Rusia, noi amenințări la adresa R. Moldova și Ucrainei

Rusia, noi amenințări la adresa R. Moldova și Ucrainei

Premierul R. Moldova, Dorin Recean, consideră că „din punct de vedere militar, Rusia nu reprezintă o amenințare directă pentru Rep. Moldova”, relatează mass-media de la Chișinău. Înaltul oficial a mai declarat, în cadrul unui forum de afaceri, că „atât Ucraina, cât și unele state NATO și-au consolidat suficient capacitățile de apărare în zonă”.

Șeful Guvernului a precizat că Rep. Moldova a reușit să-și alinieze obiectivele de pace și securitate, inclusiv prin semnarea unui contract de energie electrică pe o perioadă de 13 luni, cu centrala situată în stânga Nistrului.

Dorin Recean a mai spus că în 2022 și 2023, Rep. Moldova și-a consolidat capacitățile de menținere a ordinii publice și de asigurare a securității, făcând față atacurilor hibride și cibernetice. „Primul lucru este că din punct de vedere militar Rusia nu poate să ajungă aici, deja acest lucru este clar. Chiar și Ucraina, dar și state aliate ale NATO și-au consolidat suficient capacitățile de apărare antiaeriană în zonă, pentru a nu admite că în Rep. Moldova se escaladează militar. În același timp, Rep. Moldova a reușit să alinieze perfect la obiectivul de pace și securitate cu cei din stânga Nistrului – un exemplu ar fi, contractul pe energia electrică semnat pe o perspectivă de 13 luni, iar acest lucru este o demonstrație a faptului că cei din stânga Nistrului înțeleg care sunt perspectivele pe termen lung. Mai există un lucru pe care îl observăm și acesta este o accentuare a ritmului de creștere a exporturilor companiilor din stânga Nistrului în UE și astfel, tactica Guvernului este să integrăm gradual oamenii și companiile din stânga Nistrului în spațiul economic și fiscal al Rep. Moldova și acest lucru deja este vizibil. De asemenea, avem tot mai mulți cetățeni al Rep. Moldova care locuiesc în stânga Nistrului, dar ei fac naveta și lucrează în dreapta Nistrului și sunt beneficiarii serviciilor sociale oferite de Chișinău. Noi vedem această reintegrare graduală și corespunzător, acest lucru dă încredere că integrarea la un moment dat se va întâmpla natural”, a spus Dorin Recean, citat de Radio Chișinău.  

Subiectul securității naționale a fost discutat astăzi, 5 februarie, în cadrul evenimentului „Misiunea de afaceri a companiilor din România organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova) în parteneriat cu AmCham România și cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova”.

În acest context, mass-media internațională relatează că cinci sute de tancuri, peste 600 de vehicule de luptă, sute de obuziere și patruzeci de mii de soldați ruși au fost concentrați de Moscova în apropierea orașului Kupiansk.

Experții menționează că este evident această armată va încerca să cucerească o zonă uriașă din regiunea Harkov pe care rușii au ocupat-o pentru scurt timp în 2022 – până când o puternică contraofensivă ucraineană a eliberat cea mai mare parte a regiunii la sfârșitul acelui an. 

„Federația Rusă intenționează să pună mâna pe întreaga regiune Donețk și Luhansk și pe o parte din Oblast Harkov până la râul Oskil până în martie 2024”, a explicat Centrul Ucrainean pentru Strategii de Apărare. Râul trece prin Kupyansk dinspre nord. 

De ce în martie? Pentru că atunci Rusia va „vota” pentru „președinte” la „alegerile” naționale. De fapt, Vladimir Putin este singurul candidat real – și își va menține controlul brutal, dictatorial, asupra Rusiei și asupra războiului rus din Ucraina. 

O felie din Harkov ar fi un cadou în ziua alegerilor pentru Putin de la armata rusă din Ucraina, consideră sursa citată. 

Unele sau o parte din aproximativ 10 brigăzi ucrainene, protejate în nord de Brigada a 3-a de tancuri și la sud de Brigada a 4-a de tancuri, apără Kupiansk și așezările din jur. Este o forță semnificativă, cu aproximativ 20.000 de soldați și sute de tancuri, vehicule de luptă și obuziere.

Problema cea mai mare pentru Ucraina este muniția, Statele Unite fiind unul dintre cei mai mari donatori de obuze de 155 de milimetri pentru cele mai bune arme ale Ucrainei – iar ajutorul a fost blocat în Congres toamna trecută. 

De atunci, numărul zilnic de obuze folosite de ucraineni a scăzut cu două treimi, la doar 2.000. Între timp, forțele ruse trag până la 10.000 de obuze pe zi, datorită aprovizionării constante cu muniție din Coreea de Nord. 

Noul avantaj al puterii de foc al Rusiei îi permite să concentreze artileria fără să se teamă prea mult de focul contrabateriilor ucrainene. 

„Această situație dă putere Rusiei să execute o abordare binecunoscută: distrugerea sistematică a zonelor urbane, făcându-le de neapărat”, a explicat echipa de analiză ucraineană Frontelligence Insight.  „Imaginile noastre din satelit dezvăluie daune susținute și intense ale artileriei” în jurul Kupiansk, a raportat Frontelligence Insight. 

„Lipsa de artilerie și întârzierile în asistența de securitate occidentală vor crea incertitudine în planurile operaționale ucrainene”, a avertizat Institutul pentru Studiul Războiului. 

Cu o populație de dinainte de război de 1,4 milioane, Harkov este al doilea oraș al Ucrainei și găzduiește industrii strategice de război, inclusiv principala fabrică de tancuri din Ucraina. 

Anticipând ofensiva viitoare, ministerul ucrainean al apărării a organizat noi brigăzi mecanizate și le-a desfășurat la Kupiansk pentru a întări garnizoana. Inginerii sapă tranșee și construiesc buncăre.

Poate cel mai important, fabricile ucrainene construiesc zeci de mii de drone încărcate cu explozibili. Pe măsură ce muniția de artilerie devine rară, brigăzile ucrainene aruncă din ce în ce mai multe FPV către ruși: uneori mii pe zi pe tot frontul de est. 

Dar dronele operează pe o distanță insuficientă pentru a lua în vizor artileria rusă. Operatorii de drone s-au concentrat în special pe micile grupuri rusești de asalt care, de luni de zile, cercetează sectorul Kupiansk. 

Share our work
Hakan Fidan, vizită strategică în România

Hakan Fidan, vizită strategică în România

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Hakan Fidan, se va afla miercuri într-o vizită la Bucureşti, relatează MAE român.
Oficialul turc va avea o întrevedere cu şefa diplomaţiei de la Bucureşti, Luminiţa Odobescu, la sediul MAE, consultările bilaterale fiind urmate de declaraţii comune de presă.
În contextul vizitei sale în România, ministrul turc de Externe va fi primit de premierul Marcel Ciolacu, la Palatul Victoria, şi de preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Palatul Parlamentului.
În perioada 28 – 31 ianuarie, Hakan Fidan a avut programate vizite în Albania, Bulgaria şi România.
Conform agenţiei turce de presă Anadolu, care cita surse diplomatice, Hakan Fidan se întâlneşte cu omologii săi „pentru a discuta despre relaţiile bilaterale, precum şi despre evoluţiile regionale şi globale actuale”. De asemenea, oficialul de la Ankara a avut programate întâlniri cu oameni de afaceri turci şi cu reprezentanţi ai comunităţii turce din cele trei ţări.
Relaţiile dintre România şi Republica Turcia se derulează sub semnul Parteneriatului strategic semnat în 2011 la nivel de preşedinte, acesta fiind urmat de un Plan de acţiune comun, semnat în 2013, de miniştrii Afacerilor Externe, informează site-ul MAE român.
„Relaţia bilaterală este tradiţional bună, fiind caracterizată de cooperare şi dialog consistent pe numeroase paliere: la nivel economic şi comercial sectorial, securitar (în cadrul NATO), Turcia fiind, de asemenea, un partener de dialog pe dimensiunea de securitate în format trilateral, alături de Polonia. Turcia este un partener constructiv şi în platformele şi procesele de cooperare regională, precum OCEMN sau SEECP”, menţionează site-ul MAE român.

