NATO acuza: Rusia provoaca o noua cursa a inarmarii
Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Anders Fogh Rasmussen, a criticat dur poziţia Rusiei pe marginea sistemului antirachetă şi a catalogat drept ‘lipsite de sens’ cheltuielile ei în vederea creării unor noi sisteme ofensive. Drept replică, reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că în planul politicii de apărare Moscova nu intenţionează să plece urechea la sfaturile NATO. În opinia experţilor, discursul critic al lui Rasmussen, care mizase foarte mult pe o normalizare a relaţiilor cu Moscova, ar putea fi explicat prin iritarea acestuia, provocată de faptul că discuţiile privind crearea împreună cu Rusia a unui sistem antirachetă comun au intrat într-un punct mort, transmite Agerpres. Rasmussen a ţinut acest discurs critic în timpul unei conferinţe desfăşurate la Londra, în cadrul Institutului Regal de Studii Strategice, precizează cotidianul rus Kommersant. Secretarul general al NATO a formulat la adresa Moscovei o lungă listă de pretenţii, punând practic pe umerii ei vina pentru lipsa de progres în cooperarea cu NATO în domeniul sistemului de apărare european. Potrivit lui Rasmussen, opiniile care se fac auzite la Moscova, conform cărora viitorul sistem antirachetă ar putea constitui la un moment dat motivul unei noi curse a înarmării, sunt unele ‘învechite’. În opinia sa, nu Occidentul, ci chiar Moscova provoacă o nouă cursă a înarmării, investind în sisteme ofensive, cum sunt şi rachetele balistice intercontinentale. Cu toate acestea, la finalul discursului, Rasmussen a subliniat că propunerea NATO adresată Rusiei privind crearea în comun a sistemului antirachetă european rămâne în vigoare. Criticile lui Rasmussen au avut o reacţie imediată din partea lui Dmitri Rogozin, care a declarat că Moscova nu intenţionează să plece urechea la ‘recomandările’ NATO. La rândul lor, experţii afirmă că acest ultim discurs al lui Rasmussen a fost cu atât mai surprinzător cu cât în iulie secretarul general al NATO era aşteptat la Moscova. ‘Pentru mine, declaraţia sa a constituit o surpriză neplăcută, ţinând cont de faptul că, de la primii săi paşi în calitate de secretar general al NATO, Rasmussen mizase foarte tare pe cooperarea cu Rusia’, a declarat directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin. În opinia lui Trenin, discursul lui Rasmussen nu este unul spontan, ci are legătură cu o anumită ‘frustrare care domneşte la Bruxelles, după ce, în timpul reuniunii de săptămâna trecută, miniştrii apărării din ţările membre NATO şi Rusiei nu au reuşit să înregistreze niciun progres în problema creării unui sistem antirachetă comun’. ‘În calitate de politician, Rasmussen conştientizează că speranţele sale la cooperare cu Moscova nu s-au îndreptăţit, iar acest lucru pare să-l afecteze din ce în ce mai mult’, subliniază Trenin. În afară de aceasta, înăsprirea tonului lui Rasmussen, care înainte era acuzat de atitudini excesiv de blânde faţă de Rusia, este, în opinia expertului de la Moscova, o dovadă a faptului că în Occident se întăreşte abordarea critică faţă de Moscova, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare şi prezidenţiale din Rusia.
Rogozin irita NATO
Continuarea operaţiunii internaţionale în Libia înseamnă extinderea NATO spre Sud, a estimat reprezentantul permanent al Rusiei pe lîngă NATO, Dmitri Rogozin.”Războiul din Libia a marcat încetarea expansiunii NATO spre Est şi începerea extinderii sale spre Sud”, a declarat Rogozin. Miercuri, diplomatul rus a participat la o conferinţă consacrată problemelor apărării antirachetă organizată la Londra şi a avut convorbiri cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Potrivit declaraţiilor lui Rogozin, Polonia şi ţările baltice se opun angajării NATO în Libia, deoarece pe ordinea de zi se află extinderea Alianţei spre Est. Pe 19 martie, o coaliţie de ţări occidentale a lansat o operaţiune militară împotriva Libiei pentru a instaura o zonă de excludere aeriană, a impune respectarea embargoului asupra furnizării de arme către regimul colonelului Muammar Gaddafi şi a proteja populaţia civilă a ţării. După patru zile, comandamentul operaţiunii a fost preluat de NATO.
