Premierul ungar Viktor Orban, care blochează un ajutor financiar european de 50 de miliarde de euro pe patru ani pentru Ucraina, a cerut explicit ca acest ajutor să fie acordat în afara bugetului UE şi să fie revizuit annual, relatează mass-media occidentală.
Opoziție dură
„Dacă dorim să susţinem Ucraina, atunci să o facem în afara bugetului UE şi pe o bază anuală! Este singura poziţie democratică sustenabilă cu cinci luni înaintea alegerilor” europarlamentare, a menţionat Orban într-o postare pe reţeaua socială X. El şi-a clarificat astfel poziţia, după ce marţi se declarase dispus să susţină Kievul, dar „fără ca aceasta să dăuneze bugetului comun” al UE. Premierul ungar a renunţat în decembrie în Consiliul European la veto-ul său faţă de lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în schimb a blocat un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, decizie luată în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul asupra drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia şi blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept. Comisia Europeană a deblocat înaintea summitului din decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate. În acest timp, Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase ţării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană care dezaprobă opoziţia guvernului ungar faţă de migraţia ilegală sau faţă de mişcarea LGBT. În timp ce continuă discuţiile cu Budapesta pentru deblocarea veto-ului faţă de ajutorul pentru Ucraina înaintea unui nou summit european programat pentru 1 februarie, Comisia Europeană caută soluţii alternative, cum ar fi contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro şi oferirea acestei sume Ucrainei. Ungaria se opune şi acestei scheme de împrumut, care seamănă cu cea de finanţare a planului european de relansare post-pandemie, avertizând că în final tot statele UE vor trebui să achite acest credit mai târziu prin propriile lor contribuţii la bugetul comunitar.
Șantaj la UE?
Ungaria este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană în privinţa ajutorului pentru Ucraina, a declarat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, în contextul în care UE încearcă să obţină un acord asupra unui nou pachet de asistenţă financiară pentru Kiev, citat de Reuters. Gergely Gulyas a făcut aceste remarci după ce miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că este „încrezătoare” că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor găsi o soluţie pentru a furniza fonduri Ucrainei, o chestiune blocată în prezent de rezistenţa Ungariei. Ungaria este în discuţii cu Comisia, dar nu este sigur că se va ajunge la un acord, iar dacă nu se va reuşi, celelalte 26 de state membre ale UE ar putea găsi o soluţie fără Ungaria, a precizat şeful de cabinet al lui Orban. Furnizarea ajutorului prin intermediul a 26 de acorduri bilaterale reprezintă o opţiune care a fost adusă în discuţie, dar este mai complicată şi mai costisitoare decât din bugetul central şi ar putea afecta unitatea UE, menţionează Reuters. Gergely Gulyas a mai explicat că preşedinta Comisiei Europene a condiţionat deblocarea de noi fonduri ale UE pentru Ungaria de modificări în problemele privind comunitatea LGBTI şi migraţia, încercând astfel să pună presiune pe Budapesta. El a precizat că alegătorii unguri şi-au exprimat clar opinia în legătură cu aceste două probleme şi a dat asigurări că guvernul său este dispus să ajungă la un acord în chestiuni „care nu sunt dăunătoare”, dar în privinţa celor în care cetăţenii unguri şi-au făcut cunoscută poziţia acest lucru ar fi „antidemocratic şi inacceptabil”, mai subliniază sursa citată.
Relații istorice
În trecut, Ungaria și Rusia au avut legături istorice, în special în secolul al XIX-lea, când cele două țări au fost parte a Imperiului Habsburgic și au avut legături politice și culturale. Cu toate acestea, aceste relații au devenit tensionate după Războiul Rece, când Ungaria a ieșit din sfera de influență a Uniunii Sovietice.
Ungaria și Rusia au o relație comercială semnificativă. Ungaria importă energie, în special gaz, din Rusia, și a fost un susținător al construirii conductei de gaz Nord Stream 2, care ar permite furnizarea de gaz rusesc direct în Europa de Vest. Acest lucru a fost criticat de unele țări europene și de Statele Unite, care consideră că ar putea crește dependența Europei de Vest de resursele energetice ruse.
Ungaria și Rusia au cooperat în domeniul nuclear în ceea ce privește energia nucleară în scopuri civile. Ungaria deține o centrală nucleară, Centrala Nucleară de la Paks, care are patru reactoare nucleare și care joacă un rol important în producția de energie electrică din țară. Această centrală a fost construită în colaborare cu Rusia și a fost modernizată printr-un acord semnat în 2014, care prevedea construirea a două reactoare noi la Paks.
Această cooperare în domeniul nuclear a fost un subiect de interes în contextul securității energetice și geopolitice a Europei. Anumite țări occidentale și organizații și-au manifestat preocuparea legată de dependența Ungariei de Rusia în ceea ce privește energia nucleară, văzând acest lucru ca pe o influență potențială a Rusiei în infrastructura energetică a Europei de Est.
Ungaria este membru al Uniunii Europene (UE) și este supusă politicilor și regulamentelor UE. În cadrul UE, Ungaria a exprimat în trecut opoziție față de sancțiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeei în 2014. Acest lucru a stârnit critici din partea altor state membre ale UE, care au susținut sancțiunile.
Relația dintre Budapesta și Moscova este una complexă și în continuă schimbare, influențată de multiple interese și considerente, inclusiv cele economice, energetice și geopolitice. Această relație poate evolua în funcție de schimbările din politica internă și internațională a ambelor țări.
Budapesta și Kiev
Relațiile dintre Ucraina și Ungaria au fost tensionate în unele momente din istoria recentă din cauza diferitelor chestiuni, în special cele legate de minoritatea maghiară din Ucraina și de relațiile bilaterale dintre cele două țări.
Una dintre principalele surse de tensiune între cele două țări este reprezentată de minoritatea maghiară din Ucraina, care locuiește în special în regiunea Transcarpatia (Zakarpattia) din vestul Ucrainei. Ungaria a ridicat periodic preocupări cu privire la drepturile și statutul acestei minorități, inclusiv chestiuni legate de utilizarea limbii maghiare în școli și în administrația locală. Propaganda rusă a exploatat la maxim aceste divergențe, existând acuzații privind implicarea serviciilor federale ruse de securitate în diferite acțiuni de destabilizare.
O sursă majoră de tensiune a fost adoptarea de către Ucraina a unei legi privind educația în 2017, care a stârnit îngrijorări în Ungaria. Legea a restricționat utilizarea limbii minorităților în școli și a impus o limită în ceea ce privește utilizarea limbii maghiare în sistemul de învățământ. Această lege a fost văzută de Ungaria ca o amenințare la adresa drepturilor minorității maghiare din Ucraina.
Tensiunile legate de chestiunile minorității maghiare au dus la conflicte diplomatice între cele două țări. Ungaria a blocat sau a pus în așteptare anumite inițiative ucrainene în cadrul Uniunii Europene și NATO ca reacție la aceste preocupări.
Relațiile dintre Ucraina și Ungaria trebuie înțelese în contextul geopolitic mai larg din Europa de Est și din relațiile Ucrainei cu alte state vecine, cum ar fi Rusia și România. Actuala conducere de la Budapesta a folosit arma minorităților în relațiile cu toate statele din jur, trezind acuzații de aservire a intereselor naționale maghiare strategiei Moscovei de slăbire din interior a Uniunii Europene și NATO.
Avertisment german
Ministrul apărării german Boris Pistorius a avertizat că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, relatează mass-media. ”Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi – cel mai recent din nou împotriva prietenilor noştri din statele baltice”, a declarat Pistorius într-un articol publicat de cotidianul Tagesspiegel vineri, la exact un an de la preluarea mandatului de ministru federal al apărării. Referitor la armata germană (Bundeswehr), Boris Pistorius a accentuat: ”Trebuie să ne consolidăm rapid capacităţile de apărare, în contextul urgenţei situaţiei ameninţării”. ”Aşadar, trebuie să luăm în calcul faptul că (preşedintele rus) Vladimir Putin ar putea chiar ataca o ţară NATO cândva”, a afirmat Boris Pistorius, care a estimat că, dacă ar fi să se întâmple, acest lucru ar avea loc peste ”5-8 ani” începând de acum. Prin apelul său ca Bundeswehr să devină ”pregătită de război”, Pistorius a dorit să ”zdruncine societatea” germană. El aşteaptă propuneri pentru reintroducerea unei versiuni a serviciului militar obligatoriu până în aprilie, după ce ţara sa a renunţat la acesta în 2011. Potrivit ministrului german, industria apărării trebuie să devină mai eficientă. Boris Pistorius s-a pronunţat pentru reformarea datoriei publice, din raţiuni de securitate. ”Cu un mecanism al datoriei în forma actuală, nu vom trece traversa aceste crize teferi”, a explicat el. Pe de altă parte, reprezentantul Berlinului a respins cererile de suplimentare a ajutorului militar german pentru Ucraina, spunând că Bundeswehr nu poate ajunge la ”epuizare” şi lăsa Germania ”lipsită de apărare”. Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei, susţinând că efectuează o ”operaţiune militară specială de denazificare” în ţara vecină şi de protejare a comunităţii rusofone.