Share our work
Ucraina, sacrificată pe axa Budapesta-Moscova?

Ucraina, sacrificată pe axa Budapesta-Moscova?

Premierul ungar Viktor Orban, care blochează un ajutor financiar european de 50 de miliarde de euro pe patru ani pentru Ucraina, a cerut explicit ca acest ajutor să fie acordat în afara bugetului UE şi să fie revizuit annual, relatează mass-media occidentală.

Opoziție dură

„Dacă dorim să susţinem Ucraina, atunci să o facem în afara bugetului UE şi pe o bază anuală! Este singura poziţie democratică sustenabilă cu cinci luni înaintea alegerilor” europarlamentare, a menţionat Orban într-o postare pe reţeaua socială X.
El şi-a clarificat astfel poziţia, după ce marţi se declarase dispus să susţină Kievul, dar „fără ca aceasta să dăuneze bugetului comun” al UE.
Premierul ungar a renunţat în decembrie în Consiliul European la veto-ul său faţă de lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în schimb a blocat un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, decizie luată în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul asupra drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia şi blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.
Comisia Europeană a deblocat înaintea summitului din decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate.
În acest timp, Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase ţării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană care dezaprobă opoziţia guvernului ungar faţă de migraţia ilegală sau faţă de mişcarea LGBT.
În timp ce continuă discuţiile cu Budapesta pentru deblocarea veto-ului faţă de ajutorul pentru Ucraina înaintea unui nou summit european programat pentru 1 februarie, Comisia Europeană caută soluţii alternative, cum ar fi contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro şi oferirea acestei sume Ucrainei. Ungaria se opune şi acestei scheme de împrumut, care seamănă cu cea de finanţare a planului european de relansare post-pandemie, avertizând că în final tot statele UE vor trebui să achite acest credit mai târziu prin propriile lor contribuţii la bugetul comunitar.

Șantaj la UE?

Ungaria este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană în privinţa ajutorului pentru Ucraina, a declarat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, în contextul în care UE încearcă să obţină un acord asupra unui nou pachet de asistenţă financiară pentru Kiev, citat de Reuters.
Gergely Gulyas a făcut aceste remarci după ce miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că este „încrezătoare” că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor găsi o soluţie pentru a furniza fonduri Ucrainei, o chestiune blocată în prezent de rezistenţa Ungariei.
Ungaria este în discuţii cu Comisia, dar nu este sigur că se va ajunge la un acord, iar dacă nu se va reuşi, celelalte 26 de state membre ale UE ar putea găsi o soluţie fără Ungaria, a precizat şeful de cabinet al lui Orban.
Furnizarea ajutorului prin intermediul a 26 de acorduri bilaterale reprezintă o opţiune care a fost adusă în discuţie, dar este mai complicată şi mai costisitoare decât din bugetul central şi ar putea afecta unitatea UE, menţionează Reuters.
Gergely Gulyas a mai explicat că preşedinta Comisiei Europene a condiţionat deblocarea de noi fonduri ale UE pentru Ungaria de modificări în problemele privind comunitatea LGBTI şi migraţia, încercând astfel să pună presiune pe Budapesta.
El a precizat că alegătorii unguri şi-au exprimat clar opinia în legătură cu aceste două probleme şi a dat asigurări că guvernul său este dispus să ajungă la un acord în chestiuni „care nu sunt dăunătoare”, dar în privinţa celor în care cetăţenii unguri şi-au făcut cunoscută poziţia acest lucru ar fi „antidemocratic şi inacceptabil”, mai subliniază sursa citată.

Relații istorice

În trecut, Ungaria și Rusia au avut legături istorice, în special în secolul al XIX-lea, când cele două țări au fost parte a Imperiului Habsburgic și au avut legături politice și culturale. Cu toate acestea, aceste relații au devenit tensionate după Războiul Rece, când Ungaria a ieșit din sfera de influență a Uniunii Sovietice.

Ungaria și Rusia au o relație comercială semnificativă. Ungaria importă energie, în special gaz, din Rusia, și a fost un susținător al construirii conductei de gaz Nord Stream 2, care ar permite furnizarea de gaz rusesc direct în Europa de Vest. Acest lucru a fost criticat de unele țări europene și de Statele Unite, care consideră că ar putea crește dependența Europei de Vest de resursele energetice ruse.

Ungaria și Rusia au cooperat în domeniul nuclear în ceea ce privește energia nucleară în scopuri civile. Ungaria deține o centrală nucleară, Centrala Nucleară de la Paks, care are patru reactoare nucleare și care joacă un rol important în producția de energie electrică din țară. Această centrală a fost construită în colaborare cu Rusia și a fost modernizată printr-un acord semnat în 2014, care prevedea construirea a două reactoare noi la Paks.

Această cooperare în domeniul nuclear a fost un subiect de interes în contextul securității energetice și geopolitice a Europei. Anumite țări occidentale și organizații și-au manifestat preocuparea legată de dependența Ungariei de Rusia în ceea ce privește energia nucleară, văzând acest lucru ca pe o influență potențială a Rusiei în infrastructura energetică a Europei de Est.

Ungaria este membru al Uniunii Europene (UE) și este supusă politicilor și regulamentelor UE. În cadrul UE, Ungaria a exprimat în trecut opoziție față de sancțiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeei în 2014. Acest lucru a stârnit critici din partea altor state membre ale UE, care au susținut sancțiunile.

Relația dintre Budapesta și Moscova este una complexă și în continuă schimbare, influențată de multiple interese și considerente, inclusiv cele economice, energetice și geopolitice. Această relație poate evolua în funcție de schimbările din politica internă și internațională a ambelor țări.

Budapesta și Kiev

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria au fost tensionate în unele momente din istoria recentă din cauza diferitelor chestiuni, în special cele legate de minoritatea maghiară din Ucraina și de relațiile bilaterale dintre cele două țări.

Una dintre principalele surse de tensiune între cele două țări este reprezentată de minoritatea maghiară din Ucraina, care locuiește în special în regiunea Transcarpatia (Zakarpattia) din vestul Ucrainei. Ungaria a ridicat periodic preocupări cu privire la drepturile și statutul acestei minorități, inclusiv chestiuni legate de utilizarea limbii maghiare în școli și în administrația locală. Propaganda rusă a exploatat la maxim aceste divergențe, existând acuzații privind implicarea serviciilor federale ruse de securitate în diferite acțiuni de destabilizare.

O sursă majoră de tensiune a fost adoptarea de către Ucraina a unei legi privind educația în 2017, care a stârnit îngrijorări în Ungaria. Legea a restricționat utilizarea limbii minorităților în școli și a impus o limită în ceea ce privește utilizarea limbii maghiare în sistemul de învățământ. Această lege a fost văzută de Ungaria ca o amenințare la adresa drepturilor minorității maghiare din Ucraina.

Tensiunile legate de chestiunile minorității maghiare au dus la conflicte diplomatice între cele două țări. Ungaria a blocat sau a pus în așteptare anumite inițiative ucrainene în cadrul Uniunii Europene și NATO ca reacție la aceste preocupări.

