de Anatol Terzi | dec. 10, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Peste 400.000 de alegători din regiunea separatistă din estul Republicii Moldova – Transnistria sunt chemaţi duminică la urne la cel de-al cincilea scrutin prezidenţial, nerecunoscut pe plan internaţional.
În cursa electorală s-au înscris şase candidaţi, iar cu cele mai mari şanse sunt cotaţi actualul lider separatist Igor Smirnov, şeful sovietului suprem (aşa-zisul parlament) Anatoli Kaminski şi predecesorul acestuia, Evgheni Şevciuk. Campania electorală a fost marcată de retragerea susţinerii Moscovei pentru Igor Smirnov şi apariţia mai multor informaţii compromiţătoare, mai ales în presa rusă, despre familia acestuia. Presa rusă a comentat că favoritul Moscovei în acest scrutin este Kaminski.
Indiferent de rezultatele aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din zona de est a Republicii Moldova există puţine şanse ca acestea să influenţeze în mod pozitiv negocierile cu Chişinăul şi procesul de reglementare a conflictului transnistrean, consideră experţii în domeniu. Alegerile nu vor aduce schimbări semnificative în regiune şi, cel mai probabil, actualul lider seperatist, Igor Smirnov, va ieşi învingător şi de această dată, a declarat pentru Agerpres analistul Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. În opinia sa, însă, este posibil ca Igor Smirnov să nu mai beneficieze de puterea politică pe care o are în prezent, în special din cauza faptului că nu mai are susţinerea Moscovei.
Kaminski, o ameninţare pentru Smirnov
Ernest Vardanean, condamnat de Tiraspol în decembrie 2010 la 15 ani de închisoare sub acuzaţia de spionaj, dar graţiat în luna mai de Igor Smirnov, consideră că este pentru prima dată când există o alternativă serioasă la actualul lider şi anume Anatoli Kaminski. El a atras atenţia, însă, că aşa-numita comisie electorală centrală de la Tiraspol este controlată de Igor Smirnov şi, cel mai probabil, alegerile nu vor fi libere şi corecte. Anatoli Kaminski este candidatul Moscovei la aceste alegeri, dar chiar şi dacă va ajunge la putere nu înseamnă că vor fi înregistrate evoluţii spectaculoase în desfăşurarea negocierilor în problema transnistreană, a mai declarat Ernest Vardanean. Potrivit acestuia, Kaminski este mai flexibil, dar şi lipsit de voinţă, astfel că va fi doar un ‘instrument’ în mâinile Moscovei
Autorităţile de la Chişinău nu recunosc aşa-numitul scrutin organizat de Tiraspol, dar urmăresc cu atenţie încălcările care au loc în regiune, a declarat şeful biroului pentru reintegrare din cadrul guvernului, George Balan. Potrivit aşa-numitei comisii electorale centrale din regiune, la scrutinul de duminică vor fi deschise 259 de secţii de votare, la care sunt aşteptaţi aproximativ 405.000 de alegători.
de Marius-Alin Batca | dec. 9, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Începutul sfârşitului pentru uriaşul cu picioare de lut sau doar începutul adevăratei dictaturi a lui Vladimir Putin? Analiştii internaţionali şi presa din întreaga lume se întrec, de mai bine de o săptămână, să dea verdicte în cazul Rusiei. Cât sunt de adevărate aceste prognoze, rămâne de văzut. Cert este un singur lucru. Vladimir Putin a arătat şi mai clar că este decis să facă orice ca să rămână la putere, fără să ţină cont de dorinţa cetăţenilor ruşi şi indiferent de reacţiile internaţionale. Mai rămâne o întrebare: cât de mult este dispus Putin să rişte?
Recent, Vladimir Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton că a dat tonul protestelor din Rusia, trimiţând un semnalul opoziţiei care contestă rezultatul alegerilor. La această reacţie, secondată de atitudinea total neconformă cu stilul cu care a obişnuit actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, se adaugă şi discursul din ce în ce mai belicos şi militarist al Moscovei.
Atacuri la adresa SUA
„Am ascultat prima reacţie a colegilor noştri americani. Hillary Clinton a catalogat scrutinul nostru ca fiind incorect, deşi încă nu primise raportul observatorilor de la Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE)”, a declarat Vladimir Putin. Hillary Clinton „a dat tonul unor activităţi din interiorul ţării, le-a dat un semnal”, a mai spus premierul rus, adăugând că ei au auzit acest semnal şi, cu susţinerea secretarului de stat al SUA, şi-au început activ munca.
