de Anatol Terzi | iul. 14, 2011 | Info Militar, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Republica Moldova a înregistrat progrese la mai multe capitole într-un timp foarte scurt, iar acest proces ar trebui să continue, în condiţiile în care conducerea ţării are tot sprijinul şi asistenţa necesară din exterior, a declarat secretarul general al NATO, în timpul unei întrevederi cu ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa. „Moldova s-a angajat să devină o ţară democratică, care să contribuie la promovarea păcii şi securităţii în lume, acest lucru fiind demonstrat prin detaşarea elicopterelor Armatei Naţionale, în misiune sub mandantul ONU în Kandahar, Afganistan. În această ordine de idei, s-a luat decizia de a continua susţinerea proiectului de nimicire a pesticidelor din R. Moldova cu suportul ţărilor membre NATO”, a spus Anders Fogh Rasmussen. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, care a participat la reuniunea Consiliului Nord Atlantic (NAC) în formatul 28+Republica Moldova, a avut o întrevedere de lucru cu Secretarul General NATO, Anders Fogh Rasmussen, în cadrul căreia au fost discutate aspectele colaborării R. Moldova cu Organizaţia Tratatului Nord Atlantic Alianţa în cadrul diferitor programe iniţiate pentru parteneri. În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au făcut un schimb de opinii vizavi de colaborarea Republicii Moldova şi NATO în cadrul diferitor programe, inclusiv Programul „Parteneriat pentru Pace”, alte proiecte în domeniul apărării, social, etc. Vorbind despre progresele înregistrate în implementarea obiectivelor asumate în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) R. Moldova – NATO, Vitalie Marinuţa a accentuat că ”pentru noi este importantă continuarea proceselor de reformă a sectorului de securitate şi apărare, dar şi alte proiecte de importanţă socială”. La Bruxelles, ministrul Vitalie Marinuţa a avut o întrevedere de lucru şi cu Gabor Iklody, adjunctul Secretarului General NATO pentru situaţii excepţionale, în cadrul căreia au fost discutate aspectele colaborării în domeniul apărării cibernetice. În cadrul discuţiilor oficialul Alianţei a dat asigurări că organizaţia pe care o reprezintă va susţine financiar proiectele comune iniţiate de cele două părţi în domeniul respectiv. Aspectele implementării obiectivelor asumate de Chişinău în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) R. Moldova – NATO, precum şi colaborarea cu Alianţa în alte programe au fost problemele cheie, discutate în cadrul reuniunii CNC în formatul 28+Republica Moldova, care s-a desfăşurat la 13 iulie în cartierul general NATO.
de Anatol Terzi | mai 5, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, România, Uncategorized @ro
Seful Statului Major General, generalul-maior Stefan Danila, participa zilele acestea la Reuniunea Comitetului Militar al NATO in formatul sefilor statelor majore ale apararii, ce se desfasoara la Bruxelles. Pentru prima data de la preluarea de catre NATO a controlului asupra operatiei Unified Protector, sefii statelor majore ale apararii vor evalua progresul actiunilor din Libia impreuna cu cei doi comandanti ai comandamentelor strategice ale NATO, amiralul James Stavridis (SACEUR) si generalul Stéphane Abrial (SACT), si cu comandantul Comandamentului Intrunit de la Napoli, amiralul Samuel J. Locklear III. Sefii statelor majore ale apararii din tarile membre NATO vor avea o intalnire cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, si vor avea discutii, in diferite formate, cu omologii din Georgia, Rusia si Ucraina, precum si cu sefii statelor majore ale apararii din tarile contributoare la operatiile din Libia si Afganistan. De asemenea, in cadrul reuniunilor prezidate de amiralul Giampaolo Di Paola, presedintele Comitetului Militar al NATO, vor fi abordate subiecte referitoare la tranzitia operatiei ISAF si la perspectivele pe termen lung ale Afganistanului. In timpul intalnirilor cu omologii sai, generalul-maior Stefan Danila va discuta despre stadiul si perspectiva transformarii Armatei Romaniei, contributia la misiunile NATO in teatrele de operatii si despre modalitatile de dezvoltare a relatiilor bilaterale de cooperare militara.