Relațiile dintre Ucraina și Ungaria trebuie înțelese în contextul geopolitic mai larg din Europa de Est și din relațiile Ucrainei cu alte state vecine, cum ar fi Rusia și România. Actuala conducere de la Budapesta a folosit arma minorităților în relațiile cu toate statele din jur, trezind acuzații de aservire a intereselor naționale maghiare strategiei Moscovei de slăbire din interior a Uniunii Europene și NATO.

Avertisment german

Ministrul apărării german Boris Pistorius a avertizat că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, relatează mass-media.
”Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi – cel mai recent din nou împotriva prietenilor noştri din statele baltice”, a declarat Pistorius într-un articol publicat de cotidianul Tagesspiegel vineri, la exact un an de la preluarea mandatului de ministru federal al apărării.
Referitor la armata germană (Bundeswehr), Boris Pistorius a accentuat: ”Trebuie să ne consolidăm rapid capacităţile de apărare, în contextul urgenţei situaţiei ameninţării”.
”Aşadar, trebuie să luăm în calcul faptul că (preşedintele rus) Vladimir Putin ar putea chiar ataca o ţară NATO cândva”, a afirmat Boris Pistorius, care a estimat că, dacă ar fi să se întâmple, acest lucru ar avea loc peste ”5-8 ani” începând de acum.
Prin apelul său ca Bundeswehr să devină ”pregătită de război”, Pistorius a dorit să ”zdruncine societatea” germană. El aşteaptă propuneri pentru reintroducerea unei versiuni a serviciului militar obligatoriu până în aprilie, după ce ţara sa a renunţat la acesta în 2011.
Potrivit ministrului german, industria apărării trebuie să devină mai eficientă. Boris Pistorius s-a pronunţat pentru reformarea datoriei publice, din raţiuni de securitate. ”Cu un mecanism al datoriei în forma actuală, nu vom trece traversa aceste crize teferi”, a explicat el.
Pe de altă parte, reprezentantul Berlinului a respins cererile de suplimentare a ajutorului militar german pentru Ucraina, spunând că Bundeswehr nu poate ajunge la ”epuizare” şi lăsa Germania ”lipsită de apărare”.
Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei, susţinând că efectuează o ”operaţiune militară specială de denazificare” în ţara vecină şi de protejare a comunităţii rusofone.

Protest parlamentar

Parlamentul European a contestat decizia Comisiei Europene de a dezgheţa în decembrie anul trecut fonduri UE peste 10 miliarde de euro pentru Ungaria, într-o rezoluţie votată joi, cu două săptămâni înainte de un summit extraordinar al Consiliului European, dedicat adoptării ajutorului pentru Ucraina, relatează Agerpres într-o corespondeță specială.
În rezoluţia adoptată cu 345 voturi pentru, 104 împotrivă şi 29 abţineri, eurodeputaţii îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea în continuare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special prin recenta adoptare a aşa-numitului pachet de „protecţie a suveranităţii naţionale” – care a fost comparat cu „legea agenţilor străini” a Rusiei, precizează legislativul comunitar într-un comunicat.
Exprimându-şi regretul pentru neaplicarea de către Consiliu a procedurii prevăzute la Articolul 7, Alineatul (1), în urma activării mecanismului de către Parlament în 2018, legislativul comunitar solicită Consiliului European să stabilească dacă Ungaria a încălcat „în mod grav şi persistent valorile UE”, în conformitate cu procedura mai directă prevăzută la Articolul 7, Alineatul (2).
În teorie, procedura poate duce la suspendarea dreptului de vot la reuniunile Consiliului UE.
Eurodeputaţii condamnă, de asemenea, acţiunile prim-ministrului Viktor Orban, care în decembrie anul trecut a blocat decizia esenţială de a revizui bugetul pe termen lung al UE, inclusiv pachetul de ajutor pentru Ucraina, încălcând pe deplin interesele strategice ale UE şi principiul cooperării loiale. UE nu trebuie să cedeze şantajului, subliniază ei în rezoluţia adoptată.
PE anunţă că regretă decizia Comisiei Europene de a elibera până la 10,2 miliarde din fonduri îngheţate anterior, în ciuda faptului că Ungaria nu a îndeplinit reformele cerute pentru independenţa judiciară şi în contextul în care executivul UE a prelungit recent aplicarea măsurilor din Regulamentul privind condiţionalitatea statului de drept.
În plus, eurodeputaţii condamnă practicile discriminatorii sistemice împotriva mediului academic, a jurnaliştilor, a partidelor politice şi a societăţii civile în alocarea fondurilor. De asemenea, ei îşi exprimă regretul pentru utilizarea procedurilor de achiziţii publice manipulate, ofertele publice de cumpărare din partea guvernului şi a entităţilor care au legături cu prim-ministrul, precum şi utilizarea fondurilor UE pentru a îmbogăţi aliaţii politici ai guvernului.
Măsurile necesare pentru deblocarea finanţării UE, în temeiul diferitelor norme, trebuie tratate ca un pachet unic şi nu ar trebui efectuate plăţi în cazul în care persistă deficienţe în orice domeniu. Parlamentul European susţine că va examina dacă ar trebui iniţiată o acţiune în justiţie pentru a anula decizia de deblocare parţială a fondurilor şi subliniază faptul că poate utiliza o serie de măsuri juridice şi politice în cazul în care Comisia îşi încalcă atribuţiile de gardian al tratatelor şi pentru a proteja interesele financiare ale UE.
În plenul PE reunit la Strasbourg, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi-a justificat miercuri decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat reformele cerute de Bruxelles pentru a întări independenţa sistemului său judiciar.
Ea a ţinut însă să reamintească faptul că „circa 20 de miliarde de euro” din fondurile UE destinate Ungariei rămân îngheţate, din cauza îngrijorărilor legate în special de drepturile persoanelor LGBT+, libertatea academică şi dreptul la azil.
PE se întreabă în rezoluţia adoptată şi dacă guvernul maghiar îşi va putea îndeplini atribuţiile în a doua jumătate a anului 2024, avertizând că, în cazul în care funcţia de preşedinte al Consiliului European este vacantă, aceasta îi va reveni prim-ministrului Ungariei în timpul preşedinţiei de şase luni a Consiliului.
Textul se referă la anunţata candidatură în alegerile europarlamentare a lui Charles Michel, care a anunţat că îşi va prezenta demisia la formarea noului legislativ comunitar dacă va fi ales.
Eurodeputaţii solicită Consiliului să găsească soluţii adecvate pentru a atenua aceste riscuri şi solicită reforme ale procesului decizional al Consiliului, pentru a pune capăt abuzului de drept de veto şi de şantaj, se mai menţionează în comunicatul PE.

