalitati de „protejare a poporului, daca Rusia nu este consultata in cadrul unor negocieri cu NATO”, a declarat Antonov intr-o conferinta de presa. „Nu sunt numai negocieri, se face si ceva serios”, a continuat el. „Ministerul Apararii trebuie sa se pregateasca pentru cel mai rau scenariu posibil”, a subliniat adjunctul ministrului Apararii. Declaratiile acestuia survin la doar cateva ore dupa ce ministrul rus de Extrerne, Serghei Lavrov, a declarat, in Kazahstan, ca negocierile cu americanii avanseaza lent. „Pentru moment, progresul este lent, dar secretarul de Stat american a promis sa adopte masuri”, a declarat Lavrov. El a adaugat ca a discutat cu Clinton despre apararea antiracheta, in cadrul unei reuniuni a Consiliului Arcticii, joi, in Groenlanda. „Am convenit asupra necesitatii de a conferi un imbold politic eforturilor expertilor, pentru a putea prezenta rezultate concrete presedintilor nostri in cadrul summitului G8, la Deauville”, a anuntat ministrul rus de Externe. Statele Unite si Romania au anuntat, saptamana trecuta, un acord privind amplasarea unor interceptoare antiracheta pe teritoriul romanesc, la Deveselu. Anuntul a fost imediat criticat de Moscova, care se teme ca acest proiect poate compromite securitatea arsenalului sau de rachete nucleare.
Pozitia SUA si a Romaniei
Subsecretarul de Stat american Ellen Tauscher a declarat ca Moscova nu are motive sa se teama: „Avem relatii bune cu Rusia. Tocmai am ratificat noul Tratat START si lucram impreuna la mai multe probleme. Este un sistem care va apara (tarile) NATO, iar daca Rusia opteaza sa lucreze cu noi, in mod cooperant, sistemul va apara si Rusia”, a adaugat ea. Rusia si-a exprimat acordul asupra unei cooperari in cadrul sistemului antiracheta al NATO in Europa la summitul Aliantei Nord-Atlantice de la Lisabona, anul trecut. Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un “cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din “echipa de zgomote”, a declarat saptamana trecuta, la TVR, Traian Basescu. “Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: “Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: “Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de “inflamare” intre Moscova si Bucuresti. “Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.
Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un „cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din „echipa de zgomote”, a declarat luni seara, la TVR, Traian Basescu. „Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: „Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: „Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de „inflamare” intre Moscova si Bucuresti. „Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.
Pretentiile Rusiei
Rusia va cere de la NATO garantii ca sistemul european de aparare antiracheta nu va ameninta arsenalul nuclear rus, declara saptamana trecuta generalul de armata Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei ruse. Alianta Nord-Atlantica a anuntat anterior implementarea unor interceptoare de rachete nu departe de granitele Federatiei Ruse. SUA si Romania au convenit cu privire la desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In acest context, scrie presa rusa, Moscova nu a primit din partea NATO garantii juridice privitoare la faptul ca preconizatul sistem de aparare antiracheta al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi indreptat impotriva potentialului militar strategic rus. “Intentionam sa solicitam garantii maxime solide ca sistemul de aparare european antiracheta nu este indreptat impotriva capacitatilor nucleare ale Rusiei”, a reiterat generalul Makarov, in finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de sefi de stat major. “Asteptam propuneri din partea NATO si contam pe intelegere din partea partenerilor nostri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind ca “este inadmisibil ca situatia privind securitatea in Europa sa fie in intregime dependenta de acordurile dintre Rusia si SUA, asa ca in perioada Razboiului Rece”. “Vedem ca amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Europa devanseaza acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de ingrijorare, deoarece arhitectura sistemului de aparare antiracheta este ca si creata. Ne-ar placea sa auzim o explicatie in acest sens”, a afirmat seful Statului Major rus, comentand cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane in Romania. Makarov a mai spus ca in 5-7 mai urmeaza sa aiba o intalnire cu Michael Mullen, seful Statului Major Interarme din SUA, si intentioneaza sa abordeze toate aceste chestiuni cu el. Rusia si NATO au covenit cu privire la sistemul de aparare european antiracheta la summitul Rusia-NATO de la Lisabona in noiembrie 2010. Dupa cum a declarat anterior comandantul Fortelor balistice ruse, general-locotenentul Oleg Ostapenko, Federatia Rusa este dispusa sa lucreze “cu expertii NATO in domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de aparare antiracheta, de la conceptie pana la variantele de amplasare a radarelor si interceptoarelor de rachete si pana la exploatarea in comun a centrelor de dirijare si colectare a datelor”. Potrivit generalului Ostapenko, un sistem european antiracheta este mai bine de conceput dupa principiul teritorial de impartire a responsabilitatilor individual pe fiecare stat sau pe grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. Aceste declaratii intervin in contextul in care Rusia a solicitat marti seara noi garantii juridice din partea SUA ca sistemul de aparare american antiracheta implementat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca Bucurestiul si Washingtonul au convenit asupra locului de instalare a interceptoarelor de rachete la baza Deveselu, din judetul Olt, in apropiere de granita cu Bulgaria. De asemenea, presa rusa vorbea chiar despre anexarea Moldovei. De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. “Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. “Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. “In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc.