În urmă cu trei zile, secretarul de stat american, Hillary Clinton, aflată la Consiliului Ministerial al OSCE de la Vilnius, a declarat că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. “Cetăţenii ruşi merită să aibă parte de o anchetă în ceea ce priveşte semnalările credibile ale fraudelor electorale şi ale manipulărilor; sperăm că autorităţile ruse vor acţiona în acest sens”, a mai declarat Hillary Clinton.
Potrivit misiunii OSCE, alegerile parlamentare din Rusia, câştigate de formaţiunea Rusia Unită cu 49,54% din voturi, au fost marcate de ”încălcări frecvente în timpul numărării voturilor, inclusiv ”prin umplerea urnelor”. ”Concurenţa politică a fost limitată şi neechitabilă” în timpul campaniei electorale, mai susţine OSCE, care scoate în evidenţă ”lipsa independenţei” autorităţilor electorale şi a presei din Rusia.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, a ameninţat în acele zile că, în cazul în care SUA vor acorda ajutor forţelor politice din Rusia, numite “democratice” de către Hillary Clinton, Moscova va “reacţiona dur şi consistent”. Kosacev a caracterizat drept “ciudate” şi periculoase pentru “îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale” declaraţiile secratarului de stat american.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marţi că sistemul politic rus nu este “problema Occidentului”, ca reacţie la raportul OSCE care denunţa relaţia prea apropiată între statul rus şi partidul premierului Vladimir Putin. “Să supravegheze alegerile, să semnaleze neregulile este un lucru, dar starea sistemului politic nu este problema lor”, a declarat Medvedev. “Curând, o să înceapă să ne spună şi cum să ne scriem Constituţia”, a mai spus Medvedev.
Discursul belicos şi cursa înarmărilor
Intenţia anunţată a Moscovei de a începe o cursă a înarmărilor, mutarea de unităţi militare spre graniţa de vest şi ameninţările directe la adresa statelor europene şi a SUA au fost puse, iniţial, pe seama unei retorici electorale. Experţi în politica internaţională, dar şi diplomaţi europeni, au privit cu oarecare detaşare acţiunile Rusiei, considerând că noua abordare a Kremlinului, privind scutul antirachetă din Europa, va fi abandonată după alegeri. Din păcate, realitatea a dovedit contrariul. Presiunile la care este supus tandemul Putin-Medvedev, după devoalarea fraudelor electorale şi a manipulării presei în timpul scrutinului din 4 decembrie, au determinat puterea de la Moscova să adopte o atitudine defensivă, pe principiul: cea mai bună apărare este atacul. Nu trebuie uitat că pe Vladimir Putin îl aşteaptă anul viitor, în martie, un nou examen.
Aşa că, este de înţeles de ce Rusia a început să îşi intensifice ameninţările. Cum ar fi faptul că Districtul Militar Vest va primi în dotare un regiment al complexului de rachete antiaeriene S-400 Triumf, care este testat în regiunea Astrahan. În perspectivă, ele vor fi dislocate în regiunea Kaliningrad, anunţa zilele acestea radio Vocea Rusiei. Victor Cirkov, comandantul Flotei de la Marea Baltică a declarat anterior că unităţile apărării antiaeriene marine, amplasate pe teritoriul regiunii Kaliningrad, vor primi primele complexuri de rachete antiaeriene S-400, care trebuie să înlocuiască complexurile S-200 învechite. Până la sfârşitul anului 2011, în dotare vor intra şi sistemele S-400 Triumf. De asemenea, în regiunea Moscova, echipaje de luptă ale complexului de apărare antiaeriană S-400 Triumf au efectuat un marş convenţional în raionul de poziţii şi au fost aduse în stare de luptă pentru interceptarea ţintelor aeriene.
Protestele din Rusia
În stilul care îl caracterizează, Vladimir Putin a declarat joi că, în Rusia, „nimeni nu vrea haos”. „Înţelegem că o parte a organizatorilor (protestelor) acţionează conform unui scenariu cunoscut”, a declarat Putin. „Însă ştim de asemenea că cetăţenii ţării noastre nu vor ca situaţia să evolueze precum cea din Kîrgîzstan sau mai recent, din Ucraina. Nimeni nu vrea haos”, adăugat acesta, transmite Mediafax. La rândul său, preşedintele Medvedev a făcut apel la „calm” şi la o „examinare atentă” a presupuselor nereguli semnalate. „Esenţial este ca toată lumea să se calmeze pentru ca noul Parlament să poată funcţiona”, a declarat acesta.