NATO mentine presiunea militara pe Gaddafi
Avioanele de lupta ale NATO vor mentine presiunea asupra regimului Muammar Gaddafi atat timp cat va fi necesar pentru incetarea violentelor din Libia, a declarat viceamiralul italian Rinaldo Veri. Alianta Nord-Atlantica are in prezent drept principala misiune blocarea liniilor de comunicare intre Gaddafi si trupele sale. Bombardamentele realizate de alianta internationala sub comanda SUA au inceput in urma cu sapte saptamini. NATO a preluat comanda operatiunilor aeriene la sfirsitul lunii martie. De atunci, nici trupele loiale lui Gaddafi, nici fortele de opozitie nu au obtinut mari victorii teritoriale. Rebelii controleaza estul Libiei, iar Gaddafi controleaza la rindul sau vestul tarii. NATO a anuntat totodata ca portul libian Misrata ramane accesibil, desi este in continuare bombardat de fortele loiale lui Muammar Gaddafi. „Situatia din Misrata, oras supus unor bombardamente intense, ramine critica”, insa „portul Misrata nu a fost inchis” si „am amenajat un culoar maritim”, a precizat viceamiralul Rinaldo Veri. De asemenea, trei explozii puternice s-au auzit la inceputul zilei de miercuri la Tripoli in timp ce capitala libiana era survolata de avioane, la cateva zile dupa raidul NATO ce a ucis un fiu al lui Muammar Gaddafi. Tiruri de artilerie au urmat dupa a doua lovitura. Potrivit unui martor ocular, trei explozii au avut loc si se putea vedea fum ridicandu-se in partea de est a capitalei libiene. In noaptea de sambata spre duminica, Mussa Ibrahim, purtator de cuvant al guvernului libian, a anuntat ca locuinta lui Seif al-Arab Gaddafi, 29 de ani, unul din cei sase fii ai colonelului Muammar Gaddafi, a fost „atacata cu mijloace puternice” care l-au ucis pe tanar, precum si trei nepoti ai liderului libian. El a denuntat aceasta operatiune a NATO „vizand sa il asasineze direct pe conducatorul acestei tari”. Alianta atlantica a recunoscut ca a lovit „un post de comandament si control” in zona, dar nu a confirmat moartea fiului lui Gaddafi.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Uncategorized @ro
In timp ce un oficial al Aliantei Nord-Atlantice din Bruxelles declara ca nave de razboi ale NATO vor incepe miercuri sa patruleze in largul coastelor libiene pentru a face sa fie respectat embargoul asupra armelor decretat impotriva Libiei de ONU, Germania a decis sa suspende participarea navelor sale de razboi la operatiunile NATO din Marea Mediterana pentru a nu participa la controlul embargoului. “NATO a decis un embargo asupra armelor impotriva Libiei, care are si consecinte concrete, traductibile printr-o eventuala recurgere la arme. Germania nu va participa la aceasta”, a argumentat un purtator de cuvant al Ministerului german al Apararii. „Ministerul a decis marti deci sa plaseze cele doua fregate si alte doua nave aflate in Marea Medietrana sub comandament national”, a adaugat el. NATO a acceptat marti sa-si asume responsabilitatea pentru aplicarea embargoului asupra armelor destinate Libiei, contribuind cu nave si avioane la aceasta misiune. Intre timp, unii diplomati au afirmat ca este pus la punct treptat un acord despre modul in care NATO isi va asuma responsabilitatea pentru mentinerea zonei de excludere aeriana din Libia. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. Ele vor fi formate din doua fregate, sase dragoare de mine si o nava de alimentare. Oficialul NATO, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, a precizat ca misiunea navala pentru impunerea respectarii embargoului va fi comandata de la centrul operational al NATO din Napoli. El a mai spus ca mai multe tari se pare ca vor contribui cu nave de razboi la aceasta forta operationala.