Protest parlamentar
Parlamentul European a contestat decizia Comisiei Europene de a dezgheţa în decembrie anul trecut fonduri UE peste 10 miliarde de euro pentru Ungaria, într-o rezoluţie votată joi, cu două săptămâni înainte de un summit extraordinar al Consiliului European, dedicat adoptării ajutorului pentru Ucraina, relatează Agerpres într-o corespondeță specială. În rezoluţia adoptată cu 345 voturi pentru, 104 împotrivă şi 29 abţineri, eurodeputaţii îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea în continuare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special prin recenta adoptare a aşa-numitului pachet de „protecţie a suveranităţii naţionale” – care a fost comparat cu „legea agenţilor străini” a Rusiei, precizează legislativul comunitar într-un comunicat. Exprimându-şi regretul pentru neaplicarea de către Consiliu a procedurii prevăzute la Articolul 7, Alineatul (1), în urma activării mecanismului de către Parlament în 2018, legislativul comunitar solicită Consiliului European să stabilească dacă Ungaria a încălcat „în mod grav şi persistent valorile UE”, în conformitate cu procedura mai directă prevăzută la Articolul 7, Alineatul (2). În teorie, procedura poate duce la suspendarea dreptului de vot la reuniunile Consiliului UE. Eurodeputaţii condamnă, de asemenea, acţiunile prim-ministrului Viktor Orban, care în decembrie anul trecut a blocat decizia esenţială de a revizui bugetul pe termen lung al UE, inclusiv pachetul de ajutor pentru Ucraina, încălcând pe deplin interesele strategice ale UE şi principiul cooperării loiale. UE nu trebuie să cedeze şantajului, subliniază ei în rezoluţia adoptată. PE anunţă că regretă decizia Comisiei Europene de a elibera până la 10,2 miliarde din fonduri îngheţate anterior, în ciuda faptului că Ungaria nu a îndeplinit reformele cerute pentru independenţa judiciară şi în contextul în care executivul UE a prelungit recent aplicarea măsurilor din Regulamentul privind condiţionalitatea statului de drept. În plus, eurodeputaţii condamnă practicile discriminatorii sistemice împotriva mediului academic, a jurnaliştilor, a partidelor politice şi a societăţii civile în alocarea fondurilor. De asemenea, ei îşi exprimă regretul pentru utilizarea procedurilor de achiziţii publice manipulate, ofertele publice de cumpărare din partea guvernului şi a entităţilor care au legături cu prim-ministrul, precum şi utilizarea fondurilor UE pentru a îmbogăţi aliaţii politici ai guvernului. Măsurile necesare pentru deblocarea finanţării UE, în temeiul diferitelor norme, trebuie tratate ca un pachet unic şi nu ar trebui efectuate plăţi în cazul în care persistă deficienţe în orice domeniu. Parlamentul European susţine că va examina dacă ar trebui iniţiată o acţiune în justiţie pentru a anula decizia de deblocare parţială a fondurilor şi subliniază faptul că poate utiliza o serie de măsuri juridice şi politice în cazul în care Comisia îşi încalcă atribuţiile de gardian al tratatelor şi pentru a proteja interesele financiare ale UE. În plenul PE reunit la Strasbourg, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi-a justificat miercuri decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat reformele cerute de Bruxelles pentru a întări independenţa sistemului său judiciar. Ea a ţinut însă să reamintească faptul că „circa 20 de miliarde de euro” din fondurile UE destinate Ungariei rămân îngheţate, din cauza îngrijorărilor legate în special de drepturile persoanelor LGBT+, libertatea academică şi dreptul la azil. PE se întreabă în rezoluţia adoptată şi dacă guvernul maghiar îşi va putea îndeplini atribuţiile în a doua jumătate a anului 2024, avertizând că, în cazul în care funcţia de preşedinte al Consiliului European este vacantă, aceasta îi va reveni prim-ministrului Ungariei în timpul preşedinţiei de şase luni a Consiliului. Textul se referă la anunţata candidatură în alegerile europarlamentare a lui Charles Michel, care a anunţat că îşi va prezenta demisia la formarea noului legislativ comunitar dacă va fi ales. Eurodeputaţii solicită Consiliului să găsească soluţii adecvate pentru a atenua aceste riscuri şi solicită reforme ale procesului decizional al Consiliului, pentru a pune capăt abuzului de drept de veto şi de şantaj, se mai menţionează în comunicatul PE.
Discuții nucleare imposibile
Rusia a afirmat că discuţiile cu SUA privind controlul armelor nucleare sunt imposibile dacă nu se ţine cont şi de situaţia din Ucraina, acuzând totodată Washingtonul că încearcă să-şi impună dominaţia în plan militar, relatează mass-media. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat într-o conferinţă de presă că Washingtonul a propus separarea celor două chestiuni şi reluarea discuţiilor privind „stabilitatea strategică” între cele două ţări, care deţin cele mai mari arsenale nucleare din lume. Lavrov a subliniat că această propunere este inacceptabilă pentru Rusia din cauza sprijinului Occidentului pentru Ucraina în războiul care durează deja de aproape doi ani. El a făcut aceste remarci în contextul în care acordul New Start, ultimul tratat bilateral ruso-american privind controlul armamentului nuclear, expiră în februarie 2026, iar tensiunile dintre cele două superputeri nucleare sunt la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962. „Nu vedem nici cel mai mic interes din partea SUA ori a NATO de a reglementa conflictul ucrainean şi a asculta preocupările Rusiei”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse, citat de media rusă. Acesta a acuzat Occidentul că împinge Ucraina să folosească arme cu rază din ce în ce mai lungă pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Astfel de atacuri s-au intensificat în ultimele săptămâni; pe 30 decembrie, 25 de oameni au fost ucişi în oraşul Belgorod din sudul Rusiei într-un astfel de atac. Serghei Lavrov nu a adus vreo dovadă în sprijinul afirmaţiei sale că Vestul încurajează Ucraina să desfăşoare asemenea atacuri, dar a acuzat Statele Unite că urmăresc superioritatea militară asupra Rusiei, notează Reuters. Ministrul rus a insistat că discuţiile privind controlul armelor sunt neîntemeiate cât timp Occidentul desfăşoară ceea ce el a numit un „război hibrid” împotriva Moscovei. „Nu respingem această idee pe viitor, dar condiţionăm în prealabil această posibilitate de abandonarea de către Occident a politicii sale de subminare şi nerespectare a intereselor Rusiei”, a conchis Lavrov. Federaţia Rusă, moştenitoarea puterii nucleare sovietice, dispune de cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. Împreună, SUA şi Rusia deţin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori. Şeful diplomaţiei ruse a făcut apel pe de altă parte la SUA să înceteze „agresiunea” împotriva Yemenului, după ce armata americană i-a bombardat pentru a patra oară în mai puţin de o săptămână pe rebelii houthi. „Cel mai important acum este să se pună capăt agresiunii împotriva Yemenului, întrucât, cu cât americanii şi englezii vor bombarda mai mult, cu atât rebelii vor fi mai puţin dispuşi la tratative”, a notat Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă.
Curățarea Rusiei
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat joi că ofensiva militară împotriva Ucrainei a permis „curăţarea” Rusiei de persoane care „nu au un sentiment de apartenenţă la istoria şi cultura” ţării. De la începutul conflictului, în urmă cu aproape doi ani, sute de mii de persoane au fugit din ţară din motive politice sau de teamă că vor trebui să se înroleze în armată, o alegere condamnată ferm de autorităţile ruse. Reprimarea oricărei voci disidente a trimis alte sute de persoane în închisoare, întrucât în Rusia nu este tolerată nicio critică la adresa politicii Kremlinului, notează mass-media internațională. „Operaţiunea militară specială a unit societatea noastră ca niciodată până acum şi a contribuit la curăţarea ei de persoanele fără niciun sentiment de apartenenţă la istoria şi cultura rusă”, a declarat Serghei Lavrov, utilizând eufemismul oficial pentru a desemna invazia rusă în Ucraina. „Unii au plecat, alţii au rămas şi au început să reflecteze”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse pe 2023. Nu este prima oară când autorităţile ruse, care spun că vor să „denazifice Ucraina”, vorbesc despre necesitatea de a „purifica” societatea. În martie 2022, chiar la începutul conflictului, preşedintele Vladimir Putin a declarat că „o astfel de autopurificare reală şi necesară a societăţii nu va face decât să ne întărească ţara”. „Fiecare popor, şi poporul rus în special, va fi întotdeauna capabil să recunoască gunoaiele şi trădătorii şi să-i scuipe aşa cum ar scuipa cineva o muscă care i-a intrat în gură”, a spus Putin. În aceeaşi conferinţă de presă, ministrul rus de externe a pus practic semnul egalităţii între Holocaust – genocidul împotriva poporului evreu desfăşurat de către Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – şi uciderea de către nazişti a altor popoare, informează pe pagina sa de internet Radio Svoboda, antena rusă a Radio Free Europe (RFE/RL). Lavrov a lăsat să se înţeleagă aceasta comentând pe marginea operaţiunii Israelului împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas, recunoscută drept teroristă de SUA şi UE, în Fâşia Gaza. Potrivit ministrului rus, „israelienii nu ar trebui să creeze impresia că, întrucât ei au suferit în cel de-al Doilea Război Mondial, pot face orice astăzi”, relatează postul de radio citat. „Da, a fost Holocaustul, o crimă teribilă. Dar a existat şi genocidul împotriva tuturor popoarelor Uniunii Sovietice. Ele nu au suferit mai puţin… Dacă am urma această logică, atunci şi noi putem să facem orice, ne este permis totul”, a afirmat Lavrov în conferinţa sa de presă. În acest context, şeful diplomaţiei ruse a declarat că, în cursul „operaţiunii speciale militare” a Rusiei în Ucraina, „nici pe departe nu se observă atât de multe” victime în rândul populaţiei civile ca în cazul operaţiunii desfăşurate în prezent de Israel în Fâşia Gaza, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti. Moscova critică Israelul, reproşându-i numărul mare de victime făcute în rândul populaţiei civile în Fâşia Gaza. În 2022, Israelul a protestat împotriva unei declaraţii a lui Serghei Lavrov, care a afirmat că Adolf Hitler ar fi „avut sânge evreiesc”, iar, în 2023, când a comparat politica Occidentului faţă de Rusia cu acţiunile lui Hitler împotriva evreilor, conform Radio Svoboda.