„Trebuie să examinăm toate aceste presupuse nereguli, iar pentru asta avem comisia electorală şi tribunalele. Trebuie examinate cu mare atenţie”, a declarat Medvedev. „Iar în ceea ce priveşte situaţia post-electorală, unii sunt dezamăgiţi, alţii sunt dezorientaţi, nu văd nimic nefiresc”, a continuat acesta. Conform liderului rus, manifestaţiile constituie o „expresie a democraţiei”. „Ele trebuie să se desfăşoare în zone prestabilite, în conformitate cu legislaţia. Cetăţenii trebuie să respecte legea”, a afirmat acesta.
Aproximativ 100 de protestatari împotriva fraudelor care au marcat alegerile legislative organizate duminică în Rusia au fost reţinuţi miercuri la Sankt-Petersburg, potrivit unui anunţ al poliţiei locale. În jur de 250 de persoane, în majoritate tineri, au manifestat pe unul dintre trotuarele bulevardului Nevski Prospekt, principala arteră din centrul oraşului, pentru a denunţa desfăşurarea scrutinului. „Am venit să văd cu ochii mei această ruşine. Oameni sunt arestaţi pentru nimic, am impresia că nu suntem departe de anul 1937”, a declarat una dintre protestatare.
Marţi, circa 200 de persoane au fost reţinute în cursul unei manifestaţii desfăşurate în al doilea oraş al Federaţiei Ruse. La Moscova, miercuri seară nu a mai avut loc nicio manifestaţie, în pofida unui apel lansat pe Internet. Forţele de ordine erau totuşi prezente în număr mare în piaţa Triumfalnaia, unde în jur de 600 de protestatari au fost reţinuţi cu o zi în urmă. Mişcarea Cealaltă Rusie, citată de Interfax, a anunţat totuşi că zece dintre activiştii săi au fost reţinuţi în centrul Moscovei, în timp ce poliţia moscovită a indicat arestarea a cinci persoane în piaţa Triumfalnaia.
de Anatol Terzi | dec. 7, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul rus de Externe a catalogat drept „inacceptabile” criticile Casei Albe şi ale Departamentului de Stat american în legătură cu modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din Rusia. Între timp, la Moscova şi la Snakt Petersburg, au avut loc noi proteste ale opoziţiei, forţele de ordine oprând sute de arestări. „Declaraţiile secretarului de Stat american, Hillary Clinton, şi comentariile reprezentanţilor Casei Albe sunt inacceptabile”, consideră Ministerul rus de Externe. „Diplomaţia rusă speră că partea americană se va abţine pe viitor să formuleze critici inamicale şi cere Washingtonului să renunţe la stereotipuri depăşite”, precizează comunicatul, subliniind că sistemul electoral american „nu reprezintă un exemplu de deschidere şi de dreptate”.
Intervenind la Vilnius cu ocazia unei reuniuni a OSCE, Hillary Clinton a declarat marţi că scrutinul din Rusia nu a fost „nici liber, nici echitabil”. Anterior, Washingtonul exprimase preocuparea în legătură cu modul în care s-au desfăşurat alegerile din Rusia. Potrivit misiunii OSCE, alegerile parlamentare din Rusia, câştigate de formaţiunea Rusia Unită cu 49,54% din voturi, au fost marcate de ”încălcări frecvente în timpul numărării voturilor, inclusiv ”prin umplerea urnelor”. ”Concurenţa politică a fost limitată şi neechitabilă” în timpul campaniei electorale, mai susţine OSCE, care scoate în evidenţă ”lipsa independenţei” autorităţilor electorale şi a presei din Rusia. “Cetăţenii ruşi merită să aibă parte de o anchetă în ceea ce priveşte semnalările credibile ale fraudelor electorale şi ale manipulărilor; sperăm că autorităţile ruse vor acţiona în acest sens”, a mai declarat, la Vilnius, Hillary Clinton.
Alegeri “libere si democratice”
În schimb, preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat că alegerile au fost libere şi democratice. El a declarat marţi că sistemul politic rus nu este „problema Occidentului”, ca reacţie la raportul OSCE. „Să supravegheze alegerile, să semnaleze neregulile este un lucru, dar starea sistemului politic nu este problema lor”, a declarat Medvedev. “Curând, o să înceapă să ne spună şi cum să ne scriem Constituţia”, a mai declarat Medvedev.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, a ameninţat că, în cazul în care SUA vor acorda ajutor forţelor politice din Rusia, numite “democratice” de către Hillary Clinton, Moscova va “reacţiona dur şi consistent”. Kosacev a caracterizat drept “ciudate” şi periculoase pentru “îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale” declaraţiile secratarului de stat american, transmite Ria Novosti.