Discuții nucleare imposibile

Rusia a afirmat că discuţiile cu SUA privind controlul armelor nucleare sunt imposibile dacă nu se ţine cont şi de situaţia din Ucraina, acuzând totodată Washingtonul că încearcă să-şi impună dominaţia în plan militar, relatează mass-media.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat într-o conferinţă de presă că Washingtonul a propus separarea celor două chestiuni şi reluarea discuţiilor privind „stabilitatea strategică” între cele două ţări, care deţin cele mai mari arsenale nucleare din lume.
Lavrov a subliniat că această propunere este inacceptabilă pentru Rusia din cauza sprijinului Occidentului pentru Ucraina în războiul care durează deja de aproape doi ani.
El a făcut aceste remarci în contextul în care acordul New Start, ultimul tratat bilateral ruso-american privind controlul armamentului nuclear, expiră în februarie 2026, iar tensiunile dintre cele două superputeri nucleare sunt la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962.
„Nu vedem nici cel mai mic interes din partea SUA ori a NATO de a reglementa conflictul ucrainean şi a asculta preocupările Rusiei”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse, citat de media rusă.
Acesta a acuzat Occidentul că împinge Ucraina să folosească arme cu rază din ce în ce mai lungă pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Astfel de atacuri s-au intensificat în ultimele săptămâni; pe 30 decembrie, 25 de oameni au fost ucişi în oraşul Belgorod din sudul Rusiei într-un astfel de atac.
Serghei Lavrov nu a adus vreo dovadă în sprijinul afirmaţiei sale că Vestul încurajează Ucraina să desfăşoare asemenea atacuri, dar a acuzat Statele Unite că urmăresc superioritatea militară asupra Rusiei, notează Reuters.
Ministrul rus a insistat că discuţiile privind controlul armelor sunt neîntemeiate cât timp Occidentul desfăşoară ceea ce el a numit un „război hibrid” împotriva Moscovei.
„Nu respingem această idee pe viitor, dar condiţionăm în prealabil această posibilitate de abandonarea de către Occident a politicii sale de subminare şi nerespectare a intereselor Rusiei”, a conchis Lavrov.
Federaţia Rusă, moştenitoarea puterii nucleare sovietice, dispune de cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. Împreună, SUA şi Rusia deţin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori.
Şeful diplomaţiei ruse a făcut apel pe de altă parte la SUA să înceteze „agresiunea” împotriva Yemenului, după ce armata americană i-a bombardat pentru a patra oară în mai puţin de o săptămână pe rebelii houthi.
„Cel mai important acum este să se pună capăt agresiunii împotriva Yemenului, întrucât, cu cât americanii şi englezii vor bombarda mai mult, cu atât rebelii vor fi mai puţin dispuşi la tratative”, a notat Lavrov în aceeaşi conferinţă de presă.

Curățarea Rusiei

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat joi că ofensiva militară împotriva Ucrainei a permis „curăţarea” Rusiei de persoane care „nu au un sentiment de apartenenţă la istoria şi cultura” ţării.
De la începutul conflictului, în urmă cu aproape doi ani, sute de mii de persoane au fugit din ţară din motive politice sau de teamă că vor trebui să se înroleze în armată, o alegere condamnată ferm de autorităţile ruse.
Reprimarea oricărei voci disidente a trimis alte sute de persoane în închisoare, întrucât în Rusia nu este tolerată nicio critică la adresa politicii Kremlinului, notează mass-media internațională.
„Operaţiunea militară specială a unit societatea noastră ca niciodată până acum şi a contribuit la curăţarea ei de persoanele fără niciun sentiment de apartenenţă la istoria şi cultura rusă”, a declarat Serghei Lavrov, utilizând eufemismul oficial pentru a desemna invazia rusă în Ucraina.
„Unii au plecat, alţii au rămas şi au început să reflecteze”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse pe 2023.
Nu este prima oară când autorităţile ruse, care spun că vor să „denazifice Ucraina”, vorbesc despre necesitatea de a „purifica” societatea.
În martie 2022, chiar la începutul conflictului, preşedintele Vladimir Putin a declarat că „o astfel de autopurificare reală şi necesară a societăţii nu va face decât să ne întărească ţara”.
„Fiecare popor, şi poporul rus în special, va fi întotdeauna capabil să recunoască gunoaiele şi trădătorii şi să-i scuipe aşa cum ar scuipa cineva o muscă care i-a intrat în gură”, a spus Putin.
În aceeaşi conferinţă de presă, ministrul rus de externe a pus practic semnul egalităţii între Holocaust – genocidul împotriva poporului evreu desfăşurat de către Germania nazistă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial – şi uciderea de către nazişti a altor popoare, informează pe pagina sa de internet Radio Svoboda, antena rusă a Radio Free Europe (RFE/RL).
Lavrov a lăsat să se înţeleagă aceasta comentând pe marginea operaţiunii Israelului împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas, recunoscută drept teroristă de SUA şi UE, în Fâşia Gaza.
Potrivit ministrului rus, „israelienii nu ar trebui să creeze impresia că, întrucât ei au suferit în cel de-al Doilea Război Mondial, pot face orice astăzi”, relatează postul de radio citat.
„Da, a fost Holocaustul, o crimă teribilă. Dar a existat şi genocidul împotriva tuturor popoarelor Uniunii Sovietice. Ele nu au suferit mai puţin… Dacă am urma această logică, atunci şi noi putem să facem orice, ne este permis totul”, a afirmat Lavrov în conferinţa sa de presă.
În acest context, şeful diplomaţiei ruse a declarat că, în cursul „operaţiunii speciale militare” a Rusiei în Ucraina, „nici pe departe nu se observă atât de multe” victime în rândul populaţiei civile ca în cazul operaţiunii desfăşurate în prezent de Israel în Fâşia Gaza, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse RIA Novosti.
Moscova critică Israelul, reproşându-i numărul mare de victime făcute în rândul populaţiei civile în Fâşia Gaza.
În 2022, Israelul a protestat împotriva unei declaraţii a lui Serghei Lavrov, care a afirmat că Adolf Hitler ar fi „avut sânge evreiesc”, iar, în 2023, când a comparat politica Occidentului faţă de Rusia cu acţiunile lui Hitler împotriva evreilor, conform Radio Svoboda.

