Austria se opune începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, întrucât nu este de acord cu o procedură accelerată şi consideră că „Kievul nu ar trebui să primească privilegii pe care Bosnia-Herţegovina nu le are”. Speranțele Kievului scad în fiecare zi din ce în ce mai mult.

Buturuga austriacă

Serviciul de presă al parlamentului austriac, acolo unde cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de externe Alexander Schallenberg au fost audiaţi, relatează că Nehammer consideră că Ucrainei şi Republicii Moldova ar trebui să li se ofere perspectiva de a adera la UE „în semn de solidaritate”, dar se opune unei proceduri accelerate.

Astfel, cancelarul federal austriac Karl Nehammer le-a spus deputaţilor că „nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în circumstanţele actuale”. Potrivit acestuia, „nu ar trebui să existe preferinţe pentru Ucraina, în detrimentul Bosniei-Herţegovina, care se află, de asemenea, în prezent în aşteptarea deschiderii negocierilor de aderare”.

Este o poziţie pe care o exprimase deja şi ministrul său de externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu acordat luna trecută cotidianului Financial Times. Alexander Schallenberg le cerea atunci liderilor UE să nu favorizeze Ucraina în detrimentul ţărilor din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte aderarea la blocul comunitar.

La 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să aprobe începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. 

Aderare sub semnul întrebării

Subiectul deschiderii de negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova ar urma să figureze pe agenda summitului UE de joi şi vineri. Ungaria a anunţat deja că se va opune deciziei de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina, or, pentru o astfel de decizie este nevoie de unanimitate. Potrivit presei, din cauza împotrivirii Ungariei, decizia pe tema extinderii UE ar putea fi amânată.

În perspectiva reuniunii şefilor de stat şi de guvern din 14-15 decembrie, cancelarul federal Karl Nehammer şi ministrul de externe Alexander Schallenberg au răspuns marţi la întrebările deputaţilor din cadrul comisiei principale din Parlamentul austriac care se ocupă de problemele UE. Propunerea de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina a provocat dezbateri aprinse, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Parlamentului de la Viena.

Partidul extremist FPÖ (Partidul Libertăţii), care cunoaşte un avânt electoral în defavoarea conservatorilor lui Nehammer, a cerut un veto austriac atât împotriva creşterii bugetului UE, cât şi împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina. În plus, guvernul german ar trebui să ceară încetarea sancţiunilor împotriva Rusiei la nivelul UE, au cerut deputaţii FPOe, dar opţiunea lor a fost minoritară, menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte extinderea UE, Karl Nehammer a explicat că, din perspectiva austriacă, aceasta reprezintă un „motor” pentru reformele din ţările în cauză. Austria a sprijinit „întotdeauna” integrarea în UE a statelor din Balcanii de Vest. Acum, în semn de solidaritate, ar urma să li se ofere şi Ucrainei şi Republicii Moldova perspectiva aderării, a spus Nehammer, care s-a pronunţat însă categoric împotriva unei „proceduri accelerate” pentru cele două state. În plus, a arătat el, sunt necesare şi o serie de reforme interne ale UE, dacă Uniunea doreşte să fie „aptă” pentru extindere.

Nehammer şi Schallenberg au arătat că, în general, este mai bine să exporţi prosperitate şi stabilitate decât să imporţi instabilitate, în special în imediata vecinătate.

Deputatul social-democrat Jörg Leichtfried (SPÖ) l-a întrebat pe cancelarul federal Nehammer dacă Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, s-a consultat cu el înainte de a recomanda perspectiva unor negocieri de aderare cu Ucraina. Nehammer a negat acest lucru. În general, nu au existat consultări între von der Leyen şi şefii de guvern. De asemenea, Nehammer le-a răspuns deputaţilor FPÖ Petra Steger, Christian Hafenecker şi Axel Kassegger că Austria nu va fi de acord cu negocierile de aderare cu Ucraina în condiţiile actuale. În special, nu ar trebui să existe niciun fel de favoritism faţă de Ucraina în comparaţie cu Bosnia şi Herţegovina, care se află acum, de asemenea, în aşteptarea negocierilor de aderare.

Pe de altă parte, Austria sprijină sancţiunile împotriva Rusiei. Economia Rusiei este în creştere datorită trecerii la o economie de război, care este însoţită de investiţii de stat de miliarde în industria de apărare, a explicat Nehammer. Sancţiunile ar avea un succes deosebit în domeniul tehnologiilor înalte şi al sistemelor de armament aferente.

Potrivit lui Nehammer, nu este important să se ia poziţie împotriva Rusiei doar din punct de vedere al solidarităţii cu Ucraina, ci şi şi în special pentru propria securitate a Austriei.

Întrebat de deputatul Alois Schroll (SPÖ) despre problema securităţii aprovizionării cu gaze, Nehammer a spus că nivelul de stocare a gazelor este de peste 98%. Acest lucru nu schimbă însă faptul că trebuie redusă dependenţa faţă de Rusia, lucru care este urmărit prin negocierea importurilor de gaze naturale lichefiate, pe de o parte, şi prin promovarea energiilor regenerabile, pe de altă parte, a adăugat cancelarul.