Sute de arestări
Începând cu seara zilei de duminică, 4 decembrie, când în Rusia au avut loc alegeri parlamentare, opoziţia protestează. În Moscova, au avut loc, deja, o serie de mitinguri neautorizate de autorităţi. Poliţia a decis să restabilească ordinea prin violenţă. În primele trei zile de proteste au fost reţinuţi peste 500 de protestatari, mulţi din ei au fost bătuţi cu cruzime. Pentru „protecţia ordinii publice” în Moscova au intrat şi trupe armate – divizia „Dzerjinski”, subordonată ministerului de interne.
Peste 15.000 de activişti ai mişcărilor de tineri „Naşîi” şi „Stal” s-au adunat în Piaţa Manej, pentru a susţine partidul „Rusia Unită”, al lui Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev. Susţinătorii partidului şi Frontul Popular Rusesc au desfăşurat marţi seară un miting în centrul Moscovei, a menţionat Andrei Vorobiov, şeful Comitetului Executiv Central al Rusiei Unite. Manifestări de acest gen sunt programate şi pentru miercuri.
Opoziţia a organizat marţi seară un nou miting în centrul Moscovei. „Rusia lui Putin va deveni istorie”, scriau organizatorii pe Facebook. Peste 5.000 de persoane au confirmat participarea la eveniment. La mitingul de luni au participat 8.000 de persoane, aproximativ 300 fiind arestate. Acestea sunt ţinute în secţia poliţiei „Taganskaya” fără alimente şi fără îngrijiri medicale, scria, pe Twitter, Gazeta.ru, citată de Hotnews.md. Tot marţi, mai multe publicaţii şi bloguri ale opoziţie democratice din Rusia au fost indisponibilizate prin atacuri de tip DoS (“denial-of-service”), la fel ca şi în ziua alegerilor.
Moscova, militarizată
La Moscova, au fost intensificate rezervele mobile de poliţişti, inclusiv cu trupe din teritorul Federaţiei, ca urmare a mişcărilor de protest anunţate, au comunicat organele de ordine moscovite. Poliţia moscovită lucrează în regim de alertă de pe 1 decembrie. Potrivit datelor Serviciului de Presă al Departamentului principal de Interne al Moscovei, la manifestări vor acţiona 51.500 de angajaţi ai poliţiei şi două mii de militari.
Militarii se vor afla în Moscova până la anunţarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare, a declarat şeful direcţiei pentru colaborarea cu presa al ministerului de Interne rusesc, Oleg Elnikov. Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov a afirmă că rezultatele vor fi făcute publice până sâmbătă, 10 decembrie.
de Anatol Terzi | dec. 6, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Organizatorii unui marş de protest care au criticat modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare în Rusia vor fi judecaţi marţi, riscând până la 15 zile de închisoare. Peste 300 de manifestanţi, între care bloggerul care condamnă corupţia Aleksei Navalni, au fost arestaţi luni seară la Moscova, în momentul când încercau să organizeze un marş de protest, a declarat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al mişcării Solidarnost, Olga Şorina. Aproximativ 250 dintre aceştia, între care şi Navalni şi unul dintre liderii mişcării de opoziţie Solodarnost, Ilia Iaşin, sunt în continuare reţinuţi la poliţie. „Ei se află la diferite secţii ale poliţiei. Riscă până la 15 zile de detenţie”, a declarat Şorina.
Aproximativ 5.000 de persoane s-au adunat luni după-amiază, sub o ploaie puternică, în centrul Moscovei pentru a denunţa modul în care s-au desfăşurat alegerile, potrivit mass-media ruse. Poliţia a anunţat 2.000 de manifestanţi, potrivit agenţiei de presă Interfax. Este vorba despre o mobilizare a opoziţiei de o rară anvergură în ţară, unde alegerile legislative de duminică, câştigate de partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, au fost marcate de multiple acuzaţii de fraudă.