Decizie luata de SUA, Franta si Marea Britanie
Statele Unite, Franta si Marea Britanie au convenit ca NATO sa poata juca un „rol-cheie” in comandamentul operatiunii militare a coalitiei internationale in Libia, a anuntat marti Casa Alba. Barack Obama a discutat cu premierul britanic, David Cameron, si cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat presei purtatorul de cuvant al Casei Albe, Ben Rhodes. „Ei au examinat progresele substantiale realizate pentru a opri progresul fortelor” liderului libian Muammar Gaddafi spre orasul Benghazi, a explicat Ben Rhodes. Ei au convenit de asemenea asupra unui rol al NATO. „NATO ar urma de acum sa joace un rol-cheie in structura de comandament”, a adaugat el. La randul sau, Parisul a anuntat ca presedintii francez si american, care au discutat la telefon marti seara, „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei” din Libia. Barack Obama l-a sunat pe Nicolas Sarkozy „pentru a examina situatia din Libia”, a precizat presedintia franceza intr-un comunicat. „Cei doi presedinti au notat cu satisfactie ca operatiunile desfasurate de coalitie au permis deja limitarea numarului de victime in randul populatiei civile si au redus capacitatile colonelului Gaddafi de a folosi forta impotriva propriului popor”, a adaugat Parisul. „Ei au convenit asupra necesitatii de a continua eforturile pentru a asigura aplicarea deplina a Rezolutiilor 1.970 si 1.973” ale Consiliului de Securitate al ONU, vizand protejarea populatiei libiene de fortele pro-Gaddafi, transmite Agerpres. Presedintia franceza mai afirma ca Obama si Sarkozy „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei”.
Anuntul lui Anders Fogh Rasmussen
NATO a validat planurile intocmite de militarii sai pentru a contribui la zona de interdictie aeriana in Libia, fara a decide inca, in acest stadiu, sa le puna in aplicare, a anuntat marti secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen. „NATO a adoptat planurile militare pentru a ajuta la impunerea unei zone de interdictie aeriana”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a reprezentantilor celor 28 de state membre ale Aliantei. Potrivit unui diplomat, acest lucru inseamna ca Turcia a renuntat la obiectiile sale privind finalizarea lucrarilor de planificare, efectuate de mai multe saptamani de liderii militari ai NATO, cu privire la zona de interdictie aeriana. Exprimandu-si ingrijorarea cu privire la posibile victime in randul populatiei civile libiene, Ankara a intarziat duminica adoptarea acestor planuri, apreciind ca bombardarea Libiei de fortele coalitiei, incepand de la 19 martie, a modificat „parametrii” unei eventuale interventii a NATO. Rasmussen a subliniat ca conditiile in care NATO va contribui la o zona de interdictie aeriana au fost „definite in mod clar”. Totusi, ridicarea blocajului turc nu prevede implicit decizia politica de aplicare a acestor planuri, care nu va interveni mai devreme de cateva zile, a precizat un diplomat. Secretarul general a confirmat ca aliatii au aprobat executarea planurilor militare prevazute de NATO si deja validate pentru o alta misiune, respectiv controlul embargoului asupra armelor cu destinatia Libia. In acest scop, „comandantul suprem al operatiunilor noastre, amiralul James Stravridis, va mobiliza navele si avioanele NATO in Mediterana centrala”, a explicat el. Aceste forte aeronavale vor avea ca misiune sa „supravegheze, sa raporteze si, daca va fi necesar, sa blocheze ruta navelor suspectate ca transporta ilegal arme sau mercenari”. Operatiunile lor vor fi desfasurate „in coordonare stransa cu navigatia comerciala si organizatiile regionale. Si contributiile partenerilor NATO la aceasta sarcina comuna vor fi binevenite”, a precizat Rasmussen. NATO are ca parteneri in regiune tari din Maghreb, Egiptul, Israelul si Iordania, precum si tarile arabe din Golf.