Sistemul de aparare antiracheta este unul defensiv si nu urmareste sa destabilizeze sistemul strategic al Rusiei, a declarat miercuri subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor si securitate internationala, Ellen Tauscher. „Sistemul nostru este unul de aparare. Am spus asta foarte clar. Sistemul nostru nu va destabiliza sistemul strategic al Rusiei. Avem relatii bune cu Rusia. Tocmai am ratificat noul Tratatul Start, lucram impreuna pe diferite alte chestiuni. Este un sistem care va apara NATO, iar daca Rusia alege sa lucreze cu noi in mod cooperant sistemul va proteja si Rusia. Lucram impreuna pentru ca sistemele noastre sa capete o mai buna performanta”, a precizat oficialul american, miercuri, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, SUA se afla intr-un dialog continuu cu Rusia si cu reprezentantii sai la NATO. Ellen Tauscher si delegatia pe care o conduce s-au intalnit la Parlament cu membrii comisiilor pentru politica externa, pentru aparare si ai Grupului de prietenie „Pro-America” din Senat si Camera Deputatilor. Subsecretarul de stat al SUA s-a declarat multumita de suportul parlamentarilor romani pentru relatia cu Statele Unite. „Sunt foarte incantata de aceasta intalnire. Timp de 13 ani am fost in Camera Reprezentantilor din SUA si pot sa va spun ca sunt atat de impresionata de atmosfera non-partizana din sala si intrebarile bune, cat si de suportul puternic pentru relatia cu SUA. Este o atitudine strategica pe care SUA o apreciaza. Relatia noastra cu Romania, ca aliat, este foarte puternica, inclusiv amplasarea scutului la Deveselu este o parte importanta in perspectiva anului 2015. Suntem foarte incantati cum au decurs lucrurile si foarte entuziasti de relatia cu Romania”, a spus Ellen Tauscher. Aceasta a subliniat ca negocierile dintre partea americana si cea romana privind scutul antiracheta sunt foarte aproape de finalizare.
Intrevedere Teodor Baconschi – Ellen Tauscher
Ellen Tauscher si Teodor Baconschi
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a avut miercuri o intrevedere cu Ellen Tauscher. Discutiile s-au circumscris, cu precadere, temei relatiilor bilaterale romano-americane, modalitatilor de dezvoltare a parteneriatului strategic Romania-SUA, precum si problematicii instalarii in Romania a componentelor sistemului de aparare antiracheta. Dialogul ministrului Baconschi cu oficialul american a oferit prilejul unei analize aprofundate a stadiului si perspectivelor adancirii si consolidarii parteneriatului strategic bilateral. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a pledat si pentru o cooperare mai stransa romano-americana pe plan international pe teme de interes comun. Demnitarul roman a subliniat ca finalizarea Acordului privind instalarea in Romania a componentelor sistemului american de aparare antiracheta va conferi un nou impuls relatiilor bilaterale in special in ceea ce priveste substantierea dialogului politic la nivel inalt. Totodata, seful diplomatiei romane a salutat succesul important de etapa realizat de SUA in lupta impotriva terorismului si a asigurat partea americana de respectarea angajamentelor asumate de Romania de a participa la actiunile din teatrele de operatiuni.
