de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Știri, UE
UE intră în era slovenă
Primul ministru al Sloveniei, Janez Jansa, va prelua de astăzi președinția Uniunii Europene de la Portugalia. Această funcție se acordă prin rotație, pe o durată de jumătate de an, țărilor membre UE.
Potrivit sursei euronews.com, principalele provocări pentru următoarele șase luni va fi summitul din toamnă privind integrarea țărilor balcanice de Vest. O altă provocare ține de pandemia Covid-19 și relansarea economiei UE, astfel că țările sunt pregătite să primească partajul lor din ajutorul de 750 mlrd de euro, bani destinați pentru recuperarea economică.
În context, Slovenia promite să pună în valoarea puterea legii și valorile europene, subiecte care au cauzat divizări între cele 27 de state UE.
O parte din media europeană și-au exprimat îngrijorarea față de această evoluție, având în vedere politica implementată de guvernul acestuia. O parte din liderii europeni l-au criticat periodic pe liderul sloven, care a refuzat să își modifice poziția. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Balcani, Știri, UE
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria îşi menţine obiectivul de a adopta moneda euro la 1 ianuarie 2024 şi planurile de a începe plăţile în euro fără o perioadă de tranziţie, după ce se va alătura zonei euro, au anunţat miercuri oficiali guvernamentali şi ai Băncii Centrale de la Sofia.
În iulie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.
Proces amplu
Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.
Conform proiectului planului naţional aprobat pentru intrarea Bulgariei în zona euro, cetăţenii acestei ţări vor putea de asemenea plăti cu moneda naţională, leva, o lună după adoptarea monedei unice.
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţările când se alătură zonei euro este că nu mai pot folosi rata de schimb ca protecţie în urma unui şoc economic, dar leva este deja ancorată de euro la un curs de schimb fix pe care Sofia s-a angajat să nu îl modifice.
Ancora euro
„Introducerea euro este planificată fără o perioadă de tranziţie, iar data adoptării euro va coincide cu introducerea sa ca unitate oficială de plată. Conversia va fi făcută aplicând cursul de schimb fix între euro şi leva”, se arată într-un comunicat comun al Băncii Centrale şi al Ministerului de Finanţe.
Ţările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanţelor publice, că inflaţia este sub control şi cursul de schimb este stabil înainte de a putea trece la moneda unică.
Bulgaria este unul din cel puţin îndatorate state din UE. Anul trecut, deficitul său fiscal a fost de doar 3% din PIB, în pofida majorării cheltuielilor pentru reducerea impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra afacerilor şi locurilor de muncă.
2015, ultima extindere
Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.
În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Negocierile UE cu Rusia ar fi folositoare pe mai multe chestiuni, inclusiv pentru a-i spune direct preşedintelui Vladimir Putin că atacurile cibernetice nu pot fi baza unei relaţii productive, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
„Aici, cred că este mai bine nu doar să vorbim între noi, dar şi să îl confruntăm pe preşedintele rus în privinţa acestor lucruri şi să îi spunem că pe o astfel de bază nu se poate construi o cooperare fructuoasă”, le-a spus Merkel parlamentarilor germani şi francezi.
În afara îngrijorărilor UE în legătură cu influenţa Rusiei în Belarus şi Ucraina, Merkel a mai evidenţiat dezarmarea şi viitorul Siriei şi al Libiei ca subiecte pe care blocul comunitar le-ar mai putea ridica în discuţiile cu Putin.
Opoziție europeană
Liderii din Uniunea Europeană au respins vineri o propunere venită din partea Franţei şi Germaniei de a organiza un summit cu Rusia, după ce Polonia şi ţările baltice (Lituania, Letonia, Estonia) au spus că acest lucru ar transmite un mesaj greşit, în contextul deteriorării legăturilor Est-Vest.
„Relaţia dintre Rusia şi Uniunea Europeană nu este bună în acest moment, însă chiar şi în timpul Războiului Rece oamenii vorbeau unii cu alţii. Prin urmare, cred că tăcerea nu este folositoare în rezolvarea problemelor”, a declarat cancelarul german.
Merkel a adăugat însă că liderii din UE au identificat chestiuni despre care au convenit că vor să fie discutate cu Rusia şi au însărcinat oficiali cu găsirea formatelor şi condiţiile în care ar putea avansa negocierile cu Moscova.
„Asta înseamnă că am făcut un pas înainte, dar încă nu ne-am îndeplinit obiectivul”, a adăugat ea. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2021 | România, Știri, UE
Premierul Florin Citu este mulțumit de mersul vaccinării
Premierul Florin Cîţu a precizat luni că România vinde vaccin anti-COVID-19 mai multor ţări, Danemarca urmând să primească un milion de doze.
„O parte dintre doze au fost exportate. Nu dintre cele care urmau să expire acum pe 30, poate şi din cele care urmau să expire acum pe 30, dar există o analiză a tuturor, avem un contact cu mai multe ţări pentru a exporta, pentru a dona. În fiecare zi primim cereri. Ştiţi foarte bine că în Danemarca o să trimitem mai multe. În Danemarca vindem. Vindem în mai multe ţări. Cred că un milion de doze în Danemarca. Ministerul Sănătăţii are toate cifrele”, a spus Cîţu.
Este vorba de vaccin Pfizer, care va fi vândut la preţul de achiziţie, potrivit premierului. Cu toate acestea, cel mai mare număr de vaccinuri nefolosite și achiziționate de România sunt AstraZeneca.