Coaliție de artilerie

Aliaţii Ucrainei au lansat joi la Paris o coaliţie de „artilerie” pentru a răspunde unor nevoi stringente în materie de arme ale Kievului, care a alertat asupra unei „penurii de muniţii” înainte de împlinirea a doi ani de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, relatează mass-media internațională.
„Penuria de muniţii este o problemă foarte reală şi presantă cu care forţele noastre armate se confruntă în prezent”, a scris ministrul ucrainean al apărării, Rustam Umerov, pe reţeaua de socializare X (ex-Twitter) cu ocazia lansării unei „coaliţii de artilerie”, condusă de Franţa şi SUA. „Trebuie să consolidăm capacităţile de apărare ucrainene pentru a proteja lumea liberă împotriva ameninţării ruse”, a afirmat el.
„Coaliţia” de artilerie lansată joi este una din componentele Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, aşa-numitul Grup de la Ramstein, care reuneşte peste 50 de ţări în mai multe subgrupe, de la deminare până la apărarea antiaeriană.
„Nu există alternativă la artileria modernă, trebuie să ne continuăm eforturile şi să ne creştem producţia de muniţii”, a declarat ministrul ucrainean al apărării într-o videoconferinţă în cadrul ceremoniei de deschidere, după ce şi-a anulat vizita „din raţiuni de securitate”.
Franţa a anunţat cu această ocazie că va „debloca o sumă de 50 milioane de euro” pentru a „achiziţiona 12 (tunuri) Caesar” suplimentare – ceea ce va ridica la 67 numărul de astfel echipamente pentru Ucraina – şi a spus că are capacitatea de a produce alte 60, a căror finanţare va depinde de aliaţi.
„L-am sunat pe Emmanuel Macron pentru a mulţumi Franţei că a lansat coaliţia de ‘artilerie’ pentru Ucraina şi s-a angajat să producă zeci de ‘Caesar'”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski pe reţeaua de socializare X.
Cei doi lideri au discutat de asemenea asupra „necesităţii de a consolida şi mai mult apărarea antiaeriană a Ucrainei”, vizată aproape în fiecare noapte de drone şi de rachete lansate de Moscova, a adăugat Zelenski.
Kievul a desfăşurat deja 49 de Caesar, produse de Nexter (grupul franco-german KNDS), iar alte şase tunuri vor fi livrate „în săptămânile următoare”, potrivit Ministerului francez al Apărării.
Franţa are capacitatea de a produce alte 72 astfel de tunuri şi este pregătită să finanţeze fabricarea a 12, a indicat ministrul apărării francez, Sebastien Lecornu.
„Astfel, ar mai rămâne 60 de finanţat, adică vreo 250 de milioane de euro, o sumă care mi se pare accesibilă pentru diferitele bugete ale aliaţilor”, a continuat el în faţa reprezentanţilor a 23 de ţări care susţin apărarea Ucrainei.
Pentru a înarma tunurile, UE îşi stabilise ca obiectiv să furnizeze Ucrainei un milion de muniţii până în primăvara lui 2024. Dar numai 300.000 de obuze au fost livrate până în prezent, potrivit parlamentarilor europeni.
Ucrainenii lansează zilnic între 5.000 şi 8.000 de obuze, faţă de 10.000-15.000 de partea rusă, a subliniat miercuri Cedirc Perrin, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Senatul francez, estimând că „producţia naţională şi europeană este extrem de slabă” şi că „economia actuală nu se ridică la nivelul aşteptărilor ucrainenilor”.
De partea franceză, ministrul Lecornu a insistat joi asupra triplării livrărilor de muniţii franceze către Ucraina, care au crescut de la 1.000 de unităţi pe lună la 2.000 în primul an de război şi care ar trebui să crească la 3.000 de obuze începând cu ianuarie.
„Suntem în proces de a reface stocurile de praf de puşcă. Reciclăm pulberile de la muniţia care nu a fost folosită”, a declarat el jurnaliştilor.
Ministrul a anunţat de asemenea livrarea a circa 50 de kituri de ghidare aer-sol A2SM pe lună începând din ianuarie, pe tot parcursul anului. Cu o rază medie de acţiune, acestea vor putea fi adaptate la avioanele de „clasă sovietică”, cum ar fi Mig şi Suhoi, pe care le foloseşte Ucraina, a dat asigurări el.
Franţa a transferat sau vândut deja 30 de Caesar Ucrainei, care a comandat şase tunuri suplimentare în toamnă.
Danemarca a furnizat, de asemenea, 19 exemplare ale unei versiuni blindate cu opt roţi. Montat pe un camion, tunul Caesar poate trage obuze de 155 mm la o distanţă de 40 de kilometri.
Emmanuel Macron a anunţat că va efectua o vizită în Ucraina în luna februarie, pentru a doua oară de la începutul războiului la 24 februarie 2022.
Franţa este „pe cale să finalizeze un acord” de securitate cu Kievul de tipul celui încheiat vineri între Regatul Unit şi Ucraina pe o durată de zece ani, a adăugat el, anunţând între altele livrarea a circa 40 de rachete Scalp.

Share our work
Ucraina, început de an însângerat la granița Rusky Mir

Ucraina, început de an însângerat la granița Rusky Mir

Federația Rusă a atacat oraşul Harkov – centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume -cu mai multe rachete în ultimele zile, ucigând două persoane şi rănind peste 60 într-unul dintre cele mai masive atacuri cu rachete şi drone de la începutul războiului pe scară largă în februarie 2022.

Moscova atacă frecvent infrastructura energetică a Ucrainei, cu scopul de a teroriza populația.

Menținerea tensiunii militare în jurul orașului nordic Harkiv are și rolul de a bloca capacitatea Ucrainei de a trimite trupe din regiune pe frontul de sud, unde se pregătește o puternică controfensivă rusă.

Intenția Rusiei de a respinge trupele ucrainene de la granița Crimeei este evidentă, iar folosirea unor strategii de fixare a trupelor ucrainene este parte integrantă a tacticii militare ruse. Experții estimează că în zona Harkiv, partea rusă imobilizează câteva zeci de mii de soldați ucraineni, care nu pot fi folosiți pe alte fronturi.

Este clar că partea rusă nu va putea cuceri Harkivul, transformat în citadelă urbană de către armata Ucrainei, dar aceste atacuri de fixare forțează partea ucraineană să mențină trupe importante în regiune.

La granița dintre Ucraina și regiunea de est a R. Moldova, contingentul militar ilegal rus din Transnistria imibilizează aproximativ 8-10 mii de soldați ucraineni, care ar putea fi folosiți pe alte fronturi.

O poveste similară se întâmplă și la granița cu Belarusul, unde armata condusă de Lukașenko și contingentul rus obligă partea ucraineană să mențină un număr important de soldați în vestul țării pentru a nu permite tăierea căilor de acces către Kiev și front de către o eventuală ofensivă rusă.

Atacurile terorii

Operatorul reţelei electrice din Ucraina a anunţat că vremea severă de iarnă a lăsat peste 1.000 de oraşe şi sate fără electricitate în nouă regiuni şi a îndemnat locuitorii să facă economie de electricitate, deoarece sistemul energetic al ţării a fost slăbit de bombardamentele ruseşti.
Consumul de electricitate a atins cele mai ridicate niveluri din această săptămână, în condiţiile în care temperaturile au scăzut la aproximativ -15°C în multe zone ale ţării, a precizat operatorul de reţea Ukrenergo. „Nivelul de consum continuă să crească din cauza scăderii considerabile a temperaturii în întreaga ţară”, a precizat acesta pe aplicaţia de mesagerie Telegram, adăugând că, în cursul dimineţii de marţi, consumul de electricitate era deja cu 5,8% mai mare decât în ziua precedentă.
„Începând din această dimineaţă, din cauza vremii nefavorabile – vânt puternic, gheaţă – energia electrică a fost întreruptă în 1.025 de localităţi”, a anunţat Ukrenergo.
Vremea severă a provocat pagube importante la nivelul reţelelor de distribuţie, cu vânturi puternice, ger şi un strat gros de gheaţă care s-a depus pe echipamente, ceea ce a întârziat lucrările de reparaţii, a precizat Ukrenergo.
Vitaliy Kim, guvernatorul regiunii sudice Nikolaev, unde 215 oraşe şi sate au rămas fără curent electric, a declarat că gheaţa de pe cablurile de electricitate avea o grosime de peste 5 centimetri.
Ukrenergo a declarat că sistemul de alimentare cu electricitate funcţionează deja la capacitate maximă şi a îndemnat locuitorii să economisească energia electrică cât mai mult posibil şi să evite utilizarea simultană a mai multor aparate electrice pentru a ajuta sistemul să facă faţă.
Ucraina a fost nevoită să importe electricitate din ţările vecine România şi Slovacia, pentru a putea satisface cererea, a precizat operatorul naţional ucrainean.
Ukrenergo a declarat că termocentralele ucrainene încă nu au fost pe deplin reparate după bombardamentele masive efectuate de Rusia în iarna trecută, iar centralele solare nu au putut funcţiona la capacitate maximă din cauza norilor denşi şi a vremii nefavorabile.
Iarna trecută, Rusia a vizat sistemul energetic ucrainean cu mii de rachete şi drone, provocând pene de curent frecvente, care au afectat milioane de oameni.
Termocentralele reprezentau aproximativ o treime din totalul energiei electrice produse în Ucraina înainte de război.
Ukrenergo a raportat, de asemenea, mai multe daune la reţelele de electricitate din regiunile Doneţk, Harkov şi Herson, care se află în apropierea liniei frontului şi în raza de acţiune a bombardamentelor de artilerie ale armatei ruse.

