Kosovo forteaza recunoasterea diplomatica din partea Romaniei

, , , ,
 

Fortele de securitate kosovare ameninta integritatea teritoriala a Serbiei

Fortele de securitate kosovare ameninta integritatea teritoriala a Serbiei

Preşedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat că cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut până acum independenţa Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Există unele “mişcări pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat saptamana trecuta publicaţiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, România, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Deznodamant juridic

Curtea Internaţională de Justiţie (CJI) de la Haga va emite opinia cu privire la legalitatea independenţei Kosovo spre finalul anului, relateaza mass-media sarba, citând surse diplomatice din Bruxelles. Sentinţa urmează să fie emisă în noiembrie 2010, au declarat sursele citate, precizand că membrii comunitatii internaţionale se aşteaptă ca Serbia să îl aresteze până la acea dată pe fostul comandant sârb bosniac Ratko Mladic. Audierile de la CJI, de la Haga, au inceput la sfarsitul anului trecut.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Exemplu Ciprului

Doar dupa integrarea in UE, Ciprul a obtinut capacitatea de a-si rezolva problema teritoriala intr-un mod eficient, iar drepturile si obligatiile impuse de UE nu vor fi aplicate Kosovo pana cand statutul sau final nu va fi stabilit clar. “Numai acest lucru va schimba actuala pozitie extrem de radicala a albanezilor si totodata va determina Serbia sa ia in considerare o solutie foarte inventiva in ceea ce priveste statutul provinciei sale sudice”, a mai spus Ivanovic. Intrebat daca acest lucru inseamna ca locuitorii sa afle in scurt timp ca Serbia nu va intra in UE in conditiile in care provincia Kosovo are statut autonom, Ivanovic a declarat ca se impune ca oamenii sa fie informati cu privire la acest lucru.

Planuri kosovare

Reactia sarbilor vine pe fondul anuntului cum ca Executivul de la Pristina si reprezentanti internationali implementeaza un plan vizand integrarea nordului Kosovo, regiune cu populatie majoritar sarba, in institutiile kosovare, un proiect pe care Belgradul il respinge deja. ”Guvernul si Biroul civil international (ICO) condus de Pieter Feith elaboreaza un plan vizand integrarea nordului” Kosovo in restul Kosovo, a declarat ministrul kosovar al administratiei locale, Sadri Ferati. Nordul Kosovo, sustinut de Serbia, este populat aproape in exclusivitate de sarbi, care resping autoritatea Pristinei. “Planul are ca scop stabilirea unei prezente fizice a institutiilor Kosovo in nord si consolidarea administratiilor locale” in aceasta regiune, alipindu-le autoritatilor de la Pristina, a spus oficialul. Biroul civil international este o misiune care reprezinta principalele tari ce au recunoscut independenta Kosovo, proclamata in februarie 2008. Institutia este condusa de Feith, care este si reprezentant special al Uniunii Europene in Kosovo. Planul vizeaza “stabilirea statului de drept intr-o regiune supusa mult timp tensiunilor”, a declarat Ferati. “Cetatenii vor avea ocazia sa participe la luarea de decizii si nu vor trebui sa improvizeze institutii paralele”, a adaugat el, precizand ca acest plan prevede crearea unui fond care “va oferi mari perspective” pentru aceasta regiune. Ferati a facut aluzie la institutiile create de sarbii din nordul Kosovo si care nu vor sa se subordoneze decat Belgradului.

Retaliere sarbeasca

Odata cu raspandirea acestor informatii vizavi de planurile kosovare, autoritatile de la Belgrad au calificat acest lucru drept o “provocare periculoasa si inutila”. “Acest plan propus de ICO prevede activitati al caror scop este sa forteze majoritatea sarbilor in nordul Kosovo sa accepte proclamarea unilaterala a independentei”, a declarat presedintele sarb Boris Tadici in cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, consacrat Kosovo. Ministrul sarb de externe Vuk Jeremici a avertizat marti, la Bruxelles, in legatura cu orice “masura unilaterala” in ceea ce priveste Kosovo.

