Un candidat la Parlament vrea sa transforme Republica Moldova intr-o dictatura ca in Belarus

Un candidat la Parlament vrea sa transforme Republica Moldova intr-o dictatura ca in Belarus

renato usatiiUn controversat om de afaceri de la Chisinau, Renato Usatii, candidat pentru un post in Legislativul de la Chisinau la alegerile din 30 noiembrie a declarat ca ar dori ca in Republica Moldova sa fie instaurat un regim autoritar de tipul celui de la Minsk al presedintelui belarus, Alexandr Lukasenko. „Aleksandr Lukasenko este un exemplu pentru mine, iar metodele sale de conducere as vrea sa le implementez si eu. imi doresc ca si in Republica Moldova sa fie un sistem de conducere similar celui din Belarus. Republica Moldova are nevoie de un Lukasenko”, a declarat Renato Usatii intr-o emisiune la postul de televiziune „RTR-Moldova”, relateaza IPN, in pagina electronica. Controversatul om de afaceri, lider al unei formatiuni politice cu numele sau – Partidul lui Renato Usatii – a afirmat, de asemenea, ca dictatura este mai buna decat anarhia si a apreciat ca este necesar ca politistii sa primeasca prerogative sporite, in lupta cu traficantii de droguri si violatorii. „Este anormal ca statul sa cheltuiasca un milion de lei pentru a intretine un violator in puscarie timp de 20 de ani”, a explicat Usatii. El a mai afirmat ca va participa la alegerile legislative stabilite pentru 30 noiembrie intr-un bloc electoral care se va numi „Blocul lui Renato Usatii”, iar in sigla electorala a blocului va fi scris numele sau. „Partidul meu este cunoscut de 30 la suta din populatie, iar numele meu il cunoaste peste 70 la suta”, a declarat omul de afaceri.

Sperietoarea unionista si blocul anti-european

Renato Usatii s-a declarat convins ca la alegerile din 30 noiembrie va obtine cel putin 15 la suta din voturi si a oferit pronosticuri privind rezultatul scrutinului. „Partidul Comunistilor va obtine 30 la suta, Renato Usatii – cel putin 15, iar Partidul Socialistilor (condus de fostul lider comunist Igor Dodon – n.r.) – 7 la suta”. in acelasi context, Usatii a declarat ca va face coalitie cu partidele politice care vor denunta Acordul de Asociere semnat de Chisinau cu Uniunea Europeana, iar sensul implicarii sale in politica este de a impiedica unirea Republicii Moldova cu Romania. Descris de presa de la Chisinau drept un personaj controversat – pentru implicarea in scandalul din 2011 de la banca comerciala UniversalBank si pentru legaturile cu oameni de afaceri si politicieni din Rusia – Renato Usatii a organizat mai multe evenimente de caritate in R. Moldova, iar ulterior si-a anuntat intentia de a participa la alegerile legislative din 30 noiembrie. in acest sens, el a preluat conducerea formatiunii Partidul Popular Republican – redenumit Partidul Nostru – si a infiintat, ulterior, Partidul lui Renato Usatii (PaRUs). Ministerul Justitiei de la Chisinau a refuzat insa inregistrarea celor doua formatiuni politice, invocand in primul caz incalcarea regulamentului de organizarea a congresului, iar in al doilea – suspiciuni de falsificare a semnaturilor sustinatorilor formatiunii, potrivit Unimedia.

Share our work
87 de partide se bat pentru Parlamentul de la Belgrad

87 de partide se bat pentru Parlamentul de la Belgrad

Nu mai putin de 87 de partide politice s-a inscrus in cursa pentru aleerile parlamentare ce vor avea loc luna viitoare. Dintre acestea patru au fost infiintate in 2012, potrivit agentiei Tanjug. Anuntarea datei alegerilor ar urma sa intervina pe 13 martie, cand expira termenul legal pentru aceasta. Potrivit unor oficiali guvernamentali, alegerile ar urma sa aiba loc pe 29 aprilie sau 6 mai a.c. Pentru a fi inregistrat, un partid trebuie sa stranga 10.000 de semnaturi, iar daca este un partid al unei minoritati nationale sunt suficiente 1.000 de semnaturi. Partidele politice, coalitiile si alte organizatii politice inregistrate, individual sau separat, precum si grupuri de cetateni, isi pot lansa candidatii pentru alegeri. Lista electorala este aprobata daca a intrunit cel putin 10.000 de semnaturi din randul alegatorilor. in Serbia existau peste 600 de organizatii politice inainte de a li se cere partidelor sa se inregistreze din nou, incepand din iulie 2009, pe baza legii privind partidele politice.

Share our work