În general, Austria este în continuare în linie cu UE în ceea ce priveşte solidaritatea cu Ucraina, dar fără a încălca neutralitatea, a explicat Nehammer. Este vorba în primul rând de ajutor financiar pentru a menţine „statul ca întreg” în Ucraina.

Avertisment ucrainean

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat în legătură cu „consecinţele dezastruoase” pe care le-ar putea avea absenţa unui consens al Celor 27 de state membre ale blocului comunitar cu privire la deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
„Nici nu pot să îmi imaginez, nu vreau nici măcar să mă gândesc să vorbesc despre consecinţele devastatoare care s-ar putea produce dacă Consiliul European (Cei 27) nu va lua o decizie, nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru o extindere a” UE, a declarat Kuleba la sosirea sa la Bruxelles.
„Ne-am făcut partea noastră de treabă. Ne aşteptăm ca Uniunea Europeană să-şi facă partea sa”, a afirmat el, cu trei zile înainte de un summit crucial în cadrul căruia liderii celor 27 de state membre trebuie să decidă cu privire la lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei.
„Nu puteţi merge împotriva cursului Istoriei”, a afirmat Kuleba. ” Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul – ceea ce va avea un cost – sau dacă vom putea să avansăm fără obstacole”, a spus în continuare şeful diplomaţiei ucrainene.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, rămâne inflexibil în opoziţia sa faţă de deschiderea acestui proces, la fel şi faţă de creşterea ajutorului pentru Ucraina.
Kuleba a declarat luni că Ungaria nu are niciun motiv să se opună deschiderii de către UE a negocierilor de aderare cu Kievul, deoarece ţara sa respectă cerinţele stabilite de Bruxelles.
Kuleba, care participă la reuniunea miniştrilor de externe ai Uniunii Europene la Bruxelles, a indicat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat deja trei din cele patru legi pe care Comisia Europeană a cerut Kievului să le adopte până în martie pentru a putea începe negocierile.
Acestea vizează Parchetul special anticorupţie, Biroul naţional anticorupţie şi respectarea limbilor minoritare în sistemul educaţional ucrainean.

Summit crucial

Comisia Europeană a pledat în noiembrie pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, precum şi cu Republica Moldova, două ţări care au obţinut statutul de candidat la UE în iunie 2022, la câteva luni după începerea războiului de către Moscova.
Executivul european a mai propus alocarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro până în 2027 pentru Ucraina, în cadrul unei revizuiri la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE.
Liderii europeni se vor reuni joi şi vineri în cadrul unui summit la Bruxelles, la care unul dintre punctele de pe ordinea de zi va fi deschiderea negocierilor cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia, deşi premierul ungar Viktor Orban şi-a anunţat deja respingerea unei chestiuni care necesită unanimitate.
Orban, principalul aliat al Rusiei în UE, a trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în care le cere liderilor blocului comunitar să nu discute despre extinderea cu Ucraina sau despre ajutorul financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev.
În noiembrie, UE a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, deoarece aceasta a îndeplinit deja 90% din cerinţe, dar i-a cerut Ucrainei să facă progrese până în martie în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, limitarea influenţei oligarhilor în viaţa publică şi tratamentul minorităţilor.
Cu toate acestea, Kuleba a insistat că a sosit luni la Bruxelles cu un mesaj clar: „Ne-am făcut temele. Ne aşteptăm ca UE să îşi facă temele”.
Zelenski şi Orban au avut un scurt schimb de replici pe acest subiect duminică, la Buenos Aires, unde au participat la inaugurarea preşedintelui argentinian Javier Milei.

Opoziție maghiară

Ungaria a transmis că nu va ceda presiunilor altor state din Uniunea Europeană pentru a accepta discuţiile de aderare cu Ucraina, pregătind scena pentru o confruntare la summitul UE din această săptămână.
Guvernul ungar „va continua să ia decizii în conformitate cu valorile europene şi naţionale” şi „nu va ceda presiunilor din partea nimănui, indiferent dacă ele vin sub formă de mită sau sub formă de promisiuni”, a transmis luni ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-o postare pe Facebook, citată de agenţia de presă MTI.
Înaintea „întâlnirilor istorice care afectează viitorul Europei” şi care vor avea loc la Bruxelles în această săptămână, Szijjarto a declarat că există semne de „presiune politică şi mediatică înfricoşătoare”.
„Elita politică şi mass-media europene amestecă în mod evident dimensiuni complet diferite, încercând să rezolve probleme istorice şi strategice prin acorduri tactice”, a spus el.
Însă, „evident, nu vor reuşi”, pentru că „nu ne vom da consimţământul”, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.
Dezbaterile dintre miniştrii de externe din UE şi cele din cadrul Consiliul Afaceri Generale se vor concentra asupra Ucrainei, a spus el, adăugând că „o mare parte a politicienilor din UE încearcă să adopte decizii care sunt în mare parte nepregătite şi nu au un consens strategic”.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, rămâne inflexibil în opoziţia sa faţă de deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, la fel şi faţă de creşterea ajutorului pentru Kiev în faţa invaziei ruse.
Comisia Europeană a pledat în noiembrie pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, precum şi cu Republica Moldova, două ţări care au obţinut statutul de candidat la UE în iunie 2022, la câteva luni după începerea războiului de către Moscova.