Coaliție de artilerie
Aliaţii Ucrainei au lansat joi la Paris o coaliţie de „artilerie” pentru a răspunde unor nevoi stringente în materie de arme ale Kievului, care a alertat asupra unei „penurii de muniţii” înainte de împlinirea a doi ani de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, relatează mass-media internațională. „Penuria de muniţii este o problemă foarte reală şi presantă cu care forţele noastre armate se confruntă în prezent”, a scris ministrul ucrainean al apărării, Rustam Umerov, pe reţeaua de socializare X (ex-Twitter) cu ocazia lansării unei „coaliţii de artilerie”, condusă de Franţa şi SUA. „Trebuie să consolidăm capacităţile de apărare ucrainene pentru a proteja lumea liberă împotriva ameninţării ruse”, a afirmat el. „Coaliţia” de artilerie lansată joi este una din componentele Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, aşa-numitul Grup de la Ramstein, care reuneşte peste 50 de ţări în mai multe subgrupe, de la deminare până la apărarea antiaeriană. „Nu există alternativă la artileria modernă, trebuie să ne continuăm eforturile şi să ne creştem producţia de muniţii”, a declarat ministrul ucrainean al apărării într-o videoconferinţă în cadrul ceremoniei de deschidere, după ce şi-a anulat vizita „din raţiuni de securitate”. Franţa a anunţat cu această ocazie că va „debloca o sumă de 50 milioane de euro” pentru a „achiziţiona 12 (tunuri) Caesar” suplimentare – ceea ce va ridica la 67 numărul de astfel echipamente pentru Ucraina – şi a spus că are capacitatea de a produce alte 60, a căror finanţare va depinde de aliaţi. „L-am sunat pe Emmanuel Macron pentru a mulţumi Franţei că a lansat coaliţia de ‘artilerie’ pentru Ucraina şi s-a angajat să producă zeci de ‘Caesar'”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe reţeaua de socializare X. Cei doi lideri au discutat de asemenea asupra „necesităţii de a consolida şi mai mult apărarea antiaeriană a Ucrainei”, vizată aproape în fiecare noapte de drone şi de rachete lansate de Moscova, a adăugat Zelenski. Kievul a desfăşurat deja 49 de Caesar, produse de Nexter (grupul franco-german KNDS), iar alte şase tunuri vor fi livrate „în săptămânile următoare”, potrivit Ministerului francez al Apărării. Franţa are capacitatea de a produce alte 72 astfel de tunuri şi este pregătită să finanţeze fabricarea a 12, a indicat ministrul apărării francez, Sebastien Lecornu. „Astfel, ar mai rămâne 60 de finanţat, adică vreo 250 de milioane de euro, o sumă care mi se pare accesibilă pentru diferitele bugete ale aliaţilor”, a continuat el în faţa reprezentanţilor a 23 de ţări care susţin apărarea Ucrainei. Pentru a înarma tunurile, UE îşi stabilise ca obiectiv să furnizeze Ucrainei un milion de muniţii până în primăvara lui 2024. Dar numai 300.000 de obuze au fost livrate până în prezent, potrivit parlamentarilor europeni. Ucrainenii lansează zilnic între 5.000 şi 8.000 de obuze, faţă de 10.000-15.000 de partea rusă, a subliniat miercuri Cedirc Perrin, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Senatul francez, estimând că „producţia naţională şi europeană este extrem de slabă” şi că „economia actuală nu se ridică la nivelul aşteptărilor ucrainenilor”. De partea franceză, ministrul Lecornu a insistat joi asupra triplării livrărilor de muniţii franceze către Ucraina, care au crescut de la 1.000 de unităţi pe lună la 2.000 în primul an de război şi care ar trebui să crească la 3.000 de obuze începând cu ianuarie. „Suntem în proces de a reface stocurile de praf de puşcă. Reciclăm pulberile de la muniţia care nu a fost folosită”, a declarat el jurnaliştilor. Ministrul a anunţat de asemenea livrarea a circa 50 de kituri de ghidare aer-sol A2SM pe lună începând din ianuarie, pe tot parcursul anului. Cu o rază medie de acţiune, acestea vor putea fi adaptate la avioanele de „clasă sovietică”, cum ar fi Mig şi Suhoi, pe care le foloseşte Ucraina, a dat asigurări el. Franţa a transferat sau vândut deja 30 de Caesar Ucrainei, care a comandat şase tunuri suplimentare în toamnă. Danemarca a furnizat, de asemenea, 19 exemplare ale unei versiuni blindate cu opt roţi. Montat pe un camion, tunul Caesar poate trage obuze de 155 mm la o distanţă de 40 de kilometri. Emmanuel Macron a anunţat că va efectua o vizită în Ucraina în luna februarie, pentru a doua oară de la începutul războiului la 24 februarie 2022. Franţa este „pe cale să finalizeze un acord” de securitate cu Kievul de tipul celui încheiat vineri între Regatul Unit şi Ucraina pe o durată de zece ani, a adăugat el, anunţând între altele livrarea a circa 40 de rachete Scalp.
Federația Rusă a atacat oraşul Harkov – centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume -cu mai multe rachete în ultimele zile, ucigând două persoane şi rănind peste 60 într-unul dintre cele mai masive atacuri cu rachete şi drone de la începutul războiului pe scară largă în februarie 2022.
Moscova atacă frecvent infrastructura energetică a Ucrainei, cu scopul de a teroriza populația.
Menținerea tensiunii militare în jurul orașului nordic Harkiv are și rolul de a bloca capacitatea Ucrainei de a trimite trupe din regiune pe frontul de sud, unde se pregătește o puternică controfensivă rusă.
Intenția Rusiei de a respinge trupele ucrainene de la granița Crimeei este evidentă, iar folosirea unor strategii de fixare a trupelor ucrainene este parte integrantă a tacticii militare ruse. Experții estimează că în zona Harkiv, partea rusă imobilizează câteva zeci de mii de soldați ucraineni, care nu pot fi folosiți pe alte fronturi.
Este clar că partea rusă nu va putea cuceri Harkivul, transformat în citadelă urbană de către armata Ucrainei, dar aceste atacuri de fixare forțează partea ucraineană să mențină trupe importante în regiune.
La granița dintre Ucraina și regiunea de est a R. Moldova, contingentul militar ilegal rus din Transnistria imibilizează aproximativ 8-10 mii de soldați ucraineni, care ar putea fi folosiți pe alte fronturi.
O poveste similară se întâmplă și la granița cu Belarusul, unde armata condusă de Lukașenko și contingentul rus obligă partea ucraineană să mențină un număr important de soldați în vestul țării pentru a nu permite tăierea căilor de acces către Kiev și front de către o eventuală ofensivă rusă.
Atacurile terorii
Operatorul reţelei electrice din Ucraina a anunţat că vremea severă de iarnă a lăsat peste 1.000 de oraşe şi sate fără electricitate în nouă regiuni şi a îndemnat locuitorii să facă economie de electricitate, deoarece sistemul energetic al ţării a fost slăbit de bombardamentele ruseşti. Consumul de electricitate a atins cele mai ridicate niveluri din această săptămână, în condiţiile în care temperaturile au scăzut la aproximativ -15°C în multe zone ale ţării, a precizat operatorul de reţea Ukrenergo. „Nivelul de consum continuă să crească din cauza scăderii considerabile a temperaturii în întreaga ţară”, a precizat acesta pe aplicaţia de mesagerie Telegram, adăugând că, în cursul dimineţii de marţi, consumul de electricitate era deja cu 5,8% mai mare decât în ziua precedentă. „Începând din această dimineaţă, din cauza vremii nefavorabile – vânt puternic, gheaţă – energia electrică a fost întreruptă în 1.025 de localităţi”, a anunţat Ukrenergo. Vremea severă a provocat pagube importante la nivelul reţelelor de distribuţie, cu vânturi puternice, ger şi un strat gros de gheaţă care s-a depus pe echipamente, ceea ce a întârziat lucrările de reparaţii, a precizat Ukrenergo. Vitaliy Kim, guvernatorul regiunii sudice Nikolaev, unde 215 oraşe şi sate au rămas fără curent electric, a declarat că gheaţa de pe cablurile de electricitate avea o grosime de peste 5 centimetri. Ukrenergo a declarat că sistemul de alimentare cu electricitate funcţionează deja la capacitate maximă şi a îndemnat locuitorii să economisească energia electrică cât mai mult posibil şi să evite utilizarea simultană a mai multor aparate electrice pentru a ajuta sistemul să facă faţă. Ucraina a fost nevoită să importe electricitate din ţările vecine România şi Slovacia, pentru a putea satisface cererea, a precizat operatorul naţional ucrainean. Ukrenergo a declarat că termocentralele ucrainene încă nu au fost pe deplin reparate după bombardamentele masive efectuate de Rusia în iarna trecută, iar centralele solare nu au putut funcţiona la capacitate maximă din cauza norilor denşi şi a vremii nefavorabile. Iarna trecută, Rusia a vizat sistemul energetic ucrainean cu mii de rachete şi drone, provocând pene de curent frecvente, care au afectat milioane de oameni. Termocentralele reprezentau aproximativ o treime din totalul energiei electrice produse în Ucraina înainte de război. Ukrenergo a raportat, de asemenea, mai multe daune la reţelele de electricitate din regiunile Doneţk, Harkov şi Herson, care se află în apropierea liniei frontului şi în raza de acţiune a bombardamentelor de artilerie ale armatei ruse.