Sute de zboruri si lovituri aeriene
Avioanele coalitiei internationale implicate in operatiunile deasupra Libiei au efectuat in total 336 zboruri si au aplicat 108 lovituri aeriene de la declansarea ofensivei sambata, a anuntat Pentagonul. Cu 212 misiuni, SUA reprezinta aproape doua treimi din totalul angajamentului aerian, potrivit datelor retinute pana la 19h00 GMT marti. SUA au desfasurat in special avioane de vanatoare-bombardament F-15 si F-16, aparate de tip Harrier, avioane de razboi destinate sa bruieze comunicatiile fortelor proGaddafi si avioane de realimentare in zbor, transmite Mediafax. In cursul vizitei oficiale pe care o face in El Salvador, presedintele SUA Barack Obama a anuntat marti ca aviatia americana si-a redus deja „semnificativ” zborurile deasupra Libiei. Celelalte tari ale coalitiei implicate in operatiunile aeriene in acest stadiu (Franta, Marea Britanie, Italia, Canada. Spania, Belgia si Danemarca) au acoperit in total 124 de misiuni de lupta in spatiul aerian libian. Cu 55 de misiuni efectuate de sambata pana luni si alte sapte – marti, Franta totalizeaza 18 % din numarul total al acestora. Pe de alta parte, cele doua distrugatoare si trei submarine americane, precum si un submarin britanic au lansat 162 rachete de croaziera Tomahawk de sambata seara pana marti seara, dintre care 112 sambata.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, aflat in vizita in Tunisia, a invitat Rusia, in timpul unei conferinte de presa, la Tunis, sa coopereze la aplicarea rezolutiei Consiliului de securitate care aproba raiduri aeriene impotriva Libiei. Rusia s-a abtinut sa voteze rezolutia 1973 saptamina trecuta. „Bineinteles, unele tari s-au abtinut, dar o data ce aceasta rezolutie a fost adoptata, toate tarile ONU au obligatia sa coopereze fara restrictii la aplicarea acestei rezolutii”, a spus Ban in conferinta de presa. Secretarul general al ONU a reactionat astfel la apelul Rusiei de incetare imediata a focului in Libia si la negocieri politice, exprimat de ministrul rus al apararii, Anatoli Serdiukov. Rezolutia 1872 a ONU, adoptata in noaptea de 17-18 martie, a autorizat recurgerea la forta pentru protejarea populatiei libiene. Rusia s-a abtinut sa voteze, dar fara sa faca uz de dreptul veto pe care i-l confera calitatea de membru permanent al Consiliului de securitate, ceea ce ar fi blocat adoptarea rezolutiei. Rusia a facut apel marti la incetarea imediata a focului in Libia si la inceperea negocierilor politice, iar SUA au dat asigurari ca in scurt timp coalitia internationala va incheia faza activa a operatiunilor. „Din pacate, ultimele evenimente arata ca in aceasta tara au inceput lupte reale, in urma carora au fost afectate obiective civile, au murit oameni pasnici. Acest lucru nu trebuia permis. Am transmis pozitia noastra colegilor americani”, a spus recent Anatoli Serdiukov. „Rusia face apel la toate partile conflictului sa faca tot posibilul ca sa opreasca violentele”, a subliniat oficialul rus. El a reafirmat ca Rusia „s-a aliniat solicitarilor de a pune capat violentelor impotriva populatiei pasnice”. „Pornim de la premisa ca mandatul ce rezulta din rezolutia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU prevede numai masuri pentru protejarea civililor si impiedicarea escaladarii conflictului”, a spus ministrul rus al apararii, adaugand ca pozitia Rusiei cu privire la situatia din Libia a fost expusa de presedintele Dmitri Medvedev. Liderul de la Kremlin a afirmat luni ca rezolutia Consiliului de Securitate al ONU privind initierea unei operatiuni militare in Libia reflecta pozitia Rusiei, „dar nu in totalitate”. Moscova nu si-a utilizat dreptul de veto pentru a bloca interventia militara in Libia.