Ajutor pentru Ucraina

Naţiunile Unite au anunţat că au nevoie de 4,2 miliarde de dolari în acest an pentru ajutorul umanitar pentru Ucraina şi pentru milioanele de refugiaţi care au părăsit această ţară din cauza invaziei ruse începând cu februarie 2022.
”Recentul val de atacuri ne reaminteşte costul devastator al acestui război pentru civili, într-un moment când o iarnă viguroasă sporeşte nevoia urgentă pentru un ajutor umanitar ce salvează vieţi”, subliniază ONU.
Potrivit Naţiunilor Unite, 14,6 milioane de persoane vor avea nevoie de ajutor umanitar în Ucraina în acest an, ceea ce înseamnă 40% din populaţie.

Apelul la donaţii pentru Ucraina se ridică la 3,1 miliarde de dolari pentru 2023, însă au fost finanţate doar în proporţie de 64%. În acest an, ONU a decis să revizuiască în scădere, alegând să se concentreze pe nevoile cele mai urgente.
”Sute de mii de copii trăiesc în localităţi din prima linie, îngroziţi, traumatizaţi sau privaţi de lucrurile cele mai elementare”, a explicat într-un comunicat secretarul general adjunct pentru probleme umanitare, Martin Griffiths.
”Acest simplu fapt ar trebui să ne oblige să facem tot ce este posibil pentru a aduce mai mult ajutor umanitar în Ucraina”, a adăugat el.
Referitor la refugiaţi, Martin Griffiths şi şeful agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi, au lansat planul de ajutor într-o conferinţă de presă comună la Biroul ONU de la Geneva.
Aproximativ 6,3 milioane de persoane care au părăsit Ucraina de teama războiului s-au refugiat în principal în Europa. Acest plan va contribui la strângerea a 1,1 miliarde de dolari pentru a veni în sprijinul unei părţi dintre ei (2,3 milioane de persoane).
”Milioane de refugiaţi ucraineni încă au nevoie de un ajutor urgent”, a insistat Filippo Grandi.
Doar jumătate din copiii ucraineni refugiaţi, de vârstă şcolară, sunt şcolarizaţi în ţara de primire şi numai 40%-60% din refugiaţii ucraineni şi-au găsit locuri de muncă, conform ONU.

Formula de pace Zelenski

Peste 80 de state au dezbătut duminică în Elveţia pentru a ajunge la o înţelegere asupra formulei de pace în Ucraina propusă de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă co-organizatorii au admis că sunt încă departe de a fi gata să includă în aceste dezbateri Rusia.
Consilierii pentru securitate naţională din 83 de state au participat la un al patrulea ciclu de discuţii pe baza propunerilor în 10 puncte ale lui Zelenski pentru o pace justă şi durabilă în Ucraina, la aproape doi ani de la declanşarea de către Rusia a ofensivei sale militare de mare amploare.
Negocierile au fost coprezidate de asistentul preşedintelui ucrainean Andrii Iermak, şeful de birou al lui Zelenski, şi de ministrul elveţian al afacerilor externe Ignazio Cassis.
Ele s-au derulat în luxoasa staţiune de schi Davos, cu o zi înainte de deschiderea summitului de cinci zile al Forumului Economic Mondial ce reuneşte elita economică şi politică a planetei, summit la care urmează să participe şi preşedintele ucrainean.
„Scopul este de a ne pregăti pentru a fi gata să lansăm un proces cu Rusia, când va veni momentul”, a declarat Cassis în timpul unei conferinţe de presă.
Cu toate acestea, ministrul elveţian a spus că până acum nici Kievul, nici Moscova nu erau gata să facă acest pas.
La rândul său, Iermak a estimat că negocierile au fost unele „deschise, constructive şi detaliate”, asupra principiilor-cheie pentru a ajunge la „o pace globală, justă şi durabilă pentru Ucraina”.
Chiar dacă există divergenţe asupra modului de a ajunge acolo, „noi suntem foarte aproape asupra marilor principii de independenţă, integritate teritorială, suveranitate şi norme de drept internaţional şi de statute ale Naţiunilor Unite”, a declarat el în timpul unei conferinţe de presă.
Cassis a subliniat importanţa participării la negocieri a Braziliei, Indiei şi Africii de Sud, membri alături de Rusia în cadrul BRICS. „Implicarea lor este foarte importantă pentru că ele dialoghează cu Moscova şi păstrează în relaţia cu ea un anumit grad de încredere”, a explicat el.
Potrivit lui Cassis, crearea unei dinamici colective cu un larg evantai de ţări, dincolo de naţiunile occidentale, va ajuta la căutarea unei căi pentru a ieşi din conflict.
Prim-ministrul chinez Li Qiang va veni la Davos, însă Iermak nu a putut spune dacă Zelenski va avea o întrevedere cu acesta.
Responsabilul ucrainean a declarat că ţara sa preconizează să organizeze summituri cu state africane şi sud-americane, pentru a explica poziţia Ucrainei. „Este foarte important ca ţările responsabile să analizeze planul nostru şi să declare că este un plan realist”, a spus el.
Iermak a dat asigurări că nu a fost supus presiunilor pentru ca Ucraina să facă nişte concesii teritoriale, adăugând că ţara sa continuă să lupte şi că ea „va câştiga în mod evident acest război”.
Andrii Iermak s-a declarat de asemenea optimist asupra faptului că ajutorul va continua să vină de la partenerii Ucrainei în Europa şi de la SUA.
„Va trebui, într-un mod sau altul, să găsim o cale pentru a include Rusia. Nu va fi pace fără ca Rusia să aibă un cuvânt de spus”, a insistat Cassis. „Însă aceasta nu înseamnă că noi trebuie să aşteptăm ca Rusia să facă ceva. În fiecare minut, zeci de civili din Ucraina sunt ucişi sau răniţi. Nu avem dreptul de a aştepta la infinit”, a subliniat şeful diplomaţiei elveţiene.
Alte trei reuniuni la nivel de consilieri pentru securitate naţională au avut loc înainte de aceasta: la Copenhaga în iunie 2023, la Jeddah în august şi în Malta în octombrie.
Negocierile de la Davos s-au axat în special pe criteriile reţinute pentru a determina sfârşitul ostilităţilor, retragerea trupelor ruse, justiţia pentru crimele comise şi prevenirea unei noi escaladări.

Desant diplomatic

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va vizita Elveţia începând de luni, au anunţat duminică serviciile sale, într-un moment în care Ucraina încearcă să-şi asigure un sprijin fiabil din partea aliaţilor săi, la aproape doi ani de la invazia rusă.
„Preşedintele Zelenski îşi va începe vizita în Confederaţia Elveţiană la 15 ianuarie”, a declarat preşedinţia ucraineană, precizând că acesta urmează „să aibă întrevederi cu preşedinţii ambelor camere ale parlamentului, lideri de partide, precum şi cu preşedintele elveţian”. Zelenski va participa, de asemenea, la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Preşedintele ucrainean, care s-a adresat în trecut liderilor prezenţi la această reuniune anuală prin videoconferinţă, va ţine un „discurs special” cu această ocazie.
Conflictele din Ucraina şi Fâşia Gaza ar urma să domine forumul de la Davos, care s-au deschide luni.