Ajutor pentru Ucraina
Naţiunile Unite au anunţat că au nevoie de 4,2 miliarde de dolari în acest an pentru ajutorul umanitar pentru Ucraina şi pentru milioanele de refugiaţi care au părăsit această ţară din cauza invaziei ruse începând cu februarie 2022. ”Recentul val de atacuri ne reaminteşte costul devastator al acestui război pentru civili, într-un moment când o iarnă viguroasă sporeşte nevoia urgentă pentru un ajutor umanitar ce salvează vieţi”, subliniază ONU. Potrivit Naţiunilor Unite, 14,6 milioane de persoane vor avea nevoie de ajutor umanitar în Ucraina în acest an, ceea ce înseamnă 40% din populaţie.
Apelul la donaţii pentru Ucraina se ridică la 3,1 miliarde de dolari pentru 2023, însă au fost finanţate doar în proporţie de 64%. În acest an, ONU a decis să revizuiască în scădere, alegând să se concentreze pe nevoile cele mai urgente. ”Sute de mii de copii trăiesc în localităţi din prima linie, îngroziţi, traumatizaţi sau privaţi de lucrurile cele mai elementare”, a explicat într-un comunicat secretarul general adjunct pentru probleme umanitare, Martin Griffiths. ”Acest simplu fapt ar trebui să ne oblige să facem tot ce este posibil pentru a aduce mai mult ajutor umanitar în Ucraina”, a adăugat el. Referitor la refugiaţi, Martin Griffiths şi şeful agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi, au lansat planul de ajutor într-o conferinţă de presă comună la Biroul ONU de la Geneva. Aproximativ 6,3 milioane de persoane care au părăsit Ucraina de teama războiului s-au refugiat în principal în Europa. Acest plan va contribui la strângerea a 1,1 miliarde de dolari pentru a veni în sprijinul unei părţi dintre ei (2,3 milioane de persoane). ”Milioane de refugiaţi ucraineni încă au nevoie de un ajutor urgent”, a insistat Filippo Grandi. Doar jumătate din copiii ucraineni refugiaţi, de vârstă şcolară, sunt şcolarizaţi în ţara de primire şi numai 40%-60% din refugiaţii ucraineni şi-au găsit locuri de muncă, conform ONU.
Formula de pace Zelenski
Peste 80 de state au dezbătut duminică în Elveţia pentru a ajunge la o înţelegere asupra formulei de pace în Ucraina propusă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă co-organizatorii au admis că sunt încă departe de a fi gata să includă în aceste dezbateri Rusia. Consilierii pentru securitate naţională din 83 de state au participat la un al patrulea ciclu de discuţii pe baza propunerilor în 10 puncte ale lui Zelenski pentru o pace justă şi durabilă în Ucraina, la aproape doi ani de la declanşarea de către Rusia a ofensivei sale militare de mare amploare. Negocierile au fost coprezidate de asistentul preşedintelui ucrainean Andrii Iermak, şeful de birou al lui Zelenski, şi de ministrul elveţian al afacerilor externe Ignazio Cassis. Ele s-au derulat în luxoasa staţiune de schi Davos, cu o zi înainte de deschiderea summitului de cinci zile al Forumului Economic Mondial ce reuneşte elita economică şi politică a planetei, summit la care urmează să participe şi preşedintele ucrainean. „Scopul este de a ne pregăti pentru a fi gata să lansăm un proces cu Rusia, când va veni momentul”, a declarat Cassis în timpul unei conferinţe de presă. Cu toate acestea, ministrul elveţian a spus că până acum nici Kievul, nici Moscova nu erau gata să facă acest pas. La rândul său, Iermak a estimat că negocierile au fost unele „deschise, constructive şi detaliate”, asupra principiilor-cheie pentru a ajunge la „o pace globală, justă şi durabilă pentru Ucraina”. Chiar dacă există divergenţe asupra modului de a ajunge acolo, „noi suntem foarte aproape asupra marilor principii de independenţă, integritate teritorială, suveranitate şi norme de drept internaţional şi de statute ale Naţiunilor Unite”, a declarat el în timpul unei conferinţe de presă. Cassis a subliniat importanţa participării la negocieri a Braziliei, Indiei şi Africii de Sud, membri alături de Rusia în cadrul BRICS. „Implicarea lor este foarte importantă pentru că ele dialoghează cu Moscova şi păstrează în relaţia cu ea un anumit grad de încredere”, a explicat el. Potrivit lui Cassis, crearea unei dinamici colective cu un larg evantai de ţări, dincolo de naţiunile occidentale, va ajuta la căutarea unei căi pentru a ieşi din conflict. Prim-ministrul chinez Li Qiang va veni la Davos, însă Iermak nu a putut spune dacă Zelenski va avea o întrevedere cu acesta. Responsabilul ucrainean a declarat că ţara sa preconizează să organizeze summituri cu state africane şi sud-americane, pentru a explica poziţia Ucrainei. „Este foarte important ca ţările responsabile să analizeze planul nostru şi să declare că este un plan realist”, a spus el. Iermak a dat asigurări că nu a fost supus presiunilor pentru ca Ucraina să facă nişte concesii teritoriale, adăugând că ţara sa continuă să lupte şi că ea „va câştiga în mod evident acest război”. Andrii Iermak s-a declarat de asemenea optimist asupra faptului că ajutorul va continua să vină de la partenerii Ucrainei în Europa şi de la SUA. „Va trebui, într-un mod sau altul, să găsim o cale pentru a include Rusia. Nu va fi pace fără ca Rusia să aibă un cuvânt de spus”, a insistat Cassis. „Însă aceasta nu înseamnă că noi trebuie să aşteptăm ca Rusia să facă ceva. În fiecare minut, zeci de civili din Ucraina sunt ucişi sau răniţi. Nu avem dreptul de a aştepta la infinit”, a subliniat şeful diplomaţiei elveţiene. Alte trei reuniuni la nivel de consilieri pentru securitate naţională au avut loc înainte de aceasta: la Copenhaga în iunie 2023, la Jeddah în august şi în Malta în octombrie. Negocierile de la Davos s-au axat în special pe criteriile reţinute pentru a determina sfârşitul ostilităţilor, retragerea trupelor ruse, justiţia pentru crimele comise şi prevenirea unei noi escaladări.
Desant diplomatic
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita Elveţia începând de luni, au anunţat duminică serviciile sale, într-un moment în care Ucraina încearcă să-şi asigure un sprijin fiabil din partea aliaţilor săi, la aproape doi ani de la invazia rusă. „Preşedintele Zelenski îşi va începe vizita în Confederaţia Elveţiană la 15 ianuarie”, a declarat preşedinţia ucraineană, precizând că acesta urmează „să aibă întrevederi cu preşedinţii ambelor camere ale parlamentului, lideri de partide, precum şi cu preşedintele elveţian”. Zelenski va participa, de asemenea, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Preşedintele ucrainean, care s-a adresat în trecut liderilor prezenţi la această reuniune anuală prin videoconferinţă, va ţine un „discurs special” cu această ocazie. Conflictele din Ucraina şi Fâşia Gaza ar urma să domine forumul de la Davos, care s-au deschide luni.
Baricada Ucraina
Noul şef al diplomaţiei franceze şi omologul său german au reafirmat dorinţa ţărilor lor de a sprijini Ucraina „atât timp” cât este necesar în faţa ofensivei Rusiei. „Suntem pe deplin de acord” să spunem „că trebuie să-i susţinem pe ucraineni atât timp cât este necesar”, a declarat Stéphane Séjourné presei, în cursul primei sale vizite, în calitate de ministru, la Berlin. „Ceea ce înseamnă că trebuie să organizăm la nivel european elemente de iniţiative care să fie coordonate” pe „apărarea valorilor şi intereselor noastre”, a adăugat ministrul francez, care s-a deplasat cu o zi înainte la Kiev, fără a da mai multe detalii. La rândul său, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a afirmat de asemenea că trebuie să fim „de partea Ucrainei atât timp cât este necesar, până când Rusia se va retrage” de pe teritoriul ucrainean. Preşedintele rus Vladimir „Putin nu se opreşte” în acest război, „nu vrea să se oprească”, a declarat ea. Această luare de poziţie a celor doi miniştri survine într-un moment în care Kievul este îngrijorat de faptul că aliaţii săi europeni şi americani ezită din ce în ce mai mult în acordarea de mai mult ajutor în lupta împotriva invaziei ruse. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat în ultimele săptămâni să-şi mobilizeze aliaţii.