Apelul lui Robert Gates
Federatia Rusa trebuie sa gaseasca o forma de a participa cu fortele sale militare la coalitiile internationale, a declarat luni ministrul american al apararii, Robert Gates, aflat intr-o vizita in Rusia, transmit agentiile ruse de presa. “Va indemn pe dumneavoastra si conducerea dumneavoastra sa va ganditi in ce forma ar putea actiona militarii rusi in cadrul coalitiilor internationale in domeniul securitatii”, a afirmat Robert Gates, intr-un discurs sustinut la Academia militara navala din Sankt-Petersburg. Oficialul american nu a precizat insa daca este vorba si de coalitia internationala care a intervenit in Libia. Seful Pentagonului efectueaza o vizita in Rusia, intarziata cu o zi din cauza situatiei din Libia. Referindu-se la principalele teme de discutie cu reprezentantii institutiilor politice si militare de la Moscova, Robert Gates a amintit problema apararii antiracheta. “Rusia, pana la ora actuala, are indoieli. Ambele parti intentioneaza sa depaseasca aceasta dificultate”, a indicat Robert Gates.
NATO vrea o apropiere de Rusia
Tarile membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord trebuie sa actioneze concertat in legatura cu amenintarile contemporane, in special la cele din Libia, si sa depuna eforturi in vederea apropierii Rusiei de Europa, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, in deschiderea celei de-a IV-a editii a Forumului pentru securitate euroatlantica, de la Varsovia. “Principala functie a Aliantei a fost, este si va fi asigurarea securitatii tarilor si popoarelor noastre. O aparare teritoriala eficienta necesita noi abordari, pentru a putea raspunde noilor provocari”, a spus Rasmussen. Secretarul general al NATO a comparat actualele evenimente din Africa de Nord si Orientul Mijlociu cu cele care au avut loc la sfarsitul secolului al XX-lea in Europa Centrala si de Est. “La acea data, poporul a schimbat mersul istoriei, a schimbat granitele si sistemul politic”, a spus Rasmussen, subliniind ca si astazi mii de cetateni au iesit in strada pentru a apara valorile democratice. Dintre prioritatile NATO, Rasmussen a remarcat intarirea sistemului de aparare, cooperarea in cadrul UE si cu vecinii Aliantei. “NATO doreste sa coopereze cu Rusia“, a dat asigurari Rasmussen, subliniind rolul Poloniei in stabilirea relatiilor dintre Bruxelles si Moscova. “Apropierea Rusiei de Europa va intari securitatea din regiune”, a conchis secretarul general al NATO.
Putin, criticat de Medevedev
Presedintele rus, Dmitri Medvedev, l-a criticat luni pe premierul Vladimir Putin, dupa ce acesta a comparat interventia din Libia cu o “cruciada”. Liderul de la Kremlin le-a spus jurnalistilor, adunati la resedinta sa din Moscova, ca anumite comparatii nu trebuie facute, pentru ca pot duce la o confruntare a culturilor. “Lucrurile se pot inrautati si mai mult”, a afirmat Medvedev, care, pana in prezent, a criticat anumite masuri sau declaratii ale lui Putin doar in mod indirect. Aflat la o reuniune privind programele de armament, desfasurata in Siberia, Vladimir Putin a afirmat ca “rezolutia Consiliului de Securitate este deficitara, permite orice si reaminteste de apelurile la cruciade din Evul Mediu”. Premierul rus s-a declarat ingrijorat de “usurinta cu care sunt luate in prezent deciziile privind utilizarea fortei in afacerile internationale”, apreciind ca “aceasta devine o tendinta puternica si o constanta in politica Statelor Unite”. “Toate acestea au loc sub pretextul apararii populatiei civile. Unde este logica? Unde este constiinta? Nu exista nici una, nici cealalta”, a adaugat el. Putin a recunoscut ca “regimul libian nu corespunde criteriilor unei tari democratice”, dar a apreciat ca acest lucru nu justifica “amestecul intr-un conflict politic intern, chiar daca este vorba despre un conflict politic armat”. De asemenea, ambasadorul Federatiei Ruse in Libia, Vladimir Chamov, a fost rechemat la Moscova, dupa ce a fost demis prin decret prezidential. Potrivit mai multor publicatii ruse, motivul demisiei sale a fost faptul ca acesta, intr-o telegrama adresata presedintelui rus Dmitri Medvedev, l-a numit „tradator”. Conform versiunii oficiale, Chamov „… reprezenta distorsionat interesele Rusiei in conflictul libian.” O sursa din ministerul de Externe al Rusiei a declarat ca fostul ambasador s-a angajat sa reprezinte interesele Libiei in Rusia, cu toate ca trebuia sa procedeze invers.
