de Isac Mihai | oct. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, decisă să reziste în Donbass
Miniştrii de externe rus, francez şi german vor colabora cu scopul de a se întâlni în curând pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, a anunţat luni Kremlinul după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel.
Această întâlnire, a cărei dată nu a fost stabilită, va avea loc în cadrul aşa-numitului format de negociere „Normandia”, care reuneşte, de obicei, reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei, alături de mediatori din partea Franţei şi Germaniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Strategie a la russe
Preşedinţia rusă nu a precizat dacă Ucraina va participa la o astfel de întâlnire. „Având în vedere situaţia dificilă care are loc în cadrul reglementării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii au transmis instrucţiuni consilierii lor politici şi departamentelor de politică externă să intensifice contactele şi să colaboreze în cadrul formatului Normandia”. „Miniştrii de externe vor lucra pentru o reuniune la nivelul lor în acest format”, conform sursei citate.
Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au fost de asemenea de acord să continue „studierea condiţiilor prealabile pentru o posibilă organizare” a unui summit în formatul „Normandia” între şefii de stat ai celor patru ţări.
Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei
Moscova acuză
În cadrul conversaţii telefonice de luni, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de încetineala procesului de soluţionare a conflictului ucrainean după semnarea acordurilor de pace de la Minsk în 2015, o „bază fără alternativă” pentru a pune capăt violenţei, potrivit Kremlinul.
Preşedintele rus a estimat, totodată, că Ucraina „nu îşi respectă angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk şi al acordurilor încheiate în cadrul reuniunilor la nivel înalt anterioare”.
Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.
Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.
În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Papa Francisc este așteptat la Kiev
Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.
Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.
Invitație strategică
În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.
Precedentul Poroșenko
Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.
Diplomație secretă
Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | sept. 27, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.
Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.
Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina
Repică maghiară
În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.
‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.
Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei
Ucraina, evitată
Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.
Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.
Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.
Ripostă ucraineană
Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.
Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.
Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.
Budapesta, avantajată
Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.
Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.
Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Ministerul de Interne al Rusiei le-a propus locuitorilor din Republicile separatiste Donețk și Lugansk să depună, pe teritoriul Rusiei, o cerere în vederea participării la Programul de stat pentru strămutarea compatrioților, se arată într-un comunicat postat pe pagina oficială a MAI Rus, scrie agenția TASS.
Potrivit datelor instituției, Ministerul de Interne a pregătit deja un proiect de decret în acest sens.
”Prin proiectul de decret se propune modificarea Programului de stat cu scopul de a le oferi compatrioților care locuiesc permanent pe teritoriile anumitor zone din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina dreptul de a depune cerere privind participarea la Programul de stat și de a obține dovada de participant la Programul de stat pe teritoriul Rusiei”, se arată în comunicat.
Anterior, Ministerul de Interne al Rusiei a anunțat că peste 184.000 de cetățeni ai Ucrainei au primit, în perioada ianuarie – iunie 2021, cetățenie rusă. În total, în acest an, cetățenia Federației Ruse a fost obținută de peste 350.000 de străini proveniți, în special, din Ucraina, pe locul doi situându-se Tadjikistanul, pe trei fiind cetățenii Kazahstanului.
Interse strategice
Federaţia Rusă nu dorește reglementarea conflictului din Donbas, a declarat adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA, George Kent, citat de RBK-Ucraina.
Potrivit lui Kent, în prezent Ucraina dispune de mecanismele, care pot ajuta la încheierea conflictului din Donbas. „Este Grupul de Contact Trilateral privind Donbasul, procesul Normandia. Alte conflicte dispun de alte mecanisme. Numitorul lor comun este nedorinţa ruşilor de a-şi îndeplini angajamentele asumate”, a declarat oficialul american.
Adjunctul consilierului Secretarului de Stat al SUA a mai menţionat că Rusia nu-şi îndeplineşte angajamentele care reies din acordurile de la Minsk din 2015. Promisiunile ţării-agresor sunt promisiuni identice, pe care Putin le-a dat preşedintelui Georgiei în 2008. „Ele sunt analogice şi promisiunilor date de Boris Elţin referitor la Transnistria în 1999”, a mai spus George Kent.
Deci, problema nu constă în formatul ales, ci în nedorinţa Rusiei în încheierea acestor conflicte, a conchis acesta. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 10, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un război total cu Rusia este o posibilitate şi că îşi doreşte să aibă o întâlnire substanţială cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Întrebat la Summitul Strategiei Europene de la Ialta (YES) dacă ar putea exista cu adevărat un război total cu Rusia, care a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014 şi îi sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei, Zelenski a răspuns: „Cred că se poate întâmpla”.
„E cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla, dar, din păcate, există această posibilitate”, a adăugat el, vorbind în ucraineană.
Supărat pe NATO
Conform Kievului, conflictul din estul Ucrainei a făcut 14.000 de morţi începând din 2014.
Zelenski a spus că relaţiile cu SUA s-au îmbunătăţit, însă a deplâns faptul că Ucraina nu a primit un răspuns clar la solicitarea sa de a adera la NATO, un pas care ar înfuria cu siguranţă Moscova.
„Nu am primit o poziţie directă cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina este pregătită de mult timp”, a spus el.
Zelenski a mai declarat că un refuz de a primi Ucraina ar slăbi NATO şi ar face jocul Rusiei.
Tensiunile dintre Kiev şi Moscova s-au amplificat la începutul acestui an, când luptele din estul Ucrainei s-au intensificat, iar Rusia a masat mai multe trupe în apropierea graniţei.
Acuzații ruse
Moscova a acuzat Ucraina că a pierdut interesul în discuţiile de pace, în timp ce Zelenski a insistat fără succes pentru o întâlnire cu Putin în zona de conflict. „Sincer, nu am timp să mă gândesc la el”, a declarat Zelenski vineri.
„Sunt mai interesat dacă putem cu adevărat să avem o întâlnire substanţială, şi nu declarativă, aşa cum face cu unele state”, a adăugat el.
„Astăzi mi se pare că ei nu par să vadă sensul rezolvării unor chestiuni. Încheierea războiului şi rezolvarea rapidă a chestiunilor legate de conflict – nu îşi doresc asta”, a mai spus Zelenski. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Liderul regimului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a îndemnat locuitorii din Transnistria care au cetățenia rusă să voteze la alegerile deputaților din Duma de Stat din Rusia, care sunt programate pentru 19 septembrie. Potrivit lui, transnistrenii „nu se văd în afara proceselor politice și civile care au loc în Rusia”. „Aceste alegeri au o mare importanță și pentru republica noastră – sprijinul pentru pace și stabilitate pe Nistru, dezvoltarea socio-economică a Transnistriei”, a spus el, îndemnând locuitorii regiunii „să-și exercite dreptul constituțional de a alege viitorul Rusiei lor iubite”. Aproximativ 500 de mii de oameni locuiesc în Transnistria, dintre care aproximativ jumătate au și cetățenie rusă. La alegerile din 19 septembrie, Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse va deschide 27 de secții de votare în regiunea transnistreană.
Kievul protestează
Anterior Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.
Ucraina “protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Alegeri ilegale
“Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.
Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.
“Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.
MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei “să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Pașaportizare pe bandă rulandă
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
“Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.
Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.
Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)