După acest miting, sute de militanţi au încercat sa mărşăluiască spre Comisia Electorală Centrală,dar poliţia a blocat accesul pe mai multe străzi şi a procedat la interpelări, în special în piaţa Lubianka, unde este situat sediul FSB, nu departe de sediul comisiei electorale. Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin a suferit un regres la legislative, obţinând 49,35% din voturi, cu 15 puncte mai puţin decât în 2007 (64,3%).
de Anatol Terzi | dec. 4, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Partidul Rusia Unită al premierului Vladimir Putin şi al preşedintelui Dmitri Medvedev a câştigat alegerile cu doar 48,5 la sută din voturi, potrivit unui exitpoll. Cei doi dau vina pe criza economică. Între timp, mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei au fost reţinuţi La Moscova şi Sankt Petersburg. Potrivit acestui sondaj, Rusia Unită pierde majoritatea absolută de care dispunea până în prezent în Duma de Stat. Aceste rezultate îi va oferi partidului lui Vladimir Putin 220 de locuri în Camera Inferioară a parlamentului din cele 450 de locuri, în scădere de la 315, transmite RRA. La alegerile din 2007, partidul lui Vladimir Putin a obţinut 64% din voturi. Partidul Comunist rămâne a doua forţă politică din Rusia, cu 19,8 la sută din voturi.
Rusia Dreaptă (centru-stânga) obţine 12,8 la sută, iar partidul liberal-democrat (naţionalist) 11,42 la sută, potrivit acestor date furnizate de institutul de sondaje Vtsiom. Partidul liberal Iabloko nu trece pragul electoral de 7 la sută necesar pentru a avea un grup reprezentativ în Duma. Până în prezent, partidul Rusia Unită dispunea de o majoritate zdrobitoare în Duma.
Putin si Medvedev se justifica
Premierul rus, Vladimir Putin, a afirmat că rezultatul în scădere obţinut de formaţiunea sa, Rusia Unită, la alegerile parlamentare de duminică este o consecinţă a guvernării în perioada crizei economice mondiale. Liderul formaţiunii, Vladimir Putin, şi preşedintele Dmitri Medvedev, aflat în fruntea listei electorale, au ţinut discursuri scurte şi sobre după sondajele difuzate la închiderea urnelor, ce relevă că Rusia Unită pierde majoritatea absolută în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.
„În ciuda perioadei dificile în viaţa statului nostru, în ciuda crizei, în ciuda faptului că Rusia Unită, conducerea, a fost şi este responsabilă în această perioadă dificilă de eşecuri, de succese, cetăţenii şi-au dat votul (pentru partid -n.r.)”, a spus Vladimir Putin, vădit dezamăgit, transmite Agerpres. „Acesta este rezultatul optim care reflectă în mod real situaţia din ţară. Bazându-ne pe acest rezultat, vom putea asigura dezvoltarea stabilă a statului nostru”, a adăugat Vladimir Putin, care spera într-un scor mai bun la acest scrutin, considerat un test pentru prezidenţialele din martie 2012, la care va candida.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a spus că rezultatul alegerilor parlamentare reflectă raportul de forţe din ţară şi a subliniat că „Rusia Unită are dreptul să continue cursul ales”. „Confirmarea autorităţii se realizează mai dificil decât cucerirea autorităţii, în special când este vorba de critici, de numeroase probleme existente în ţara noastră”, a afirmat Dmitri Medvedev.
Opozanti retinuti
Aproximativ 170 de opozanţi, între care scriitorul Eduard Limonov, au fost reţinuţi duminică în timp ce încercau să participe la manifestaţiile neautorizate de la Moscova şi Sankt-Petersburg, pentru a protesta faţă de modul în care s-au desfăşurat alegerile legislative, a anunţat poliţia. „Peste 100 de persoane au fost arestate în piaţa Triumfalnaia (locul de reuniune preferat de opoziţia radicală) după multiple avertismente cu privire la caracterul ilegal al manifestaţiei”, a declarat poliţia din Moscova, citată de agenţia Interfax.
Scriitorul controversat Eduard Limonov, care şi-a anunţat intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale din 2012, a fost reţinut în timp ce se apropia de locul reuniunii, transmite Mediafax. „Ruşine, Limonov – preşedinte!”, au scandat susţinătorii săi.
Reuniţi de la ora 18.00 (16.00 ora României), manifestanţii de la Moscova au venit să protesteze faţă de modul în care s-au desfăşurat alegerile legislative organizate duminică şi câştigate de partidul premierului Vladimir Putin, Rusia Unită, potrivit sondajelor realizate de ieşirea de la urne. Au fost lansate fumigene în mai multe rânduri, în timp ce poliţia încerca să disperseze manifestanţii.