Baricada Ucraina

Noul şef al diplomaţiei franceze şi omologul său german au reafirmat dorinţa ţărilor lor de a sprijini Ucraina „atât timp” cât este necesar în faţa ofensivei Rusiei.
„Suntem pe deplin de acord” să spunem „că trebuie să-i susţinem pe ucraineni atât timp cât este necesar”, a declarat Stéphane Séjourné presei, în cursul primei sale vizite, în calitate de ministru, la Berlin.
„Ceea ce înseamnă că trebuie să organizăm la nivel european elemente de iniţiative care să fie coordonate” pe „apărarea valorilor şi intereselor noastre”, a adăugat ministrul francez, care s-a deplasat cu o zi înainte la Kiev, fără a da mai multe detalii.
La rândul său, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a afirmat de asemenea că trebuie să fim „de partea Ucrainei atât timp cât este necesar, până când Rusia se va retrage” de pe teritoriul ucrainean.
Preşedintele rus Vladimir „Putin nu se opreşte” în acest război, „nu vrea să se oprească”, a declarat ea.
Această luare de poziţie a celor doi miniştri survine într-un moment în care Kievul este îngrijorat de faptul că aliaţii săi europeni şi americani ezită din ce în ce mai mult în acordarea de mai mult ajutor în lupta împotriva invaziei ruse.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat în ultimele săptămâni să-şi mobilizeze aliaţii.

Acuzații dure

Ucraina acuză Rusia că utilizează un explozibil ce conţine componente interzise împotriva soldaţilor ucraineni aflaţi în tranşee, a anunţat duminică Statul major al armatei ucrainene, relatează DPA.
Kievul afirmă că de la începutul războiului au fost consemnate 626 de astfel de cazuri, dintre care 51 numai de la 1 ianuarie acest an.
Explozibil ce conţine gaz iritant CS, cunoscut şi ca gaz lacrimogen, a fost lansat din drone sau lansat de artilerie.
Folosirea acestui gaz în război este interzisă de Convenţia ONU privind Armele Chimice, document care a fost semnat şi de Rusia.
Acuzaţiile ucrainene nu au putut fi verificate în mod independent, menţionează DPA.
Potrivit Institutului american pentru studiul războiului (ISW), întrucât soldaţii ucraineni sunt dotaţi cu echipament de protecţie împotriva armelor chimice, biologice şi nucleare, gazul lacrimogen nu îi afectează grav. Totuşi, purtarea măştii de gaze este un impediment în timpul luptelor.

Armata rusă a declarat sâmbătă că a lovit fabrici de armament în Ucraina în timpul nopţii trecute, asigurând că şi-a atins „toate” ţintele, în timp ce Kievul a anunţat anterior că Rusia a lansat 40 de rachete şi drone în acest atac.
Ministerul rus al Apărării a precizat că a lovit, în special cu dispozitive hipersonice Kinjal, instalaţii ale „complexului militar-industrial” ucrainean de fabricare a obuzelor, prafului de puşcă şi dronelor.

Sprijin francez

Noul ministru de externe francez, Stephane Sejourne, a sosit sâmbătă la Kiev pentru a marca sprijinul acordat de Paris Ucrainei după aproape doi ani de război cu Rusia.
Vizita vine într-un moment crucial pentru Ucraina, întrucât aliaţii săi europeni şi americani dezbat continuarea sprijinului lor în faţa atacurilor ruseşti, notează France Presse.
Numit recent în fruntea diplomaţiei franceze, Sejourne „a sosit la Kiev pentru prima sa deplasare pe teren, pentru a continua acolo acţiunea diplomatică franceză şi reitera angajamentul Franţei faţă de aliaţii săi şi alături de populaţiile civile”, a indicat ministerul său pe reţeaua X.
„De aproape 2 ani, Ucraina este în prima linie pentru a-şi apăra suveranitatea şi asigura securitatea Europei. Ajutorul Franţei se înscrie în durată. Asta am venit să spun la Kiev pentru prima mea deplasare”, a declarat ministrul, într-un mesaj publicat pe aceeaşi reţea socială.
Stephane Sejourne, care îi succede Catherinei Colonna în urma remanierii guvernului în Franţa, urmează să se întâlnească sâmbătă la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În vârstă de 38 de ani, noul ministru, care nu a făcut carieră în diplomaţie, spre deosebire de predecesoarea sa, este un apropiat al preşedintelui francez Emmanuel Macron şi conduce partidul prezidenţial, Renaissance.
De îndată ce şi-a preluat mandatul vineri, el s-a angajat să continue sprijinul Franţei, afirmând că „a ajuta Ucraina înseamnă garantarea victoriei democraţiei”.
Ajutorul militar oferit de Franţa Ucrainei se ridică la 3,2 miliarde de euro, potrivit unui raport parlamentar publicat în noiembrie.
Sprijinul puternic oferit de ţările occidentale după invazia rusă de la începutul anului 2022 s-a fisurat în ultimele săptămâni, pe fondul disensiunilor politice.
Noile promisiuni de ajutor occidental au încetinit brusc, ajungând la cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, a calculat la începutul lunii decembrie institutul german de cercetare Kiel Institute.
Un pachet european de 50 de miliarde de euro planificat pentru consolidarea sprijinului european pentru Ucraina este blocat, cel puţin până la următorul summit UE programat pentru începutul lunii februarie. Noul pachet din partea Statelor Unite este la rândul său reţinut în Congres de reticenţa aleşilor republicani.
Volodimir Zelenski a avertizat că orice întârziere a ajutorului pentru ţara sa va avea un impact semnificativ asupra cursului războiului.
El cere mai multe mijloace de apărare aeriană, în timp ce Rusia şi-a intensificat recent loviturile.
În cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, Moscova a lansat 40 de rachete şi drone asupra Ucrainei, dintre care opt au fost distruse şi „mai mult de 20” şi-au ratat ţinta, în special datorită unor „contramăsuri electronice”, au anunţat forţele aeriene ucrainene.

Share our work
Rusia, tot mai afectată de războiul dronelor

Rusia, tot mai afectată de războiul dronelor

Preşedintele rus Vladimir Putin a fost „informat” în legătură cu atacul ucrainean asupra oraşului Belgorod, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o zi după lovituri masive asupra teritoriului ucrainean soldate cu zeci de morţi. Așa sună comunicatul Administrației Prezidențiale de la Moscova, un semnal al nemulțumirii părții ruse față de capacitatea Kievului de a răspunde invaziei militare a Federației Ruse.

Răspuns dur

„Preşedintele Vladimir Putin a fost informat despre atacul armatei ucrainene asupra unor cartiere rezidenţiale din Belgorod”, un oraş apropiat de graniţă, a precizat Dmitri Peskov, potrivit agenţiilor ruse.
Ucraina lansează în mod constant lovituri în Rusia, în special în regiunile foarte apropiate de teritoriul său, dar bilanţul victimelor acestor atacuri este în general mult mai mic.
Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că acest atac nu va rămâne „nepedepsit”.
Forţele ruse au reuşit să intercepteze două rachete şi „majoritatea” rachetelor lansate împotriva oraşului, evitându-se un bilanţ mult mai mare al victimelor, a indicat ministerul.
Guvernatorul local Viacheslav Gladkov pe Telegram, adăugând că atacul s-a soldat, de asemenea, cu răniţi.
Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au distrus 13 rachete deasupra regiunii Briansk.
El a anunţat, de asemenea, că 32 de drone ucrainene au fost neutralizate în total în regiunile Briansk, Kursk şi Orel, la nord de graniţa cu Ucraina, precum şi în Moscova.