Propuneri austriaco-grecesti de extindere

Sefii diplomatiilor de la Viena si Atena au trimis anterior o scrisoare comuna sefului diplomatiei europene, Catherine Ashton, in care isi expun viziunea asupra a ceea ce Uniunea trebuie sa realizeze in cursul anului 2010 in ceea ce priveste Balcanii de Vest.UE ar trebui sa incheie negocierile de aderare cu Croatia, sa raspunda la solicitarea Serbiei de a adera la UE, sa demareze negocierile cu Macedonia si sa elimine vizele pentru albanezi si bosniaci, considera Dimistris Droutsas (Grecia) si Michael Spindelegger (Austria). “Progresele din Balcani nu se sustin inca. Mai mult chiar, in perioade dificile din punct de vedere economic, se ridica multe semne de intrebare in legatura cu perspectivele Balcanilor de Vest”, recunosc cei doi ministri de externe. Ei cer consolidarea relatiilor cu alte state candidate, precum Albania sau Muntenegru, si “progrese concrete in ceea ce priveste angajamentul UE fata de Kosovo, a carui independenta nu este inca recunoscuta de toate statele membre”. Cei doi oficiali ofera acest plan drept baza de discutii pentru intalnirea la nivel inalt a reprezentantilor UE cu liderii din Balcani, ce ar urma sa aiba loc in luna mai 2010 la Sarajevo.

Critici europene

Misiunea Uniunii Europene in Kosovo (EULEX) a reluat criticile la adresa autoritatilor sarbe pentru ca au continuat sa mentina in acest teritoriu un sistem judiciar paralel cu sistemul oficial al regimului de la Pristina, relateaza mass-media de la Belgrad, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nicaieri in Europa nu avem doua sisteme judiciare, care functioneaza in acelasi timp si acelasi loc”, a declarat seful EULEX, Yves de Kermabon, citat de mass-media sarba. “Nu exista justitie cu doua sisteme de jurisdictie. Aceasta va provoca decizii care incalca drepturile populatiei. Nu putem avea decat un sistem judiciar in Kosovo”, a insistat acesta.
Oficialul european a facut aceste declaratii in timpul unei intalniri cu magistrati kosovari, absolventi ai cursurilor de perfectionare organizate de EULEX, comentand decizia Parlamentului sarb de a numi magistrati in tribunalele paralele sarbe din Republica Kosovo, situate in enclavele etnice sarbe controlate de Belgrad. “Decizia politica a Belgradului de a numi magistrati pentru tribunalele sarbe din Kosovo trebuie abordata de urgenta”, a declarat Kermabon. “Eulex nu recunoaste si nu ajuta structurile «paralele» din Kosovo”, a declarat Kermabon, adaugand ca mandatul misiunii sale este de a “ajuta institutiile kosovare, autoritatile judiciare si agentiile insarcinate cu respectarea legii”.
Reamintim ca liderii kosovari albanezi au proclamat in februarie 2008 independenta Kosovo, care a fost recunoscuta de 65 de state, printre care Statele Unite si majoritatea statelor membre UE si NATO. Serbia se opune ferm si continua sa considere Kosovo drept provincia sa meridionala. Belgradul sprijina si finanteaza sistemele administrativ, educativ si judiciar in regiunile din Kosovo cu populatie majoritara sarba.
EULEX, cea mai ampla misiune mobilizata de UE, a devenit functionala in decembrie, inlocuind treptat misiunea ONU, care a administrat Kosovo de la sfarsitul razboiului din 1998-1999. Periodic, EULEX aduce in prim planul relatiilor cu Belgradul problematica sprijinirii de care Serbia a unei structuri statale paralele pe teritoriul Republicii Kosovo.

Incident diplomatic

Recent premierul sarb, Mirko Cvetkovici, i-a convocat de urgenta pe ambasadorii Germaniei, Marii Britanii, Frantei, Italiei si Statelor Unite la Belgrad dupa ce ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovici, precum si alti oficiali sarbi, a fost impiedicat, de catre oficiali ai serviciilor de securitate kosovare, sa viziteze enclavele sarbesti din Kosovo. Biroul de presa al Guvernului sarb, citat de mass-media locala, a anuntat intr-un comunicat oficial ca Cvetkovici a protestat fata de aceasta situatie si le-a spus ambasadorilor ca este inacceptabil sa fie incalcate in acest fel drepturile omului si lidertatea de miscare in Kosovo.
Premierul le-a cerut tarilor reprezentate de acesti emisari sa sprijine condamnarea actiunilor misiunilor EULEX si KFOR si asigurarea unor conditii civilizate de trai in nordul Kosovo, potrivit comunicatului.
In Pristina, reprezentatul special al Uniunii Europene in Kosovo a afirmat ca Bogdanovici nu are dreptul sa ramana in Kosovo deoarece nu a respectat procedurile. “Acestea sunt principii si proceduri acceptate de Belgrad, UE si Pristina pentru vizitele oficiale, iar in acest caz, acestea nu au fost respectate”, a afirmat purtatoarea de cuvant a reprezentantului UE, Julia Reuter. Incidentul survine la cateva saptamani dupa vizita presedintelui sarb in Kosovo, vizita care a provocat noi tensiuni intre autoritatile de Belgrad si regimul de la Pristina.

Batalie judiciara

Vizitele periodice ale liderilor sarbi au loc la cateva luni dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *