Rogozin face responsabila Europa pentru scutul antiracheta din Romania
Europa va fi parţial responsabilă de ameninţarea pe care ar putea-o constitui viitorul scut antirachetă al NATO pentru interesele ruseşti, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, aflat în vizită în Franţa. Diplomatul s-a întâlnit miercuri la Paris cu ministrul Apărării Gérard Longuet, consilierul diplomatic prezidenţial Jean-David Levitte, şeful Statului Major particular al preşedintelui francez, generalul Benoît Puga, directorul politic al Ministerul de Externe şi parlamentari francezi. Potrivit lui Rogozin, europenii, inclusiv francezii, nu vor să se amestece în dialogul ruso-american privind apărarea antirachetă. „O astfel de poziţie nu este lipsită de rea voinţă, deoarece sistemul antirachetă în curs de înfiinţare nu este un scut american, ci unul al NATO. Aceasta înseamnă că europenii sunt direct asociaţi conceperii arhitecturii sale şi realizării unor proiecte antirachetă concrete”, a subliniat el într-un interviu acordat RIA Novosti. Potrivit lui Rogozin, Europa „îşi va asuma partea sa de responsabilitate în cazul în care aceste proiecte ar aduce atingere intereselor strategice ruseşti”. El a afirmat că este foarte mulţumit de întrevederile pe care le-a avut cu colegii săi francezi. „Sper că discuţiile pe care le port în prezent (…) în ţări europene le vor incita pe acestea din urmă să joace un rol mai activ în căutarea unui compromis în privinţa viitorului scut antirachetă din Europa”, a subliniat el.
Demers politic
Acordul încheiat între Washington şi Bucureşti privind instalarea unui scut antirachetă în România este mai mult un demers politic decât o necesitate militară, care ar putea conduce la o nouă cursă a înarmării, afirmă un analist francez citat de Russia Today. „Nimeni nu crede cu adevărat că există posibilitatea ca Iranul să atace Europa – rachetele sale nu pot ajunge în Europa Occidentală”, a declarat Pierre Guerlain, profesor la Universitatea din Paris, transmite Mediafax. „Washingtonul vrea probabil să reasigure ţările foste satelit ale Uniunii Sovietice. Este o mutare politică, cu greu (poate fi descrisă drept) o necesitate militară”, a explicat el. Demersul Washingtonului intervine însă într-un moment dificil din punct de vedere financiar, a subliniat Guerlain, în timp ce Statele Unite se confruntă cu o rată foarte ridicată a şomajului. România, la rândul ei, este nerăbdătoare să îşi demonstreze independenţa faţă de Moscova, a adăugat el. „Este o modalitate de a se opune Rusiei, ceea ce s-ar putea transforma, poate, într-un fel de nouă cursă a înarmării, care este total fără sens”, a afirmat el. „Nu numai lipsa de eficienţă a scutului este problematică, ci şi faptul că acesta va costa mult atât Statele Unite, cât şi Rusia”, a conchis el.
Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, vor semna, marţi, la Washington acordul privind amplasarea unui scut antirachetă în România, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Departamentului de Stat. Acordul permite amplasarea şi operarea unui sistem antirachetă american terestru, cu rachete SM-3, în România. Semnarea documentului va avea loc aproximativ la ora 12.15 (19.15 ora României), după o întâlnire bilaterală. Preşedintele Traian Băsescu a plecat, marţi dimineaţă, în vizita de lucru în Statele Unite dedicată semnării unor acorduri bilaterale, şeful statului fiind însoţit de şeful SMG, de miniştrii Apărării şi de Externe, de directorii SIE şi SRI şi de ambasadorul american la Bucureşti. Plecarea a avut loc în jurul orei 02.45. Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsesescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de „finalizarea unor acorduri bilaterale”.
Apărarea aerospaţială rusească va fi bazată, în următorii 20-25 de ani, pe potenţial ştiinţific şi potenţial tehnologic, urmat de modernizarea a patru sisteme de rachete antiaeriene: Morfeu, Vitiaz, S-400 şi S-500. Următoarea generaţie de sisteme ruse de apărare antirachetă, aflată în prezent în curs de dezvoltare, va fi aeriană, a declarat fostul proiectant şef al corporaţiei Almaz-Antei, Igor Aşurbeili. „Racheta care va înlocui S-500 (ce urmează să fie dată în folosinţă în 2015 – n.r.) nu va fi terestră, ci aeriană”, a spus el, potrivit NewsIn. Expertul a explicat că rachetele vor fi instalate la bordul avioanelor. „Va fi o aeronavă care va zbura, va controla terenul şi nu numai că va identifica ţintele, le va şi lovi”, a afirmat el. Aşurbeili a precizat apărarea aerospaţială va fi bazată, în următorii 20-25 de ani, pe potenţial ştiinţific şi potenţial tehnologic, urmat de modernizarea a patru sisteme de rachete antiaeriene: Morfeu (rază scurtă de acţiune), Vitiaz (rază medie de acţiune), S-400 (rază lungă de acţiune) şi S-500 (antirachetă), transmite realitatea.net. După 2015, Rusia va desfăşura noi sisteme de apărare antiaeriană S-500 în jurul Moscovei, a declarat un expert rus din domeniu. „Termenul este stabilit într-un contract cu Ministrerul Apărării. Proiectul se află în faza de design”, a spus fostul expert-şef al Almaz-Antei, Igor Aşurbeili, pentru RIA Novosti. Almaz Antei este principalul producător rus de sisteme de apărare antiaeriană cu rază medie şi lungă de acţiune, iar sistemele sale S-300 şi S-400 sunt printre cele mai performante din lume. Rachetele S-500 nu vor fi cu autopropulsie, ca modelele anterioare S-300 si S-400, ci vor fi tractate, din cauza mărimii şi greutăţii mari. „Sistemul va fi însă mobil, pentru a proteja nu numai Moscova, ci şi orice altă regiune rusă sub ameninţare”, a spus Aşurbeili. „Actualul sistem antibalistic A-35 din jurul Moscovei a fost construit la începutul anilor ’70, decât este învechit”, a adăugat el. Scutul antirachetă al Moscovei a fost limitat ca mărime şi nu a mai fost updatat din cauza constrângerilor impuse de Tratatul antibalistic semnat cu SUA în anii ’70. SUA au abrogat tratatul în perioada lui Bush. Rusia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile NATO pentru un scut antirachetă în Europa, spunând că acestea ar submina capacitatea nucleară de intimidare a Rusiei.