Acuzații dure
Ucraina acuză Rusia că utilizează un explozibil ce conţine componente interzise împotriva soldaţilor ucraineni aflaţi în tranşee, a anunţat duminică Statul major al armatei ucrainene, relatează DPA. Kievul afirmă că de la începutul războiului au fost consemnate 626 de astfel de cazuri, dintre care 51 numai de la 1 ianuarie acest an. Explozibil ce conţine gaz iritant CS, cunoscut şi ca gaz lacrimogen, a fost lansat din drone sau lansat de artilerie. Folosirea acestui gaz în război este interzisă de Convenţia ONU privind Armele Chimice, document care a fost semnat şi de Rusia. Acuzaţiile ucrainene nu au putut fi verificate în mod independent, menţionează DPA. Potrivit Institutului american pentru studiul războiului (ISW), întrucât soldaţii ucraineni sunt dotaţi cu echipament de protecţie împotriva armelor chimice, biologice şi nucleare, gazul lacrimogen nu îi afectează grav. Totuşi, purtarea măştii de gaze este un impediment în timpul luptelor.
Armata rusă a declarat sâmbătă că a lovit fabrici de armament în Ucraina în timpul nopţii trecute, asigurând că şi-a atins „toate” ţintele, în timp ce Kievul a anunţat anterior că Rusia a lansat 40 de rachete şi drone în acest atac. Ministerul rus al Apărării a precizat că a lovit, în special cu dispozitive hipersonice Kinjal, instalaţii ale „complexului militar-industrial” ucrainean de fabricare a obuzelor, prafului de puşcă şi dronelor.
Sprijin francez
Noul ministru de externe francez, Stephane Sejourne, a sosit sâmbătă la Kiev pentru a marca sprijinul acordat de Paris Ucrainei după aproape doi ani de război cu Rusia. Vizita vine într-un moment crucial pentru Ucraina, întrucât aliaţii săi europeni şi americani dezbat continuarea sprijinului lor în faţa atacurilor ruseşti, notează France Presse. Numit recent în fruntea diplomaţiei franceze, Sejourne „a sosit la Kiev pentru prima sa deplasare pe teren, pentru a continua acolo acţiunea diplomatică franceză şi reitera angajamentul Franţei faţă de aliaţii săi şi alături de populaţiile civile”, a indicat ministerul său pe reţeaua X. „De aproape 2 ani, Ucraina este în prima linie pentru a-şi apăra suveranitatea şi asigura securitatea Europei. Ajutorul Franţei se înscrie în durată. Asta am venit să spun la Kiev pentru prima mea deplasare”, a declarat ministrul, într-un mesaj publicat pe aceeaşi reţea socială. Stephane Sejourne, care îi succede Catherinei Colonna în urma remanierii guvernului în Franţa, urmează să se întâlnească sâmbătă la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În vârstă de 38 de ani, noul ministru, care nu a făcut carieră în diplomaţie, spre deosebire de predecesoarea sa, este un apropiat al preşedintelui francez Emmanuel Macron şi conduce partidul prezidenţial, Renaissance. De îndată ce şi-a preluat mandatul vineri, el s-a angajat să continue sprijinul Franţei, afirmând că „a ajuta Ucraina înseamnă garantarea victoriei democraţiei”. Ajutorul militar oferit de Franţa Ucrainei se ridică la 3,2 miliarde de euro, potrivit unui raport parlamentar publicat în noiembrie. Sprijinul puternic oferit de ţările occidentale după invazia rusă de la începutul anului 2022 s-a fisurat în ultimele săptămâni, pe fondul disensiunilor politice. Noile promisiuni de ajutor occidental au încetinit brusc, ajungând la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, a calculat la începutul lunii decembrie institutul german de cercetare Kiel Institute. Un pachet european de 50 de miliarde de euro planificat pentru consolidarea sprijinului european pentru Ucraina este blocat, cel puţin până la următorul summit UE programat pentru începutul lunii februarie. Noul pachet din partea Statelor Unite este la rândul său reţinut în Congres de reticenţa aleşilor republicani. Volodimir Zelenski a avertizat că orice întârziere a ajutorului pentru ţara sa va avea un impact semnificativ asupra cursului războiului. El cere mai multe mijloace de apărare aeriană, în timp ce Rusia şi-a intensificat recent loviturile. În cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, Moscova a lansat 40 de rachete şi drone asupra Ucrainei, dintre care opt au fost distruse şi „mai mult de 20” şi-au ratat ţinta, în special datorită unor „contramăsuri electronice”, au anunţat forţele aeriene ucrainene.
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost „informat” în legătură cu atacul ucrainean asupra oraşului Belgorod, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o zi după lovituri masive asupra teritoriului ucrainean soldate cu zeci de morţi. Așa sună comunicatul Administrației Prezidențiale de la Moscova, un semnal al nemulțumirii părții ruse față de capacitatea Kievului de a răspunde invaziei militare a Federației Ruse.
Răspuns dur
„Preşedintele Vladimir Putin a fost informat despre atacul armatei ucrainene asupra unor cartiere rezidenţiale din Belgorod”, un oraş apropiat de graniţă, a precizat Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor ruse. Ucraina lansează în mod constant lovituri în Rusia, în special în regiunile foarte apropiate de teritoriul său, dar bilanţul victimelor acestor atacuri este în general mult mai mic. Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că acest atac nu va rămâne „nepedepsit”. Forţele ruse au reuşit să intercepteze două rachete şi „majoritatea” rachetelor lansate împotriva oraşului, evitându-se un bilanţ mult mai mare al victimelor, a indicat ministerul. Guvernatorul local Viacheslav Gladkov pe Telegram, adăugând că atacul s-a soldat, de asemenea, cu răniţi. Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au distrus 13 rachete deasupra regiunii Briansk. El a anunţat, de asemenea, că 32 de drone ucrainene au fost neutralizate în total în regiunile Briansk, Kursk şi Orel, la nord de graniţa cu Ucraina, precum şi în Moscova.
Condamnări suspecte
Instanţele din Rusia au condamnat la închisoare peste 200 de luptători ucraineni de când Moscova şi-a început operaţiunea militară în Ucraina, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat agenţiei de ştiri de stat RIA, publicat duminică. „Instanţele Federaţiei Ruse au condamnat deja peste 200 de reprezentanţi ai formaţiunilor armate ucrainene la ani grei de închisoare pentru comiterea de atrocităţi”, a afirmat Lavrov. Ambele părţi se acuză reciproc că au comis numeroase atrocităţi în războiul pe care Rusia l-a început cu o invazie pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. Organizaţia Naţiunilor Unite a găsit dovezi continue ale crimelor de război şi ale încălcărilor drepturilor omului comise de autorităţile ruse, inclusiv tortură, viol şi deportarea de copii. În martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, susţinând că deportarea forţată a copiilor ucraineni de către Moscova este o crimă de război. „Pe calea noastră către justiţie, principalul rezultat al anului este, fără îndoială, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pentru Putin”, a declarat sâmbătă procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat într-un comunicat cu bilanţul pe anul 2023. „O decizie istorică şi un semnal clar că nimeni nu poate fi mai presus de lege”, a adăugat el. Procuratura Generală a Ucrainei a înregistrat peste 121.000 de crime de agresiune şi crime de război ruseşti de la începutul războiului, potrivit site-ului său. Lavrov a declarat pentru RIA că principalul organ de anchetă al Rusiei, Comitetul de Investigaţii, a iniţiat 4.000 de procese penale împotriva a aproximativ 900 de ucraineni. „Printre ei nu sunt numai membri ai asociaţiilor naţionaliste radicale, reprezentanţi ai forţelor de securitate ucrainene şi mercenari, ci şi reprezentanţi ai conducerii militare şi politice a Ucrainei”, a spus Lavrov. „Cei care au fost puşi sub acuzare în absenţă au fost incluşi pe lista internaţională de persoane urmărite”, a adăugat el.