Reprezentanţi ai SUA şi oficiali cehi au declarat că Republica Cehă nu va mai lua parte la preconizatul scut antirachetă american ce urmează să fie instalat în Europa. De asemeena, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, structură regională de cooperare ce grupează Rusia, China şi patru ţări din Asia Centrală (Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan), a adoptat o declaraţie politică în care se pronunţă împotriva acţiunilor unilaterale în domeniul apărării antirachetă. Ministrul ceh al apărării Alexander Vondra a explicat că ţara sa s-a retras din acest proiect, frustrată de rolul minor care i se atribuise în cadrul noii reconfigurări a sistemului antibalistic al SUA în Europa, care prevedea stabilirea în Cehia a unui centru de avertizare timpurie cu rachete. Iniţial, administraţia George W. Bush a propus staţionarea a 10 rachete de interceptare în Polonia şi a unui radar avansat în Republica Cehă. Rusia a obiectat la aceste planuri, ameninţând cu desfăşurarea rachetelor proprii în apropiere de Polonia în cazul în care planul va fi pus în aplicare. În septembrie 2009, administraţia preşedintelui Barack Obama şi-a reconfigurat planurile legate de scutul antirachetă, în care cehilor le-a revenit un rol mai mic. Potrivit noii configurări, în Cehia urma să fie amplasat un centru de avertizare timpurie, care să colecteze şi să analizeze informaţiile provenite de la sateliţi pentru a detecta rachetele care ar putea viza teritoriul ţărilor NATO. Ministrul apărării Alexander Vondra a declarat pentru AP, în finalul discuţiilor purtate miercuri la Praga cu secretarul adjunct american al apărării William Lynn, că Republica Ceha şi-a dorit să participe la sistemul antibalistic, dar cu siguranţă nu în acest fel. El a menţionat că ţara sa va căuta o altă modalitate de a participa la acest proiect.
Ministerul de externe al Federatiei Ruse este nemulţumit că în apele Mării Negre şi-a făcut apariţia nava militară americană USS Monterey pentru a participa la exerciţiile militare „Sea Breeaze 2011”. Pe 7 iunie, portul românesc Constanţa a acostat nava americană USS Montery dotată cu sistemul anti-balistic Aegis. Ministerul rus afirmă că americanii au început crearea segmentului european al scutului anti-rachetă prin dislocarea în Marea Mediteraniană, Marea Adriatică şi Marea Egee a unor nave maritime dotate cu sisteme anti-balistice. Ruşii însă se întreabă de ce o navă atât de importantă din punct de vedere strategic a intrat în apele Mării Negre, de vreme ce SUA declarase că va interveni în această regiune doar dacă situaţia se va înrăutăţi, scrie ziarul Timpul.md. Ministerul de externe de la Moscova a declarat într-un comunicat de presă că nu va lăsa fără atenţie acest subiect şi califică acest „incident” drept o surpriză neplăcută care demonstrează lipsa unei strategii clare în crearea scutului anti-rachetă american. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat marţi la ceremonia organizată cu prilejul escalei în portul Constanţa a navei USS Monterey care urmează să fie staţionată în Marea Meditarană. Dislocarea în Marea Mediterană a navei USS Monterey face parte din etapa I de operaţionalizare a proiectului american de apărare antirachetă, amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului SUA fiind avută în vedere pentru etapa a II-a a proiectului. În condiţiile în care nava USS Monterey este echipată cu un sistem radar performant AEGIS, escala acesteia în portul Constanţa oferă posibilitatea observării unui sistem antirachetă asemănător, din multe puncte de vedere, celui care va fi instalat în România, la orizontul anului 2015. Momentul se înscrie, totodată, pe linia sprijinului constant, de substanţă, acordat de SUA eforturilor părţii române de a face mai bine cunoscute şi înţelese motivele şi substanţa implicării României în acest proiect strategic şi reafirmă soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA şi perspectivele de dezvoltare a acestuia. Cu prilejul participării la ceremoniile dedicate escalei navei USS Monterey, şeful diplomaţiei române a susţinut o conferinţă de presă comună, alături de ambasadorul SUA la Bucureşti. Şeful diplomaţiei române a subliniat că “relaţia excelentă de parteneriat cu SUA ne permite să dezvoltăm politici regionale pe cel puţin trei paliere: extinderea UE şi NATO; difuzarea valorilor democratice în spaţiul acoperit de Parteneriatul Estic; securitatea în ansamblul ei, inclusiv securitatea energetică în regiunea Mării Negre”. Escala navei USS Monterey în portul Constanţa vine într-o perioadă de dezvoltări importante legate de participarea României la sistemul american de apărare antirachetă din Europa, la scurt timp după anunţul public al unităţii Deveselu ca locaţie-gazdă, în România, a sistemului american de apărare antirachetă şi la doar o zi după parafarea la Washington (la 6 iunie 2011) a textului Acordului pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România.