Strategie similară
„Când a fost făcută strategia pentru UE, toate ţările au avut aceeaşi strategie. S-au contractat mai multe pentru că trebuia să ajungem în acelaşi moment în care vindeam în alte ţări şi strategia este de a vinde la preţul de achiziţie”, a afirmat premierul.
Ţinta vaccinării, potrivit şefului Guvernului român, este eliminarea pandemiei.
„Am atins cea mai importantă ţintă. Ştiţi foarte bine că ieri, în Bucureşti, în 24 de ore nu a fost nicio persoană infectată. Ţinta vaccinului este aceea de a elimina pandemia şi ţinta este atinsă”, a declarat premierul.
Statele UE vând o parte din vaccinuri
Obiectiv ratat
În data de 10 mai, premierul Florin Cîţu se declara convins, că ţinta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie urma să fie atinsă. Ținta a fost însă ratată, România reușind să vaccineze până acum 4.705.718 de persoane, dintre care 207.195 au primit o doză şi 4.498.523 şi pe cea de-a doua.
„Continuăm în acelaşi ritm. Avem resursele din partea Guvernului, le punem la dispoziţie şi cu mai multe campanii de vaccinare în perioada următoare pentru a ne atinge ţinta pe care am pus-o la 1 iunie de 5 milioane de persoane vaccinate. În continuare eu cred în această ţintă”, a spunea Cîțu, în 10 mai, citat de mass-media.
Vaccin expirat
Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a anunțat că aproximativ 35.000 de doze de vaccin vor expira la finalul lunii. Este vorba despre doze AstraZeneca, fabricate în urmă cu șase luni.
„Nu avem probleme cu depozitarea dozelor de vaccin. Totuși, avem circa 35.000 de doze distribuite în centrele regionale de depozitare și în centrele de vaccinare care expiră la 30 iunie”, a dezvăluit Valeriu Gheorghiță.
„Puțin probabil să le putem folosi pâna la finalul lunii, puțin probabil să le putem dona. Probabil va fi folosit un mecanism de distrugere, sunt multe țări care au această problemă”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.
Deoarece interesul pentru imunizare este în scădere, România a renunțat la o parte din cantitatea de vaccinuri pe care urma să o primească de la producători în această vară.(K.P.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2021 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
Minskul a anunţat că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, decizia fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE. Acestea au fost impuse după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse.
”Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a indicat Ministerul de Externe belarus într-un comunicat. Acesta a anunţat şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.
Sancțiuni dure
MAE belarus a sugerat şi ca reprezentantul UE la Minsk să revină la Bruxelles pentru consultări şi a precizat că cei responsabili pentru sancţiunile impuse Belarusului vor avea interdicţie de a intra pe teritoriul fosrului stat sovietic.
La 21 iunie, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.
În plus, noua rundă de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega. Printre cei vizaţi se numără, de asemenea, mai multe personalităţi importante din mediul de afaceri care sprijină regimul Lukaşenko şi beneficiază de pe urma acestuia.
Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 166 de persoane şi 15 entităţi. Cei desemnaţi fac obiectul îngheţării activelor, iar cetăţenilor şi întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor incluse pe listă. Totodată, persoanelor fizice li se aplică o interdicţie de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.
Liderul belarus Alexandr Lukașenko se bucură de sprijinul Patriarhiei Ortodoxe Ruse
Denunț european
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat luni decizia Republicii Belarus de a-şi suspenda participarea la Parteneriatul Estic – iniţiativă menită să întărească legăturile între Uniunea Europeană (UE) şi ţările vecine foste republici sovietice – după adoptarea de sancţiuni europene în urma deturnării spre Minsk a unui avion de linie.
„Belarus a făcut un nou pas înapoi astăzi, suspendând participarea sa la Parteneriatul Estic. Această decizie va duce la o nouă escaladare a tensiunilor şi va avea un impact negativ evident asupra poporului belarus”, a scris Michel pe contul său de Twitter.
Speranțe diferite
UE a lansat Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, iniţiativă ce propune relaţii economice şi politice mai strânse în schimbul unor reforme. Unele dintre aceste ţări, cum ar fi Ucraina şi Georgia, consideră acest acord ca fiind o primă etapă în vederea unei aderări, însă liderii europeni nu au făcut niciodată promisiuni în acest sens.
UE a asigurat întotdeauna că acest parteneriat nu vizează extinderea influenţei sale în defavoarea altora, însă Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, consideră acest parteneriat o intruziune în zona sa de influenţă. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, România, Știri, UE
Republica Moldova, alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Republica Moldova va avea 150 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie, a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău. Experții consideră că CEC sfidează prin această decizie două hotărâri judecătorești și solicitările insistente ale celor ce spun că un număr scăzut de secții în străinătate avantajează alianța comuniștilor și socialiștilor în dauna blocului proeuropean PAS al Maiei Sandu.
CEC a decis în unanimitate ca lista secțiilor de votare din străinătate să aibă doar 150 de secții, potrivit IPN.
Decizii ignorate
Decizia CEC vine în pofida faptului că, mai devreme, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să deschidă în străinătate cel puţin 191 de secţii de votare, iar ulterior Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel.
Inițial CEC a stabilit un număr de 139 de secții de votare în diasporă, așa cum a fost și la alegerile prezidențiale. În urma mai multor proteste și contestații în instanțele de judecată, membrii CEC au revăzut numărul secțiilor și l-au majorat la 146.
Ulterior, după mai multe zile de dezbateri, recuzări și deliberări, Curtea de Apel Chișinău a obligat CEC să majoreze numărul secțiilor în diasporă la cel puțin 190, iar marți Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, potrivit media locală. (K.P.)