Invazia continuă
Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei la primele ore ale zilei de duminică, la o zi după atacul, pus pe seama Kievului. Patru drone Shahed de fabricaţie iraniană au vizat oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei în cursul nopţii, potrivit purtătorului de cuvânt al procurorului regional, Dmitro Ciubenko. „Ca urmare a atacului nocturn cu drone ruseşti asupra Harkovului, clădiri din centrul oraşului au fost avariate. Nu este vorba de instalaţii militare, ci de cafenele, clădiri rezidenţiale şi birouri”, a scris primarul oraşului, Ihor Terehov, pe Telegram, fără a menţiona victime. „În ajunul Anului Nou, ruşii vor să ne intimideze oraşul, dar nu ne este frică”, a adăugat el. La o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU de la New York, Moscova a acuzat Kievul că a comis un „act deliberat de terorism” şi „a folosit muniţii cu dispersie”. A fost „un atac nediscriminatoriu şi deliberat asupra unei ţinte civile”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, acuzând Kievul că a vizat un centru sportiv, un patinoar şi o universitate. Aliaţii Ucrainei au replicat că vina pentru război este a preşedintelui rus Vladimir Putin. „Există sute de mii de soldaţi ruşi în Ucraina. Nu există niciun soldat ucrainean în Rusia”, a declarat reprezentantul britanic Thomas Phipps. „Dacă Rusia vrea să dea vina pe cineva pentru moartea ruşilor în acest război, ar trebui să înceapă cu preşedintele Putin”, a adăugat el. Duminică, Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski urmează să ţină discursuri aşteptate de Anul Nou, după un 2023 marcat de eşecul contraofensivei de vară a Ucrainei şi de îngheţarea aproape totală a liniei frontului. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare din perspectiva Kievului, cu cât ajutorul occidental începe să se epuizeze, atât în Europa, cât şi în Statele Unite, crescând riscul unei opriri a fluxului de muniţii şi fonduri. Sâmbătă, Volodimir Zelenski a făcut un nou apel către aliaţii săi, spunând că înarmarea Ucrainei este „o modalitate de a proteja vieţi”. „Fiecare manifestare a terorii ruseşti dovedeşte că nu putem întârzia în a oferi asistenţă celor care luptă”, a spus el.
ONU, doar declarații
Loviturile masive ruseşti care au vizat Ucraina vineri şi au făcut cel puţin 30 de morţi şi peste 160 de răniţi sunt „agresiuni îngrozitoare”, a deplâns secretarul general adjunct al ONU Mohamed Khiari, notează AFP. „Secretarul general condamnă fără echivoc, în termenii cei mai fermi, aceste atacuri îngrozitoare comise vineri împotriva unor oraşe şi sate din Ucraina”, a adăugat diplomatul ONU în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, vineri, la New York. Această vastă serie de lovituri asupra mai multor oraşe, printre care capitala Kiev, a distrus şcoli, o maternitate, precum şi instalaţii industriale, militare şi civile, potrivit autorităţilor ucrainene. Polonia, membră NATO, a denunţat, la rândul său, o „încălcare” a spaţiului său aerian „de către o rachetă de croazieră rusească”. Loviturile au declanşat o condamnare internaţională pe scară largă, preşedintele american Joe Biden cerând Congresului „să acţioneze fără întârziere” pentru a debloca un important nou pachet de ajutor pentru Kiev. „Deplângem aceste tragice pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat reprezentantul Statelor Unite în Consiliul de Securitate al ONU. „Rusia a lansat 158 de drone şi rachete împotriva Ucrainei, dintre care 36 de drone Shahad şi 122 de rachete(…) Scopul preşedintelui rus Vladimir Putin rămâne neschimbat: urmăreşte să extermine Ucraina şi să-i subjuge poporul”, a adăugat diplomatul american. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a indicat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) că, împreună cu peste 30 de ţări membre ale ONU, ţara sa a solicitat această reuniune de urgenţă preşedinţiei ecuadoriene a Consiliului de Securitate.
Vizită pe front
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri trupele care apără Avdiivka, oraşul din regiunea Doneţk asediat de trupele ruse şi care este în prezent unul din punctele cele mai fierbinţi ale frontului. „Am salutat personal luptătorii. Am evaluat împreună cu comandantul situaţia defensivă şi nevoile esenţiale ale trupelor noastre”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare. „Ţara noastră rezistă graţie acestor războinici. A acelora care, în pofida tuturor dificultăţilor, apără ţara noastră”, şi-a lăudat el trupele. Preşedintele ucrainean şi-a însoţit mesajul cu imagini în care aparent el s-a filmat singur în faţa panoului rutier de intrare în Avdiivka, afirmând că în bătălia pentru acest oraş, devenit principalul obiectiv al ofensivei ruse aflate în desfăşurare, este apărată „ţara întreagă” şi acolo se dă o „luptă pentru viaţă”. În alte imagini Zelenski este văzut salutând soldaţi şi ofiţeri într-o fortificaţie subterană şi oferindu-le decoraţii. Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a promis anterior că armata va apăra Avdiivka atât cât va putea, dar a reafirmat că este de asemenea importantă salvarea vieţilor soldaţilor. După contraofensiva eşuată din vară, armata ucraineană este acum din nou în defensivă în timp ce trupele ruse atacă pe mai multe sectoare ale frontului şi au anunţat săptămâna aceasta cucerirea oraşului Mariinka, în timp ce armata ucraineană afirmă că s-a retras la periferia acestuia. Armata rusă încearcă de mai multe luni să cucerească Avdiivka, oraş industrial din Donbas transformat de armata ucraineană în fortăreaţă în 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei Vizita lui Zelenski pe front survine în ziua când Ucraina a suferit cel mai puternic bombardament rusesc după cele efectuate în primele zile ale războiului. Ţinte ucrainene din zona capitalei Kiev şi a oraşelor Liov (vest), Odesa (sud), Dnipro (centru), Zaporojie (sud) şi Harkov (nord-est) au fost atacate cu rachete şi drone, Rusia afirmând că a urmărit astfel să lovească instalaţii ale complexului militar-industrial ucrainean, aerodromuri militare, depozite de muniţii şi amplasamente ale trupelor ucrainene şi ale mercenarilor străini.
Războiul cerealelor la Marea Neagră
Ucraina a declarat sâmbătă că a exportat aproximativ 13 milioane de tone de mărfuri de la înfiinţarea, în august, a unui coridor maritim în Marea Neagră devenit foarte important pentru comerţul său, în pofida ameninţărilor ruseşti cu bombardamente. Aceste aproximativ „13 milioane de tone” au fost transportate de 400 de nave, a indicat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. El şi-a exprimat „recunoştinţa” faţă de armată şi partenerii internaţionali ai Ucrainei pentru asigurarea funcţionării acestui coridor „în condiţii de agresiune militară”. După un an 2023 dificil pe front, Ucraina se poate lăuda cu reuşite în Marea Neagră, unde a provocat pagube flotei ruseşti considerată a fi mult mai puternică. Armata Kievului a reuşit să ţină navele ruseşti departe de sud-vestul acestei mări şi să deschidă un coridor maritim pentru a exporta cereale ucrainene, ignorând ameninţările cu bombardamente. Acest coridor a fost înfiinţat în august pentru a conecta porturile din sudul Ucrainei şi Strâmtoarea Bosfor, la câteva săptămâni după ce Moscova s-a retras dintr-un acord cerealier între cele două ţări în război. Acordul a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale şi alte produse alimentare ucrainene prin Marea Neagră într-un an. Această cale este cu atât mai importantă, cu cât mai multe rute terestre au fost blocate în ultimele luni de manifestaţii ale şoferilor de camioane polonezi, nemulţumiţi de concurenţa considerată „nedreaptă” din partea colegilor lor ucraineni. Rusia a ameninţat că va viza navele care sosesc sau părăsesc porturile ucrainene, lovind în acelaşi timp infrastructuri portuare şi cerealiere. O navă comercială sub pavilion panamez care se îndrepta către un port ucrainean pentru a încărca cereale a lovit o mină săptămâna aceasta, rănind doi marinari. Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat sâmbătă succesele maritime ale ţării sale, declarând că forţele sale au „recucerit marea” anul acesta.
Parlamentul olandez a aprobat poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat triunfător vineri, ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov.
Potrivit lui Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen.
Decizie austriacă
Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces.
Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. „E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou”, a comentat el.
După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com.
Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului.
Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului – aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga.
Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi „pentru” faţă de 49 „împotrivă”. Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi.
Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.
Buturuga maghiară
Ungaria îşi va ridica obiecţia faţă de aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen după ce parlamentul bulgar va confirma oficial eliminarea unei taxe suplimentare pe transporturile de gaz rusesc, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto, citat de Reuters.
„Am fost informat de către colegul meu bulgar că parlamentul bulgar a eliminat această lege”, a declarat Szijjarto într-o înregistrare video pe pagina sa de Facebook.
El a precizat că, odată ce legea va fi publicată vineri, aşa cum era de aşteptat, în periodicul legislativ al parlamentului, Ungaria va renunţa la obiecţia sa şi va cere Comisiei Europene să oprească o procedură de infringement pe care Budapesta a iniţiat-o.
Bulgaria a introdus o nouă taxă de tranzit pentru gazul rusesc, de 10 euro pe MWh, în luna octombrie a acestui an, atrăgându-şi critici puternice din partea Ungariei, al cărei ministru de externe a calificat acţiunea drept „ostilă”.
Ministerul de Externe al Ungariei a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că Budapesta se va opune prin veto intrării Bulgariei în Schengen, dacă taxa va rămâne în vigoare.
Bulgaria este prin principala rută prin care Ungaria importă gazele ruseşti.
Război politic intern
Analiștii politici consideră că partidul condus de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă, astfel se explică refuzul de a accepta România în spaţiul Schengen. Totuşi, Austria ar putea accepta ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen mai întâi cu aeroporturile, apoi terestru, negocierile europene fiind în plină desfăşurare.