Vizita la Deveselu
Delegatie la Deveselu (mae.ro)
Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, impreuna cu subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher si seful Statului Major General al Armatei Romaniei, general-maior Stefan Danila, s-au aflat marti, in judetul Olt, pentru a discuta cu autoritatile locale despre decizia de amplasare la UM 01871 Deveselu a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In cadrul intalnirii de lucru de la Prefectura judetului Olt, secretarul de stat al MAE a subliniat faptul ca obiectivul principal al sistemului american antiracheta este sa sporeasca securitatea colectiva a NATO, a SUA si sa apere teritoriul Romaniei de amenintarile cu rachete cu raza scurta si medie de actiune din partea oricarui stat care poseda sau poate fabrica astfel de tehnologii. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a multumit autoritatilor si comunitatii locale pentru deschiderea manifestata, aratand faptul ca sprijinul acordat reprezinta „o contributie foarte importanta la intarirea rolului si profilului international al Romaniei ca furnizor de securitate si la intarirea securitatii internationale”. Totodata, oficialul roman a subliniat faptul ca toate componentele sistemului respecta standardele romanesti si internationale recunoscute in ceea ce priveste protectia mediului si a populatiei. „Facilitatea de interceptari functioneaza fara impact asupra mediului inconjurator, asupra populatiei si a culturilor agricole”, a evidentiat secretarul de stat roman. La randul sau, partea americana a exprimat aprecierea pentru excelenta cooperare cu Guvernul Romaniei, explicand ca amplasamentul unor elemente ale sistemului de aparare antiracheta de la Deveselu ofera o noua misiune si noi oportunitati bazei aeriene si oraselor invecinate. „Anuntul pe care l-am facut astazi marcheaza un moment extrem de important atat pentru Romania si SUA, cat si pentru NATO. Romania capata un rol de prima importanta in noua capacitate de aparare antiracheta a NATO. Aceasta cooperare este o ilustrare a modului in care colaboreaza guvernele noastre pentru a transforma in realitate decizia istorica a NATO referitoare la apararea antiracheta de la Summitul de la Lisabona”, a mai subliniat subsecretarul de stat Ellen Tauscher. Referindu-se la semnificatia acestui moment in plan bilateral, secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat ca „participarea Romaniei la sistemul american de aparare antiracheta in Europa, inclusiv prin locatia aleasa in localitatea Deveselu, va contribui semnificativ la consolidarea relatiilor bilaterale si va duce la substantierea parteneriatului strategic intre cele doua state”. Subsecretarul de stat Ellen Tauscher a evidentiat faptul ca Statele Unite ale Americii si Romania au o relatie puternica, bazata pe cooperare. „Romania este un prieten apropiat si un valoros aliat NATO. Tarile noastre colaboreaza in unele dintre cele mai urgente provocari actuale in materie de securitate, precum Afganistan si Libia”, a declarat oficialul american.
A saptea runda de negocieri
A saptea runda a negocierilor bilaterale cu SUA pe tema participarii Romaniei la sistemul de aparare antiracheta a avut loc miercuri, la Bucuresti. In cadrul acestei runde, delegatia romana a fost condusa de Bogdan Aurescu si a avut o componenta inter-institutionala. Delegatia SUA a fost condusa de Ellen Tauscher. Programul acestei runde de negocieri a permis abordarea acelor subiecte de ordin tehnic si juridic aflate in continuare in discutie, in contextul in care textul Acordului aflat in negociere este, in mare parte, convenit. Pe baza progreselor semnificative inregistrate pe parcursul rundelor precedente, runda a saptea de negocieri a permis avansarea discutiilor in sensul finalizarii, in perioada urmatoare, a procesului de negociere privind Acordul referitor la amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american antiracheta.
Romania si SUA trebuie sa se astepte la contramasuri din partea Rusiei, ca raspuns la acordul de instalare in Romania a unor elemente ale scutului antiracheta american, a declarat, miercuri, Konstantin Kosacev, presedintele comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat a Rusiei. De asemenea, Rusia a cerut marti garantii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul incheiat cu Romania. „Specialistii militari din Statele Unite, NATO si Romania trebuie sa fie absolut constienti ca orice masura implica si contramasuri”, a afirmat Kosacev, citat de presa rusa. El a adaugat ca aceste contramasuri vor avea ca unic scop asigurarea protectiei Rusiei si nu vor fi indreptate impotriva nici unui stat. „Din punctul meu de vedere, scenariul ideal ar fi ca Statele Unite sa prezinte garantii juridice, dar este putin probabil ca americanii sa faca asa ceva”, a spus Kosacev. La randul sau, presedintele Comisiei pentru Aparare din Duma de Stat, Viktor Zavarzin, a afirmat ca acordul americano-roman va avea „un impact negativ asupra relatiilor intereuropene si va submina actualul echilibru de forte si interese”. „Iar aceasta va duce la o escaladare a tensiunilor care nu este necesara”, a adaugat el.