Forţele aeriene ale Rusiei şi NATO au început marţi, în Polonia, manevre comune inedite, ce vizează evitarea unor atentate precum cele comise la 11 septembrie 2001 în SUA, a anunţat Ministerul polonez al Apărării. „Acest exerciţiu fără precedent a început în această dimineaţă (marţi) cu plecarea de pe aeroportul din Cracovia a unui avion polonez Casa 295M”, ce va juca rolul unei aeronave civile victimă a piraţilor aerului, a declarat pentru agenţia franceză de presă Waldemar Krzyzanowski, purtător de cuvânt al ministerului. Potrivit scenariului manevrelor, două avioane poloneze F-16 de la baza Krzesiny, din apropiere Poznan, urmează să intercepteze acest avion „renegat” înainte de a preda frâiele operaţiunii unor aparate Suhoi ruseşti însărcinate cu conducerea avionului până la aeroportul din oraşul polonez Malbork, în nordul ţării, a adăugat el, potrivit Agerpres. Aceste manevre intervin în cadrul exerciţiului denumit „Ceruri vigilente 2011” (Vigilant Skies), care se desfăşoară între 6 şi 10 iunie, cu zboruri comune deasupra Poloniei şi Mării Negre. Miercuri, trei F-16 turceşti şi două Suhoi ruseşti urmează să intercepteze un nou avion care a deviat de la planul de zbor iniţial şi şi-a pierdut mijloacele de comunicare. Potrivit Alianţei Nord-Atlantice, armata rusă a aerului nu a mai participat niciodată pînă acum la manevre comune cu NATO.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat marţi la ceremonia organizată cu prilejul escalei în portul Constanţa a navei USS Monterey care urmează să fie staţionată în Marea Meditarană. Dislocarea în Marea Mediterană a navei USS Monterey face parte din etapa I de operaţionalizare a proiectului american de apărare antirachetă, amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului SUA fiind avută în vedere pentru etapa a II-a a proiectului. În condiţiile în care nava USS Monterey este echipată cu un sistem radar performant AEGIS, escala acesteia în portul Constanţa oferă posibilitatea observării unui sistem antirachetă asemănător, din multe puncte de vedere, celui care va fi instalat în România, la orizontul anului 2015. Momentul se înscrie, totodată, pe linia sprijinului constant, de substanţă, acordat de SUA eforturilor părţii române de a face mai bine cunoscute şi înţelese motivele şi substanţa implicării României în acest proiect strategic şi reafirmă soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA şi perspectivele de dezvoltare a acestuia. Cu prilejul participării la ceremoniile dedicate escalei navei USS Monterey, şeful diplomaţiei române a susţinut o conferinţă de presă comună, alături de ambasadorul SUA la Bucureşti. Şeful diplomaţiei române a subliniat că “relaţia excelentă de parteneriat cu SUA ne permite să dezvoltăm politici regionale pe cel puţin trei paliere: extinderea UE şi NATO; difuzarea valorilor democratice în spaţiul acoperit de Parteneriatul Estic; securitatea în ansamblul ei, inclusiv securitatea energetică în regiunea Mării Negre”. Escala navei USS Monterey în portul Constanţa vine într-o perioadă de dezvoltări importante legate de participarea României la sistemul american de apărare antirachetă din Europa, la scurt timp după anunţul public al unităţii Deveselu ca locaţie-gazdă, în România, a sistemului american de apărare antirachetă şi la doar o zi după parafarea la Washington (la 6 iunie 2011) a textului Acordului pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România.