Mihai Răzvan Ungureanu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, dacă a depistat influenţe subterane ale Moscovei în refuzul Austriei de accepta România în spaţiul Schengen.
”Nu cred că trebuie să mergem în măruntaiele unor teorii conspiraţioniste. A fost opţiunea de politică internă a guvernului de coaliţie de la Viena. Practic, preşedintele celui mai important partid din coaliţie, cancelarul Nehammer, uitându-se la alegerile generale de anul viitor, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă FPÖ (Partidul Libertăţii). A riscat foarte mult, e greu să apreciem care vor fi efectele electorale, eu unul le prevăd diminuate. S-a văzut în alegerile de land de anul acesta că tema migraţiei n-a funcţionat, chiar dacă a fost asumată de ÖVP – partidul cancelarului Nehammer. Cred că efectele electorale nu vor aduce un mare câştig pentru ÖVP, care a pierdut mult în alegerile de landuri. Social-democraţii nu prea există şi vine puternic din urmă partidul de extremă dreapta – care e mult mai credibil când vorbeşte de interzicerea sau micşorare capacităţii de absorbţie a migranţilor în Austria – faţă de ÖVP, care până acum părea să fie stâlpul europenităţii”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu la Prima TV.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”.
„Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers aşa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pentru intrarea României în Schengen. De atunci toată lumea negociază pe absolut toate palierele. Acum a apărut o oarecare flexibilizare a poziţiei austriece, însă vreau să fim foarte sincer aici mai este cale lungă şi este nevoie de multe negocieri şi multe discuţii. Aici intervin sigur ministerele, Externele, Internele şi reprezentanţa noastră din Bruxelles care s-a implicat exemplar în toate discuţiile. Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest de la
Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen, a anunţat vineri ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Willemijn van Haaften.
Olanda, alături de Austria, s-a opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei. România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet”.
Austria anunţase zilele trecute că este dispusă să accepte o intrare parţială a Bulgariei şi României în Schengen, cu graniţele aeriene şi navale. Totuşi, rămânea un semn de întrebare în privinţa veto-ului Olandei în cazul Bulgariei.
Acuzații dure
”Ca bulgar, cred că aşa-numitele condiţii speciale sunt inacceptabile şi nejustificate. Bulgarii sunt obosiţi şi afectaţi de standardele duble faţă de ei ca europeni. Vorbind ca politician, cred că această discuţie din Austria nu este îndreptată către Bulgaria şi România, ci către societatea austriacă. Despre ce condiţii vorbim, când ţara noastră îşi îndeplineşte oricum toate angajamentele de protecţie a frontierelor? Şi acestea nu sunt cuvintele mele, ci ale tuturor instituţiilor europene, ale fiecăreia dintre ele. În acest sens, nu există noi angajamente pentru noi. Îndeplinim deja cerinţele Austriei”, a declarat Novakov, citat de mass-media.
El a afirmat că acest comportament al Austriei este mai degrabă rezultatul proceselor politice interne.
Austria cere Comisiei Europene o triplare a numărului de poliţişti de frontieră şi fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. În plus, Austria solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat sâmbătă seară că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”. „Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a mai spus şeful statului şi a adăugat că nu crede că Ungaria ne va pune beţe în roate, însă negocierile sunt complicate dat fiind că România şi Bulgaria au fost tratate la pachet privind acest subiect, pentru că aceasta este procedura.
Strategie alternativă
Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat anterior Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.
„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.
Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.
Demers regional
La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări
„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.
„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.
Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.
În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”.
Reformă politică
Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relata anterior POLITICO.
Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.
Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.
Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată. Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.
Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona. Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.
Austria se opune începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, întrucât nu este de acord cu o procedură accelerată şi consideră că „Kievul nu ar trebui să primească privilegii pe care Bosnia-Herţegovina nu le are”. Speranțele Kievului scad în fiecare zi din ce în ce mai mult.
Buturuga austriacă
Serviciul de presă al parlamentului austriac, acolo unde cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de externe Alexander Schallenberg au fost audiaţi, relatează că Nehammer consideră că Ucrainei şi Republicii Moldova ar trebui să li se ofere perspectiva de a adera la UE „în semn de solidaritate”, dar se opune unei proceduri accelerate.
Astfel, cancelarul federal austriac Karl Nehammer le-a spus deputaţilor că „nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în circumstanţele actuale”. Potrivit acestuia, „nu ar trebui să existe preferinţe pentru Ucraina, în detrimentul Bosniei-Herţegovina, care se află, de asemenea, în prezent în aşteptarea deschiderii negocierilor de aderare”.
Este o poziţie pe care o exprimase deja şi ministrul său de externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu acordat luna trecută cotidianului Financial Times. Alexander Schallenberg le cerea atunci liderilor UE să nu favorizeze Ucraina în detrimentul ţărilor din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte aderarea la blocul comunitar.
La 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să aprobe începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.
Aderare sub semnul întrebării
Subiectul deschiderii de negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova ar urma să figureze pe agenda summitului UE de joi şi vineri. Ungaria a anunţat deja că se va opune deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina, or, pentru o astfel de decizie este nevoie de unanimitate. Potrivit presei, din cauza împotrivirii Ungariei, decizia pe tema extinderii UE ar putea fi amânată.
În perspectiva reuniunii şefilor de stat şi de guvern din 14-15 decembrie, cancelarul federal Karl Nehammer şi ministrul de externe Alexander Schallenberg au răspuns marţi la întrebările deputaţilor din cadrul comisiei principale din Parlamentul austriac care se ocupă de problemele UE. Propunerea de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina a provocat dezbateri aprinse, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Parlamentului de la Viena.
Partidul extremist FPÖ (Partidul Libertăţii), care cunoaşte un avânt electoral în defavoarea conservatorilor lui Nehammer, a cerut un veto austriac atât împotriva creşterii bugetului UE, cât şi împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina. În plus, guvernul german ar trebui să ceară încetarea sancţiunilor împotriva Rusiei la nivelul UE, au cerut deputaţii FPOe, dar opţiunea lor a fost minoritară, menţionează sursa citată.
În ceea ce priveşte extinderea UE, Karl Nehammer a explicat că, din perspectiva austriacă, aceasta reprezintă un „motor” pentru reformele din ţările în cauză. Austria a sprijinit „întotdeauna” integrarea în UE a statelor din Balcanii de Vest. Acum, în semn de solidaritate, ar urma să li se ofere şi Ucrainei şi Republicii Moldova perspectiva aderării, a spus Nehammer, care s-a pronunţat însă categoric împotriva unei „proceduri accelerate” pentru cele două state. În plus, a arătat el, sunt necesare şi o serie de reforme interne ale UE, dacă Uniunea doreşte să fie „aptă” pentru extindere.
Nehammer şi Schallenberg au arătat că, în general, este mai bine să exporţi prosperitate şi stabilitate decât să imporţi instabilitate, în special în imediata vecinătate.
Deputatul social-democrat Jörg Leichtfried (SPÖ) l-a întrebat pe cancelarul federal Nehammer dacă Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, s-a consultat cu el înainte de a recomanda perspectiva unor negocieri de aderare cu Ucraina. Nehammer a negat acest lucru. În general, nu au existat consultări între von der Leyen şi şefii de guvern. De asemenea, Nehammer le-a răspuns deputaţilor FPÖ Petra Steger, Christian Hafenecker şi Axel Kassegger că Austria nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în condiţiile actuale. În special, nu ar trebui să existe niciun fel de favoritism faţă de Ucraina în comparaţie cu Bosnia şi Herţegovina, care se află acum, de asemenea, în aşteptarea negocierilor de aderare.
Pe de altă parte, Austria sprijină sancţiunile împotriva Rusiei. Economia Rusiei este în creştere datorită trecerii la o economie de război, care este însoţită de investiţii de stat de miliarde în industria de apărare, a explicat Nehammer. Sancţiunile ar avea un succes deosebit în domeniul tehnologiilor înalte şi al sistemelor de armament aferente.
Potrivit lui Nehammer, nu este important să se ia poziţie împotriva Rusiei doar din punct de vedere al solidarităţii cu Ucraina, ci şi şi în special pentru propria securitate a Austriei.
Întrebat de deputatul Alois Schroll (SPÖ) despre problema securităţii aprovizionării cu gaze, Nehammer a spus că nivelul de stocare a gazelor este de peste 98%. Acest lucru nu schimbă însă faptul că trebuie redusă dependenţa faţă de Rusia, lucru care este urmărit prin negocierea importurilor de gaze naturale lichefiate, pe de o parte, şi prin promovarea energiilor regenerabile, pe de altă parte, a adăugat cancelarul.
În general, Austria este în continuare în linie cu UE în ceea ce priveşte solidaritatea cu Ucraina, dar fără a încălca neutralitatea, a explicat Nehammer. Este vorba în primul rând de ajutor financiar pentru a menţine „statul ca întreg” în Ucraina.