de Anatol Terzi | mart. 18, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Andres Fogh Rasmussen
Tarile membre ale NATO trebuie sa actioneze concertat in legatura cu amenintarile contemporane, in special la cele din Libia, si sa depuna eforturi in vederea apropierii Rusiei de Europa, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, in deschiderea celei de-a IV-a editii a Forumului pentru securitate euroatlantica, de la Varsovia, scrie presa internationala. „Principala functie a Aliantei a fost, este si va fi asigurarea securitatii tarilor si popoarelor noastre. O aparare teritoriala eficienta necesita noi abordari, pentru a putea raspunde noilor provocari”, a spus Rasmussen. Secretarul general al NATO a comparat actualele evenimente din Africa de Nord si Orientul Mijlociu cu cele care au avut loc la sfarsitul secolului al XX-lea in Europa Centrala si de Est. „La acea data, poporul a schimbat mersul istoriei, a schimbat granitele si sistemul politic”, a spus Rasmussen, subliniind ca si astazi mii de cetateni au iesit in strada pentru a apara valorile democratice. Dintre prioritatile NATO, Rasmussen a remarcat intarirea sistemului de aparare, cooperarea in cadrul UE si cu vecinii Aliantei. „NATO doreste sa coopereze cu Rusia”, a dat asigurari Rasmussen, subliniind rolul Poloniei in stabilirea relatiilor dintre Bruxelles si Moscova. „Apropierea Rusiei de Europa va intari securitatea din regiune”, a conchis secretarul general al NATO.
Problema bugetolor bugetele de aparare
La inceputul lunii februarie, Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut, guvernelor nationale o abordare inteligenta atunci cand fac reduceri in bugetele de aparare. La conferinta de presa lunara, secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice a avertizat ca daca europenii vor face reduceri drastice ale cheltuielilor de aparare va fi pusa in pericol securitatea intregii Europe. Secretarul general NATO si-a continuat pledoaria, din urma cu cateva zile, la conferinta pe teme de securitate de la München si a atras atentia asupra riscurilor pe care le-ar aduce reducerile masive ale cheltuielilor pe care le fac europenii pentru aparare. In primul rand, riscul ar fi sa se ajunga la o Europa divizata si slabita din punct de vedere al capacitatilor de aparare, insa secretarul general NATO a vorbit si despre riscul ca Statele Unite, care fac investitii serioase in aparare, sa se orienteze spre alti parteneri decat Europa. Pentru a contracara posibilele riscuri, secretarul general NATO a propus o abordare noua, aceea de aparare inteligenta, bazata pe trei criterii: cooperare, coordonare si coerenta in planificarea cheltuielilor de aparare ale tarilor aliate. Asta inseamna, in primul rand, punerea in comun a capacitatilor militare detinute de statele membre si definirea prioritatilor. Recentul acord militar dintre Franta si Marea Britanie a fost considerat de secretarul general NATO drept un bun exemplu si un pas inainte in cooperarea dintre aliati. El a anuntat ca va prezenta, la reuniunea ministrilor apararii din luna martie, primele directii ale viziunii sale asupra conceptului de aparare inteligenta. NATO doreste in continuare sa promoveze si sa apere valorile fundamentale comune precum: democratia, libertatea individuala, suprematia legii, economia de piata, rezolvarea pe cale pasnica a disputelor, deschidere si transparenta, dar si cooperarea la nivel international in vederea abordarii cu succes a provocarilor noului mileniu.