NATO speră că va atinge un consens cu Rusia în privinţa creării unui sistem de apărarea antirachetă la următorul summit al Alianţei Nord-Atlantice, care se va desfăşura în mai 2012 la Chicago, a declarat luni secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen. „Sper că ne vom întâlni peste mai puţin de un an la summitul NATO de la Chicago şi vom putea ajunge la un acord în domeniul apărării antirachetă, care va asigura securitatea teritoriilor statelor NATO şi a Federaţiei Ruse. Şi va face acest sistem mai eficient”, a afirmat Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia din oraşul Soci (sud), relatează presa rusa citata de Agerpres. Aceasta înseamnă că Rusia şi NATO nu au reuşit, la întâlnirea de la Soci, să găsească o soluţie convenabilă ambelor părţi. Rusia şi NATO au decis, la summitul Alianţei de la Lisabona, din 20 noiembrie 2010, că vor coopera în domeniul apărării antirachetă. NATO insistă pe ideea a două sisteme independente, corelate pe schimb de informaţii între ele, în timp ce Rusia pledează pentru un sistem comun, care să dispună de un grad înalt de interoperabilitate. De asemenea, Rusia îndeamnă NATO să treacă de la descurajarea reciprocă la cooperarea în domeniul contracarării ameninţărilor comune, a declarat Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei Serghei Lavrov în timpul şedinţei Consiliului NATO-Rusia de la Soci. Potrivit ministrului rus, printre asemenea ameninţări se numără terorismul, răspândirea armelor de distrugere în masă şi traficul de droguri. Lavrov şi-a exprimat speranţa că la actuala şedinţă va fi confirmat cursul spre parteneriatul strategic al părţilor. În timpul şedinţei de la Soci, la care participă preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev şi secretarul general al NATO Andres Fogh Rasmussen, sunt examinate problemele creării sistemului de apărare antirachetă unic în Europa, situaţia din Libia şi alte zone de criză.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev va avea o întâlnire cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în marja reuniunii Consiliului NATO-Rusia, care se va desfăşura pe 4 iulie la Soci, a anunţat vineri reprezentantul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, relatează presa rusa. „Va avea loc o întâlnire personală a secretarului general al NATO cu preşedintele rus”, a spus Dmitri Rogozin. Oraşul Soci, staţiune a Rusiei la Marea Neagră, va găzdui pe 4 iulie o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, a anunţat biroul de presă al Kremlinului luna trecută. Rusia ar urma să discute cu reprezentanţii Alianţei acordurile de la Summitul NATO-Rusia, care a avut loc pe 20 noiembrie 2010 la Lisabona, despre cooperarea în domeniul apărării anirachetă. NATO susţine construcţia a două sisteme independente, în cadrul cărora ar urma să aibă schimb de informaţii, în timp ce Rusia vrea un sistem comun. Rusia este pregătită pentru un compromis cu NATO în privinţa scutului antirachetă european, însă consideră că primul pas în această direcţie trebuie să fie făcut de Vest, care a creat această problemă, a declarat ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. De asemenea, el a declarat că Moscova nu aşteaptă schimbări rapide a poziţiei ţărilor NATO privind cooperarea cu Rusia în cadrul înfiinţării unui sistem de apărare antirachetă comun şi Rusia introduce în programul său de dezvoltare a armamentelor „tot ce este necesar pentru crearea unei replici militaro-tehnice la orice vicisitudini”. Ignorarea intereselor Rusiei în privinţa scutului antirachetă european poate prejudicia serios relaţiile dintre Rusia şi NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici. Acest proiect trebuie să fie un instrument pentru consolidarea securităţii tuturor ţărilor din cadrul Consiliului Rusia-NATO, să menţină stabilitatea strategică şi nu să o slăbească. Lipsa de dorinţă de a ţine cont de interesele Rusiei într-o asemenea problemă principială poate prejudicia serios relaţiile dintre Rusia şi NATO, a declarat Lukaşevici. El a menţionat că menţinerea „confuziei în sfera securităţii militare, în privinţa planurilor şi urmărilor desfăşurării scutului antirachetă european va intensifica instabilitatea în Europa şi poate provoca o nouă cursă a înarmărilor”.