Garantii juridice
Rusia a cerut marti garantii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul incheiat cu Romania pentru a gazdui elemente ale scutului antiracheta american la o baza militara romaneasca, a anuntat marti Ministerul rus al Afacerilor Externe. „In aceasta situatie, este si mai necesar sa primim garantii juridice din partea Statelor Unite, asupra faptului ca sistemul antiracheta care urmeaza sa fie amplasat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse”, a anuntat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agentiile de presa rusesti. „Trebuie rezolvata rapid aceasta problema. In plus, suntem convinsi de necesitatea de a ne pune de acord asupra conceptiei si arhitecturii scutului antiracheta european, inclusiv din punct de vedere al impactului sau asupra securitatii regionale si mondiale”, a adaugat ministerul, potrivit Mediafax. Reactia oficiala a Ministerului rus al Afacerilor Externe, denota, in continuare, nemultumirea Rusiei. „SUA intreprind pasi pentru crearea propriului lor sistem de aparare antiracheta in Europa independent de dialogul cu Moscova si aceasta poate genera pe viitor riscuri pentru fortele strategice ruse de descurajare”, afirma diplomatia rusa. Moscova va “examina cu cea mai mare atentie evolutia situatiei, tinand cont ca preconizatul sistem de aparare antiracheta, in opinia sa, poate genera pe viitor riscuri pentru fortele strategice ruse de descurajare”, se mentioneaza in text. “Din pacate, constatam ca pasii practici pentru crearea segmentului european al sistemului global antibalistic al SUA se fac indiferent de dialogul ruso-american pe tema antibalistica, initiat la decizia presedintilor Dmitri Medvedev si Barack Obama, la fel ca si de eforturile vizand posibilul Euroscut antiracheta, in conformitate cu intelegerile summitului Rusia-NATO de la Lisabona”, mai afirma MAE rus.
Presa rusa vorbeste despre anexarea Moldovei
De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. „Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. „Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. „In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc. Amplasarea elementelor scutului american antiracheta in Romania prezinta o amenintare pentru Rusia si poate avea repercusiuni negative asupra relatiilor dintre Moscova si Washington, a declarat pentru Agerpres directorul Centrului pentru prognoze militare de la Moscova, colonelul Anatoli Tiganok. Romania a decis inca in februarie trecut sa gazduiasca elemente ale scutului american, iar Basescu a reiterat acum ca sistemul este unul defensiv si nu este indreptat impotriva Rusiei. Totusi stabilirea locului amplasarii rachetelor – un pas inainte in realizarea proiectului – a readus in actualitate angoasele Moscovei. „America nu a schimbat sistemul, ci a modificat doar configuratia, de aceea consider ca desfasurarea elementelor antiracheta pe teritoriul Romaniei reprezinta o amenintare pentru Rusia. Mai mult, trebuie sa tinem cont de faptul ca exista nave americane ce utilizeaza sistemul Aegis. Prezenta acestor nave in Marea Neagra ar constitui o reala amenintare pentru Rusia”, a subliniat Anatoli Tiganok. Acesta a spus ca deocamdata Rusia are o atitudine rezervata fata de acest sistem, „pana in momentul in care se va afla cu certitudine ca rachetele au fost deja amplasate si ca sunt functionale”. In context, Anatoli Tiganok a reiterat avertismentul Moscovei ca se poate retrage din Tratatul de dezarmare nucleara START, semnat in aprilie 2010 la Praga de presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama si considerat un inceput al „resetarii” relatiilor dintre Rusia si SUA. Colonelul rus a amintit ca Rusia a propus realizarea unui sistem sectorial comun antiracheta, in timp ce NATO insista asupra crearii a doua sisteme separate, dar care nu ar impiedica partile sa coopereze prin intermediul schimbului de informatii. El a subliniat ca potentialul Moscovei in aceasta sfera „este superior celui al intregii Europe” si a adaugat ca doar Rusia si SUA „dispun de elementele necesare, cum ar fi cele care pot determina momentul lansarii unei rachete”.