Transformarea Aliantei
Pe masura ce tipurile de amenintari evolueaza si se modifica, NATO trebuie, la randul sau, sa treaca printr-un proces de schimbare. Aceasta transformare reprezinta o provocare si o cerinta constanta pentru Alianta, careia va trebui sa ii faca fata permanent. Procesul de transformare va avea la baza intotdeauna valorile fundamentale ale NATO. Datorita cresterii numarului si gradului de complexitate a operatiunilor NATO procesul de transformare al sistemului colectiv de aparare a devenit o cerinta constanta pentru fiecare stat membru. In contextul crizei financiare la nivel global si al unor resurse limitate alocate pentru aparare, statele membre vor fi nevoite sa faca eforturi suplimentare pentru a mentine sistemul de aparare la standarde optime. Sistemul colectiv de aparare este si va ramane principalul obiectiv al NATO. Totodata, este cunoscut faptul ca pentru mentinerea securitatii statelor membre este esential ca NATO sa actioneze si in afara granitelor sale pentru a raspunde amenintarilor acolo unde acestea apar, contribuind astfel la crearea unui mediu international mai sigur de care beneficiaza si statele membre.
Cooperarea cu statele non-membre
Atat in Afganistan, cat si in alte zone in care NATO isi desfasoara operatiunile si misiunile, exista o colaborare si implicare si din partea altor organizatii internationale cum ar fi: ONU, UE sau Banca Mondiala. NATO nu este specializata in reconstructia civila. De aceea, apeleaza la parteneriate cu organizatii care au expertiza in domenii precum: crearea de institutii politice, dezvoltare economico-sociala, crearea unui sistem juridic eficient s.a.m.d. In cadrul misiunilor si operatiunilor sale NATO colaboreaza si cu state non-membre. Acestea contribuie prin aportul de trupe si alte resurse la indeplinirea cu succes a operatiunilor si misiunilor in care sunt implicate. NATO a extins cooperarea cu statele partenere si organizatiile internationale si in domenii precum lupta impotriva terorismului, prevenirea proliferarii armelor de distrugere in masa, securitatea energetica, dar si protectia impotriva atacurilor cibernetice. In acest sens, Declaratia ONU-NATO, semnata in septembrie 2008, va servi la cresterea gradului de colaborare intre cele doua organizatii in domenii cheie, inclusiv sprijinul oferit de NATO operatiunilor ONU si activitatile ONU de prevenire si contracarare a terorismului. Folosind experienta dobandita in realizarea reformei sistemului de aparare, dar si prin intermediul unor programe de pregatire si educatie, NATO ofera sprijin anumitor state non-membre in procesul de dezvoltare a capacitatii de rezolvare a problemelor de securitate cu care acestea se confrunta. In acest sens, NATO a dezvoltat mecanisme institutionalizate de parteneriat – Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic, Dialogul Mediteranean, Initiativa de Cooperare de la Istanbul, si si si-a consolidat relatiile cu state din regiunea Asia-Pacific. Comisiile NATO-Ucraina si NATO-Georgia sunt foarte utile in ceea ce priveste procesul de pregatire a celor doua state partnerer pentru indeplinirea criteriilor de aderare la NATO, oferindu-le sprijin pentru realizarea reformelor necesare. De asemenea, NATO va continua sa dezvolte relatia sa cu Rusia si sa intensifice cooperarea in domeniile de interes comun, precum lupta impotriva terorismului si stabilizarea Afganistanului. In relatia sa cu Rusia, NATO isi va sustine si apara intotdeauna valorile si respectarea cu buna credinta a angajamentelor asumate.
