de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Arhiva, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Zelenski, mandat prezidențial dur
Volodimir Zelenski, l-a numit pe Iurii Klimenko în funcţia de reprezentant special al Ucrainei pentru reglementarea conflictului transnistrean, transmite Tass. Decretul în acest sens a fost publicat marți, menționează sursa citată.
Anterior, Iurii Klimenko a lucrat în Ambasadele Ucrainei din țările Benelux și SUA. În perioada 2005-2006 a fost consul general al Ucrainei la Salonic (Grecia), iar din 2006 până în 2010 – consul general al Ucrainei la Barcelona (Spania).
În perioada 2011-2013 a ocupat funcția de prim-adjunct al șefului Direcţiei generale pentru relații internaționale de pe lângă administrația prezidențială a Ucrainei. După aceea, până în aprilie 2021, a fost reprezentant permanent al Ucrainei la Oficiul ONU și la alte organizații internaționale de la Geneva.
Ucraina este mediator în reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5+2”, la care Republica Moldova și Transnistria sunt participante ca părți ale conflictului, Rusia, Ucraina și OSCE – sunt mediatori, iar SUA și Uniunea Europeană – observatori.
de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Arhiva, Știri, Ucraina la zi
Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-debarca-in-Balcani
Papa Francisc a declarat că un război în Ucraina ar fi „nebunie” şi şi-a exprimat speranţa că tensiunile între această ţară şi Rusia vor putea fi depăşite prin dialog multilateral. În cadrul audienţei generale, Francisc le-a mulţumit celor care au participat pe 26 ianuarie la ziua internaţională de rugăciune pentru pace în Ucraina.
„Să continuăm să ne rugăm la Dumnezeul păcii pentru ca tensiunile şi ameninţările de război să poată fi depăşite prin dialog serios şi ca discuţiile în formatul Normandia să poată contribui la acest scop”, a spus Suveranul Pontif, referindu-se la negocierile în care sunt implicate Rusia, Ucraina, Germania.
„Şi să nu uităm. Războiul este nebunie”, a adăugat papa Francisc, un susținător înfocat al unității teritoriale și a suveranității naționale a Ucrainei.
Majoritatea ucrainenilor sunt creştini ortodocşi, dar în ţară se află şi o ramură a Bisericii Catolice (greco-catolicii), care practică un rit similar cu ortodoxia dar recunoaşte primatul Papei ca lider al creştinătăţii.
Marţi, întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice ucrainene, arhiepiscopul Sviatoslav Şevciuk, l-a invitat pe papa Francisc să viziteze ţara, într-un gest care ar ajuta la menţinerea păcii.
Rusia a comasat trupe la graniţa cu Ucraina, dar neagă acuzaţiile occidentale că ar plănui un atac.
de Isac Mihai | feb. 3, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
A trooper assigned to Headquarters and Headquarters Troop, 2nd Squadron, 2nd Cavalry Regiment, fires a mortar from a mortar tube mounted onto a Stryker Combat Vehicle during the unit’s platoon live-fire exercise at Smardan Training Area, Romania, April 8, 2015. The purpose of the exercise is to demonstrate unit capabilities to Romanian military counterparts during live-fire training in support of Operation Atlantic Resolve-South. (U.S. Army photo by Sgt. William A. Tanner/released)
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, doamna Jen Psaki, a afirmat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca „iminentă”, apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni „oricând”.
Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi „iminentă”.
Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească „panică”.
Războiul termenilor
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem”.
Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.
Acest lucru rămâne „adevărat”, a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu „dacă el a luat o decizie” pe această temă.
În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO „împotriva oricărei agresiuni”, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat.
Răspuns coordonat
Preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, s-au angajat miercuri să-şi coordoneze răspunsul la prezenţa militară rusă la frontiera ucraineană, a anunţat Casa Albă.
În cursul acestei convorbiri telefonice, care a avut loc după ce Emmanuel Macron nu a exclus să viziteze Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, cei doi lideri „şi-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit executivului american.
Ei au trecut, de asemenea, în revistă „coordonarea în curs la nivel atât diplomatic, cât şi al pregătirilor pentru a impune Rusiei măsuri economice rapide şi severe în cazul în care aceasta va invada mai mult Ucraina”.
„Preşedintele Biden şi preşedintele Macron au convenit ca echipele lor să rămână în strâns contact, inclusiv în consultare cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cu privire la abordarea noastră coordonată şi globală pentru gestionarea acestor probleme”.
de Isac Mihai | feb. 3, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză.
Turciaa vândut drone sofisticate Ucrainei şi a încheiat un acord pentru a produce mai multe în apropiere de Kiev. Moscova a criticat dur acordul turco-ucrainean.
Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.
Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.
Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.
„Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.
Blocaj pontic
Turcia are ieșire la Marea Neagră, alături de Ucraina şi Rusia. Erdogan a spus că acest conflict ar fi inacceptabil în regiune şi a avertizat anterior Rusia că o invazie nu ar fi înţeleaptă.
Deşi cooperează cu Rusia în domeniul apărării şi energiei, Turcia s-a opus politicilor Rusiei în Siria şi Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea în 2014.
Prim-ministrul ucrainean a spus miercuri că Ucraina şi Turcia vor semna mai multe acorduri, inclusiv un acord de liber schimb în timpul discuţiilor de la Kiev.
Surse oficiale din Turcia a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.
de Isac Mihai | ian. 11, 2022 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Rada Supremă vrea să legalizeze canabisul medical
Rada Supremă a Ucrainei intenționează să adopte în 2022 o lege privind legalizarea canabisului medicinal. Legislația este în curs de pregătire de către Cabinetul de Miniștri, a declarat șeful comisiei parlamentare pentru îngrijirea sănătății, Myhailo Radutsky, într-un interviu pentru Ukrinform.
„Proiectul de lege guvernamental privind legalizarea canabisului medicinal a fost deja publicat pentru discuție(…)Acest document va fi înregistrat. El va veni la comitetul nostru. Sper ca deputații din comisie să-l susțină”, a spus deputatul.
Potrivit lui Myhailo Radutsky, noul proiect de lege se deosebește de precedentul prin întărirea controlului Poliției Naționale asupra circulației canabisului. În plus, documentul va defini clar ce este canabisul medicinal și cum va fi importat.
De asemenea, a subliniat că proiectul de lege este necesar şi va oferi acces la medicamente pentru două milioane de ucraineni.
Din nou, au existat multe narațiuni în societate că, de fapt, acest proiect este despre legalizarea drogurilor. Nici în proiectul de lege, care avea ca scop revizuirea, nici în noul guvern, nu există nici un cuvânt despre legalizarea drogurilor. Este doar canabis medical”, a spus șeful comisiei parlamentare pentru îngrijirea sănătății, Myhailo Radutsky. (K.P.)
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Analize, Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Ucraina, marele absent
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Vladimir Putin, supărat pe Occident
Avertizare rusă
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.
”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Invazie posibilă
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Rusia rămâne o putere nucleară
Condiții a la russe
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.
SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Speranțe americane de pace
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.
Turcia, supăratî din cauza embargoului american
Ankara, apel la calm
Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.
„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.
Supărare turcă
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.
„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.
Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.
Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)