„Nimeni nu mi-a zis să vin aici, am venit singur. Am simţit că trebuie să vin pentru că m-am săturat. Mi-a ajuns. Nu mai vreau”, a declarat Vill, un bătrân care participa la reuniunea din capitala rusă. „Sper că, poate nu eu, dar cel puţin copiii mei, nepoţii mei vor putea fi liberi”, a adăugat el. La rândul său, un student în vârstă de 22 de ani, Filipp Piankovski, a declarat: „Nu sunt de acord cu puterea din Rusia şi cu regimul Putin. Este revoltător. Este încă un stat autoritar. Asta s-a mai întâmplat în Rusia. Este momentul să se termine”.
La Sankt-Petersburg, 70 de opozanţi care încercau să organizeze o manifestaţie neautorizată la Gostini Dvor, în centrul oraşului, au fost, de asemenea, arestaţi, a declarat pentru AFP Viaceslav Stepcenko, purtător de cuvânt al poliţiei. „Alegerile voastre sunt o farsă”, strigau cei aproximativ 400 de manifestanţi din acest al doilea oraş ca mărime din Rusia. „Alegerile fără opoziţie sunt o infracţiune”, se putea citi pe o pancartă a unui manifestant.
Peste 400.000 de alegători din regiunea separatistă din estul Republicii Moldova – Transnistria sunt chemaţi duminică la urne la cel de-al cincilea scrutin prezidenţial, nerecunoscut pe plan internaţional.
Începutul sfârşitului pentru uriaşul cu picioare de lut sau doar începutul adevăratei dictaturi a lui Vladimir Putin? Analiştii internaţionali şi presa din întreaga lume se întrec, de mai bine de o săptămână, să dea verdicte în cazul Rusiei. Cât sunt de adevărate aceste prognoze, rămâne de văzut. Cert este un singur lucru. Vladimir Putin a arătat şi mai clar că este decis să facă orice ca să rămână la putere, fără să ţină cont de dorinţa cetăţenilor ruşi şi indiferent de reacţiile internaţionale. Mai rămâne o întrebare: cât de mult este dispus Putin să rişte?
Ministerul rus de Externe a catalogat drept „inacceptabile” criticile Casei Albe şi ale Departamentului de Stat american în legătură cu modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din Rusia. Între timp, la Moscova şi la Snakt Petersburg, au avut loc noi proteste ale opoziţiei, forţele de ordine oprând sute de arestări. „Declaraţiile secretarului de Stat american, Hillary Clinton, şi comentariile reprezentanţilor Casei Albe sunt inacceptabile”, consideră Ministerul rus de Externe. „Diplomaţia rusă speră că partea americană se va abţine pe viitor să formuleze critici inamicale şi cere Washingtonului să renunţe la stereotipuri depăşite”, precizează comunicatul, subliniind că sistemul electoral american „nu reprezintă un exemplu de deschidere şi de dreptate”.
Organizatorii unui marş de protest care au criticat modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare în Rusia vor fi judecaţi marţi, riscând până la 15 zile de închisoare. Peste 300 de manifestanţi, între care bloggerul care condamnă corupţia Aleksei Navalni, au fost arestaţi luni seară la Moscova, în momentul când încercau să organizeze un marş de protest, a declarat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al mişcării Solidarnost, Olga Şorina. Aproximativ 250 dintre aceştia, între care şi Navalni şi unul dintre liderii mişcării de opoziţie Solodarnost, Ilia Iaşin, sunt în continuare reţinuţi la poliţie. „Ei se află la diferite secţii ale poliţiei. Riscă până la 15 zile de detenţie”, a declarat Şorina.
Partidul Rusia Unită al premierului Vladimir Putin şi al preşedintelui Dmitri Medvedev a câştigat alegerile cu doar 48,5 la sută din voturi, potrivit unui exitpoll. Cei doi dau vina pe criza economică. Între timp, mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei au fost reţinuţi La Moscova şi Sankt Petersburg. Potrivit acestui sondaj, Rusia Unită pierde majoritatea absolută de care dispunea până în prezent în Duma de Stat. Aceste rezultate îi va oferi partidului lui Vladimir Putin 220 de locuri în Camera Inferioară a parlamentului din cele 450 de locuri, în scădere de la 315, transmite RRA. La alegerile din 2007, partidul lui Vladimir Putin a obţinut 64% din voturi. Partidul Comunist rămâne a doua forţă politică din Rusia, cu 19,8 la sută din voturi.