Moscova isi rezerva dreptul de a se retrage din Tratatul START daca Washingtonul nu va oferi garantii ca elementele europene ale scutului antiracheta nu sunt indreptate impotriva Rusiei, a avertizat recent adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. „Suntem dezamagiti de reactia Washingtonului, este o reactie negativa”, a subliniat oficialul rus, citat de presa de la Moscova. „Americanii insista asupra lansarii cooperarii practice fara preconditii”, a explicat Riabkov, subliniind ca Rusia „nu poate initia cooperarea pe proiecte specifice in lipsa unor garantii legale ca viitorul sistem nu va fi indreptat asupra intereselor sale in materie de securitate”. „Noul tratat START ar putea deveni ostatic al abordarii americane. Mobilizarea calitativa si cantitativa de armament pentru scutul american antiracheta, care va pune in pericol capacitatile nucleare strategice ruse, pot fi considerate un eveniment exceptional conform Articolului 14 al Tratatului, iar Rusia are dreptul sa se retraga din el”, a subliniat Riabkov. „Aceasta ar putea fi o circumstanta exceptionala mentionata in Articolul 14 al noului Tratat START, iar Rusia va trebui sa ia masurile corespunzatoare pentru restabilirea balantei de putere”, a subliniat Riabkov. Rusia este dezamagita de refuzul Washingtonului de a oferi garantii legale privind faptul ca scutul implementat in Europa nu este indreptat impotriva sa – a mai subliniat diplomatul rus. Ministrul rus al Apararii anuntase anterior ca expertii sai elaboreaza in prezent un plan de actiuni de raspuns in cazul instalarii elementelor sistemului american antibalistic in apropierea granitelor Federatiei Ruse. Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov recunoscuse vineri, la Astana, in Kazahstan, ca negocierile cu SUA privind desfasurarea scutului lor antiracheta in Europa “decurg anevoios”. De asemenea, ministerul rus al apararii elaboreaza un plan de actiune in cazul desfasurarii sistemului american antiracheta in apropiere de granitele Rusiei, a declarat, vineri, viceministrul rus al apararii, Anatoli Antonov. Fara a oferi detalii, el a subliniat ca nu este vorba doar de discutii, ci „de lucrari serioase, deoarece ministerul trebuie sa ia in calcul orice evolutie posibila a situatiei, inclusiv cea mai nefavorabila: in cazul in care pozitia Rusiei, la negocierille cu NATO, nu va fi auzita si, la granitele ruse, va fi desfasurat un potential militar ce poate ameninta securitatea sa nationala”. Anatoli Antonov a comparat negocierile Rusia-NATO, pe problematica antiracheta, cu o hartie de turnesol, ce va arata disponibilitatea tarilor Aliantei si, in primul rand a SUA, pentru o cooperare egala si bazata pe respect reciproc cu Rusia, care nu are nevoie de acorduri calitativ inferioare Tratatului START. Oficialul militar rus a declarat ca nu vor exista compromisuri pe seama securitatii nationale a Rusiei. Sosit vineri dimineata la Astana, in Kazahstan, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ca negocierile cu SUA, pe problema scutului antiracheta, merg greu, adaugand ca joi, la Summitul Arctic, din Groenlanda, a discutat aceasta problema cu secretarul de stat american Hillary Cliton, care i-a promis ca, din partea ei, va lua masuri. Presedintele roman Traian Basescu a anuntat la inceputul lunii mai ca Romania a ajuns la un acord cu SUA privind desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor interceptori in cadrul sistemului american antibalistic. Baza de rachete de interceptare urmeaza sa fie instalata pe locul fostei baze din localitatea Deveselu, judetul Olt, in apropiere de Bulgaria. In timpul reuniunii Consiliului NATO-Rusia, din 2010, Rusia si SUA au convenit sa coopereze in cadrul creearii unui sistem de aparare antiracheta in Europa, insa Moscova doreste ca NATO sa ofere garantii care sa ateste ca viitorul sistem nu va ameninta potentialul strategic al Rusiei.
Presedintele rus, Dmitri Medvedev, cere garantii ca scutul antiracheta din Europa nu va afecta stabilitatea strategica, potrivit unei scrisori adresate omologilor sai din tarile membre ale Consiliului Rusia-NATO. De asemenea, Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii. Intre timp, Rusia isi face de cap in Moldova, 
Romania si SUA trebuie sa se astepte la contramasuri din partea Rusiei, ca raspuns la acordul de instalare in Romania a unor elemente ale scutului antiracheta american, a declarat, miercuri, Konstantin Kosacev, presedintele comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat a Rusiei. De asemenea, Rusia a cerut marti garantii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul incheiat cu Romania. „Specialistii militari din Statele Unite, NATO si Romania trebuie sa fie absolut constienti ca orice masura implica si contramasuri”, a afirmat Kosacev, citat de presa rusa. El a adaugat ca aceste contramasuri vor avea ca unic scop asigurarea protectiei Rusiei si nu vor fi indreptate impotriva nici unui stat. „Din punctul meu de vedere, scenariul ideal ar fi ca Statele Unite sa prezinte garantii juridice, dar este putin probabil ca americanii sa faca asa ceva”, a spus Kosacev. La randul sau, presedintele Comisiei pentru Aparare din Duma de Stat, Viktor Zavarzin, a afirmat ca acordul americano-roman va avea „un impact negativ asupra relatiilor intereuropene si va submina actualul echilibru de forte si interese”. „Iar aceasta va duce la o escaladare a tensiunilor care nu este necesara”, a adaugat el.