Mesaj de unitate

Cancelarul german Olaf Scholz le-a cerut luni partenerilor săi europeni să trimită un „mesaj” de unitate preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la sprijinul pentru Ucraina, în contextul în care statele din UE discută despre continuarea ajutorului militar şi financiar şi a negocierilor pentru aderarea ţării la blocul comunitar.
Sprijinul militar pentru Ucraina „necesită într-adevăr un efort comun”, a declarat Scholz la o conferinţă de presă alături de premierul olandez Mark Rutte.
„Iar dacă transmitem acest mesaj din Europa (…), este şi un mesaj pentru preşedintele rus, care speră în mod evident ca dorinţa ţărilor noastre de a face ceea ce este necesar şi de a-şi exprima sprijinul să se estompeze”, a adăugat el.
„Ar fi un mesaj important dacă i-am spune să nu conteze pe acest lucru”, a afirmat el.
Cancelarul german insistă asupra unităţii europene, în contextul în care miniştrii de externe din UE se întâlnesc la Bruxelles pentru a decide dacă îşi vor continua sprijinul militar şi financiar pentru Ucraina şi dacă vor începe negocierile de aderare la UE cu această ţară aflată în război cu Rusia.
Pe aceste două subiecte, Ungaria a amenințat că va bloca totul, considerând că UE trebuie să aibă mai întâi o „dezbatere strategică” în legătură cu viitorul relaţiilor sale cu Ucraina înainte de orice nouă apropiere.
La rândul său, premierul olandez Mark Rutte, al cărui partid de centru-dreapta VVD a fost învins de formaţiunea de extremă dreapta (PVV) al lui Geert Wilders la alegerile generale de la sfârşitul lunii noiembrie, a pariat pe sprijinul continuu al ţării sale pentru Ucraina.

Printre măsurile de pe agenda sa, Wilders intenţionează să oprească livrările de arme către Ucraina.
„Sunt convins că, în ciuda înfrângerii, vom avea o majoritate pro-europeană în Parlament, împotriva ieşirii din Uniunea Europeană, iar asta ne va asigura că putem continua să sprijinim financiar Ucraina, precum şi să extindem UE către Ucraina”, a spus Rutte

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a subliniat importanţa ajutorului acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, înaintea reuniunii miniştrilor de externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE) – care va avea loc luni la Bruxelles, potrivit dpa.
Se vorbeşte din ce în ce mai des despre o anumită „oboseală” în Europa. Iar unii se întreabă dacă nu cumva sprijinul pentru Ucraina se apropie încet de sfârşit, afirmă şefa diplomaţiei germane într-un editorial pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a apărut în ediţia online duminică.
„Nu susţinem Ucraina doar din loialitate faţă de un prieten”, spune ea. „O sprijinim ca ea să-şi poată elibera poporul de iad. Şi pentru că este în interesul nostru de securitate”, adaugă Baerbock.
În acelaşi timp, ministrul german de externe s-a pronunţat împotriva apelurilor care cheamă la o „îngheţare” a războiului, argumentând că aceasta ar priva Ucraina de suveranitatea şi identitatea sa.

Costuri financiare uriașe

Costurile financiare ale unei aderări a Ucrainei la UE pentru actualul buget multianual al blocului comunitare până anul 2027 ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro, adică până la 17% din bugetul UE ar trebui alocat Ucrainei ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, potrivit unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW) şi publicate de mass-media.
Conform acestei estimări, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar corespunde subvenţiilor agricole pentru Ucraina şi între 50 şi 90 de miliarde de euro politicii de coeziune menită să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE.
„Având în vedere volumul acestor sume, UE ar trebui să fie dispusă să se reformeze. Numai aşa ar putea fi credibilă decizia politică de a lega mai strâns, mai ales Ucraina, cu perspectiva de aderare. Acest lucru este valabil atât la nivel instituţional, cât şi la nivel fiscal”, se arată în studiul realizat de Institutul Economic German (IW).
Acesta subliniază că o aderare a Ucrainei la UE va necesita „o reorganizare a bugetului UE” pentru alocarea resurselor financiare necesare şi sugerează de exemplu limitarea acordării fondurilor de coeziune numai către ţările cele mai sărace ale blocului comunitar. În lipsa unei asemenea realocări a fondurilor europene, alternativa ar fi suplimentarea contribuţiilor la bugetul UE, cu condiţia ca statele contributoare nete să fie de acord.
Cele 27 de state membre ale UE vor decide la Consiliul European de săptămâna aceasta dacă aprobă recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea, ameninţată însă de opoziţia premierului ungar Viktor Orban.
„Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat vineri de săptămânalul francez Le Point. Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.