Avertisment ucrainean
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat în legătură cu „consecinţele dezastruoase” pe care le-ar putea avea absenţa unui consens al Celor 27 de state membre ale blocului comunitar cu privire la deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. „Nici nu pot să îmi imaginez, nu vreau nici măcar să mă gândesc să vorbesc despre consecinţele devastatoare care s-ar putea produce dacă Consiliul European (Cei 27) nu va lua o decizie, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru o extindere a” UE, a declarat Kuleba la sosirea sa la Bruxelles. „Ne-am făcut partea noastră de treabă. Ne aşteptăm ca Uniunea Europeană să-şi facă partea sa”, a afirmat el, cu trei zile înainte de un summit crucial în cadrul căruia liderii celor 27 de state membre trebuie să decidă cu privire la lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei. „Nu puteţi merge împotriva cursului Istoriei”, a afirmat Kuleba. ” Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul – ceea ce va avea un cost – sau dacă vom putea să avansăm fără obstacole”, a spus în continuare şeful diplomaţiei ucrainene. Premierul Ungariei, Viktor Orban, rămâne inflexibil în opoziţia sa faţă de deschiderea acestui proces, la fel şi faţă de creşterea ajutorului pentru Ucraina. Kuleba a declarat luni că Ungaria nu are niciun motiv să se opună deschiderii de către UE a negocierilor de aderare cu Kievul, deoarece ţara sa respectă cerinţele stabilite de Bruxelles. Kuleba, care participă la reuniunea miniştrilor de externe ai Uniunii Europene la Bruxelles, a indicat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat deja trei din cele patru legi pe care Comisia Europeană a cerut Kievului să le adopte până în martie pentru a putea începe negocierile. Acestea vizează Parchetul special anticorupţie, Biroul naţional anticorupţie şi respectarea limbilor minoritare în sistemul educaţional ucrainean.
Summit crucial
Comisia Europeană a pledat în noiembrie pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, precum şi cu Republica Moldova, două ţări care au obţinut statutul de candidat la UE în iunie 2022, la câteva luni după începerea războiului de către Moscova. Executivul european a mai propus alocarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro până în 2027 pentru Ucraina, în cadrul unei revizuiri la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE. Liderii europeni se vor reuni joi şi vineri în cadrul unui summit la Bruxelles, la care unul dintre punctele de pe ordinea de zi va fi deschiderea negocierilor cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia, deşi premierul ungar Viktor Orban şi-a anunţat deja respingerea unei chestiuni care necesită unanimitate. Orban, principalul aliat al Rusiei în UE, a trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în care le cere liderilor blocului comunitar să nu discute despre extinderea cu Ucraina sau despre ajutorul financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev. În noiembrie, UE a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, deoarece aceasta a îndeplinit deja 90% din cerinţe, dar i-a cerut Ucrainei să facă progrese până în martie în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, limitarea influenţei oligarhilor în viaţa publică şi tratamentul minorităţilor. Cu toate acestea, Kuleba a insistat că a sosit luni la Bruxelles cu un mesaj clar: „Ne-am făcut temele. Ne aşteptăm ca UE să îşi facă temele”. Zelenski şi Orban au avut un scurt schimb de replici pe acest subiect duminică, la Buenos Aires, unde au participat la inaugurarea preşedintelui argentinian Javier Milei.
Opoziție maghiară
Ungaria a transmis că nu va ceda presiunilor altor state din Uniunea Europeană pentru a accepta discuţiile de aderare cu Ucraina, pregătind scena pentru o confruntare la summitul UE din această săptămână. Guvernul ungar „va continua să ia decizii în conformitate cu valorile europene şi naţionale” şi „nu va ceda presiunilor din partea nimănui, indiferent dacă ele vin sub formă de mită sau sub formă de promisiuni”, a transmis luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-o postare pe Facebook, citată de agenţia de presă MTI. Înaintea „întâlnirilor istorice care afectează viitorul Europei” şi care vor avea loc la Bruxelles în această săptămână, Szijjarto a declarat că există semne de „presiune politică şi mediatică înfricoşătoare”. „Elita politică şi mass-media europene amestecă în mod evident dimensiuni complet diferite, încercând să rezolve probleme istorice şi strategice prin acorduri tactice”, a spus el. Însă, „evident, nu vor reuşi”, pentru că „nu ne vom da consimţământul”, a adăugat şeful diplomaţiei ungare. Dezbaterile dintre miniştrii de externe din UE şi cele din cadrul Consiliul Afaceri Generale se vor concentra asupra Ucrainei, a spus el, adăugând că „o mare parte a politicienilor din UE încearcă să adopte decizii care sunt în mare parte nepregătite şi nu au un consens strategic”. Premierul Ungariei, Viktor Orban, rămâne inflexibil în opoziţia sa faţă de deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, la fel şi faţă de creşterea ajutorului pentru Kiev în faţa invaziei ruse. Comisia Europeană a pledat în noiembrie pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, precum şi cu Republica Moldova, două ţări care au obţinut statutul de candidat la UE în iunie 2022, la câteva luni după începerea războiului de către Moscova.
Mesaj de unitate
Cancelarul german Olaf Scholz le-a cerut luni partenerilor săi europeni să trimită un „mesaj” de unitate preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la sprijinul pentru Ucraina, în contextul în care statele din UE discută despre continuarea ajutorului militar şi financiar şi a negocierilor pentru aderarea ţării la blocul comunitar. Sprijinul militar pentru Ucraina „necesită într-adevăr un efort comun”, a declarat Scholz la o conferinţă de presă alături de premierul olandez Mark Rutte. „Iar dacă transmitem acest mesaj din Europa (…), este şi un mesaj pentru preşedintele rus, care speră în mod evident ca dorinţa ţărilor noastre de a face ceea ce este necesar şi de a-şi exprima sprijinul să se estompeze”, a adăugat el. „Ar fi un mesaj important dacă i-am spune să nu conteze pe acest lucru”, a afirmat el. Cancelarul german insistă asupra unităţii europene, în contextul în care miniştrii de externe din UE se întâlnesc la Bruxelles pentru a decide dacă îşi vor continua sprijinul militar şi financiar pentru Ucraina şi dacă vor începe negocierile de aderare la UE cu această ţară aflată în război cu Rusia. Pe aceste două subiecte, Ungaria a amenințat că va bloca totul, considerând că UE trebuie să aibă mai întâi o „dezbatere strategică” în legătură cu viitorul relaţiilor sale cu Ucraina înainte de orice nouă apropiere. La rândul său, premierul olandez Mark Rutte, al cărui partid de centru-dreapta VVD a fost învins de formaţiunea de extremă dreapta (PVV) al lui Geert Wilders la alegerile generale de la sfârşitul lunii noiembrie, a pariat pe sprijinul continuu al ţării sale pentru Ucraina.
Printre măsurile de pe agenda sa, Wilders intenţionează să oprească livrările de arme către Ucraina. „Sunt convins că, în ciuda înfrângerii, vom avea o majoritate pro-europeană în Parlament, împotriva ieşirii din Uniunea Europeană, iar asta ne va asigura că putem continua să sprijinim financiar Ucraina, precum şi să extindem UE către Ucraina”, a spus Rutte
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a subliniat importanţa ajutorului acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE) – care va avea loc luni la Bruxelles, potrivit dpa. Se vorbeşte din ce în ce mai des despre o anumită „oboseală” în Europa. Iar unii se întreabă dacă nu cumva sprijinul pentru Ucraina se apropie încet de sfârşit, afirmă şefa diplomaţiei germane într-un editorial pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a apărut în ediţia online duminică. „Nu susţinem Ucraina doar din loialitate faţă de un prieten”, spune ea. „O sprijinim ca ea să-şi poată elibera poporul de iad. Şi pentru că este în interesul nostru de securitate”, adaugă Baerbock. În acelaşi timp, ministrul german de externe s-a pronunţat împotriva apelurilor care cheamă la o „îngheţare” a războiului, argumentând că aceasta ar priva Ucraina de suveranitatea şi identitatea sa.
Costuri financiare uriașe
Costurile financiare ale unei aderări a Ucrainei la UE pentru actualul buget multianual al blocului comunitare până anul 2027 ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro, adică până la 17% din bugetul UE ar trebui alocat Ucrainei ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, potrivit unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW) şi publicate de mass-media. Conform acestei estimări, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar corespunde subvenţiilor agricole pentru Ucraina şi între 50 şi 90 de miliarde de euro politicii de coeziune menită să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE. „Având în vedere volumul acestor sume, UE ar trebui să fie dispusă să se reformeze. Numai aşa ar putea fi credibilă decizia politică de a lega mai strâns, mai ales Ucraina, cu perspectiva de aderare. Acest lucru este valabil atât la nivel instituţional, cât şi la nivel fiscal”, se arată în studiul realizat de Institutul Economic German (IW). Acesta subliniază că o aderare a Ucrainei la UE va necesita „o reorganizare a bugetului UE” pentru alocarea resurselor financiare necesare şi sugerează de exemplu limitarea acordării fondurilor de coeziune numai către ţările cele mai sărace ale blocului comunitar. În lipsa unei asemenea realocări a fondurilor europene, alternativa ar fi suplimentarea contribuţiilor la bugetul UE, cu condiţia ca statele contributoare nete să fie de acord. Cele 27 de state membre ale UE vor decide la Consiliul European de săptămâna aceasta dacă aprobă recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea, ameninţată însă de opoziţia premierului ungar Viktor Orban. „Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat vineri de săptămânalul francez Le Point. Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.