Condamnări suspecte

Instanţele din Rusia au condamnat la închisoare peste 200 de luptători ucraineni de când Moscova şi-a început operaţiunea militară în Ucraina, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat agenţiei de ştiri de stat RIA, publicat duminică.
„Instanţele Federaţiei Ruse au condamnat deja peste 200 de reprezentanţi ai formaţiunilor armate ucrainene la ani grei de închisoare pentru comiterea de atrocităţi”, a afirmat Lavrov. Ambele părţi se acuză reciproc că au comis numeroase atrocităţi în războiul pe care Rusia l-a început cu o invazie pe scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022.
Organizaţia Naţiunilor Unite a găsit dovezi continue ale crimelor de război şi ale încălcărilor drepturilor omului comise de autorităţile ruse, inclusiv tortură, viol şi deportarea de copii. În martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, susţinând că deportarea forţată a copiilor ucraineni de către Moscova este o crimă de război.
„Pe calea noastră către justiţie, principalul rezultat al anului este, fără îndoială, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pentru Putin”, a declarat sâmbătă procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, citat într-un comunicat cu bilanţul pe anul 2023.
„O decizie istorică şi un semnal clar că nimeni nu poate fi mai presus de lege”, a adăugat el.
Procuratura Generală a Ucrainei a înregistrat peste 121.000 de crime de agresiune şi crime de război ruseşti de la începutul războiului, potrivit site-ului său.
Lavrov a declarat pentru RIA că principalul organ de anchetă al Rusiei, Comitetul de Investigaţii, a iniţiat 4.000 de procese penale împotriva a aproximativ 900 de ucraineni.
„Printre ei nu sunt numai membri ai asociaţiilor naţionaliste radicale, reprezentanţi ai forţelor de securitate ucrainene şi mercenari, ci şi reprezentanţi ai conducerii militare şi politice a Ucrainei”, a spus Lavrov.
„Cei care au fost puşi sub acuzare în absenţă au fost incluşi pe lista internaţională de persoane urmărite”, a adăugat el.

Invazia continuă

Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei la primele ore ale zilei de duminică, la o zi după atacul, pus pe seama Kievului.
Patru drone Shahed de fabricaţie iraniană au vizat oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei în cursul nopţii, potrivit purtătorului de cuvânt al procurorului regional, Dmitro Ciubenko.
„Ca urmare a atacului nocturn cu drone ruseşti asupra Harkovului, clădiri din centrul oraşului au fost avariate. Nu este vorba de instalaţii militare, ci de cafenele, clădiri rezidenţiale şi birouri”, a scris primarul oraşului, Ihor Terehov, pe Telegram, fără a menţiona victime.
„În ajunul Anului Nou, ruşii vor să ne intimideze oraşul, dar nu ne este frică”, a adăugat el.
La o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU de la New York, Moscova a acuzat Kievul că a comis un „act deliberat de terorism” şi „a folosit muniţii cu dispersie”.
A fost „un atac nediscriminatoriu şi deliberat asupra unei ţinte civile”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, acuzând Kievul că a vizat un centru sportiv, un patinoar şi o universitate.
Aliaţii Ucrainei au replicat că vina pentru război este a preşedintelui rus Vladimir Putin.
„Există sute de mii de soldaţi ruşi în Ucraina. Nu există niciun soldat ucrainean în Rusia”, a declarat reprezentantul britanic Thomas Phipps. „Dacă Rusia vrea să dea vina pe cineva pentru moartea ruşilor în acest război, ar trebui să înceapă cu preşedintele Putin”, a adăugat el.
Duminică, Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski urmează să ţină discursuri aşteptate de Anul Nou, după un 2023 marcat de eşecul contraofensivei de vară a Ucrainei şi de îngheţarea aproape totală a liniei frontului.
Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare din perspectiva Kievului, cu cât ajutorul occidental începe să se epuizeze, atât în Europa, cât şi în Statele Unite, crescând riscul unei opriri a fluxului de muniţii şi fonduri.
Sâmbătă, Volodimir Zelenski a făcut un nou apel către aliaţii săi, spunând că înarmarea Ucrainei este „o modalitate de a proteja vieţi”. „Fiecare manifestare a terorii ruseşti dovedeşte că nu putem întârzia în a oferi asistenţă celor care luptă”, a spus el.

ONU, doar declarații

Loviturile masive ruseşti care au vizat Ucraina vineri şi au făcut cel puţin 30 de morţi şi peste 160 de răniţi sunt „agresiuni îngrozitoare”, a deplâns secretarul general adjunct al ONU Mohamed Khiari, notează AFP.
„Secretarul general condamnă fără echivoc, în termenii cei mai fermi, aceste atacuri îngrozitoare comise vineri împotriva unor oraşe şi sate din Ucraina”, a adăugat diplomatul ONU în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, vineri, la New York.
Această vastă serie de lovituri asupra mai multor oraşe, printre care capitala Kiev, a distrus şcoli, o maternitate, precum şi instalaţii industriale, militare şi civile, potrivit autorităţilor ucrainene. Polonia, membră NATO, a denunţat, la rândul său, o „încălcare” a spaţiului său aerian „de către o rachetă de croazieră rusească”.
Loviturile au declanşat o condamnare internaţională pe scară largă, preşedintele american Joe Biden cerând Congresului „să acţioneze fără întârziere” pentru a debloca un important nou pachet de ajutor pentru Kiev.
„Deplângem aceste tragice pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat reprezentantul Statelor Unite în Consiliul de Securitate al ONU.
„Rusia a lansat 158 de drone şi rachete împotriva Ucrainei, dintre care 36 de drone Shahad şi 122 de rachete(…) Scopul preşedintelui rus Vladimir Putin rămâne neschimbat: urmăreşte să extermine Ucraina şi să-i subjuge poporul”, a adăugat diplomatul american.
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a indicat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) că, împreună cu peste 30 de ţări membre ale ONU, ţara sa a solicitat această reuniune de urgenţă preşedinţiei ecuadoriene a Consiliului de Securitate.

Vizită pe front

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat vineri trupele care apără Avdiivka, oraşul din regiunea Doneţk asediat de trupele ruse şi care este în prezent unul din punctele cele mai fierbinţi ale frontului.
„Am salutat personal luptătorii. Am evaluat împreună cu comandantul situaţia defensivă şi nevoile esenţiale ale trupelor noastre”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare. „Ţara noastră rezistă graţie acestor războinici. A acelora care, în pofida tuturor dificultăţilor, apără ţara noastră”, şi-a lăudat el trupele.
Preşedintele ucrainean şi-a însoţit mesajul cu imagini în care aparent el s-a filmat singur în faţa panoului rutier de intrare în Avdiivka, afirmând că în bătălia pentru acest oraş, devenit principalul obiectiv al ofensivei ruse aflate în desfăşurare, este apărată „ţara întreagă” şi acolo se dă o „luptă pentru viaţă”.
În alte imagini Zelenski este văzut salutând soldaţi şi ofiţeri într-o fortificaţie subterană şi oferindu-le decoraţii.
Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a promis anterior că armata va apăra Avdiivka atât cât va putea, dar a reafirmat că este de asemenea importantă salvarea vieţilor soldaţilor.
După contraofensiva eşuată din vară, armata ucraineană este acum din nou în defensivă în timp ce trupele ruse atacă pe mai multe sectoare ale frontului şi au anunţat săptămâna aceasta cucerirea oraşului Mariinka, în timp ce armata ucraineană afirmă că s-a retras la periferia acestuia.
Armata rusă încearcă de mai multe luni să cucerească Avdiivka, oraş industrial din Donbas transformat de armata ucraineană în fortăreaţă în 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei
Vizita lui Zelenski pe front survine în ziua când Ucraina a suferit cel mai puternic bombardament rusesc după cele efectuate în primele zile ale războiului. Ţinte ucrainene din zona capitalei Kiev şi a oraşelor Liov (vest), Odesa (sud), Dnipro (centru), Zaporojie (sud) şi Harkov (nord-est) au fost atacate cu rachete şi drone, Rusia afirmând că a urmărit astfel să lovească instalaţii ale complexului militar-industrial ucrainean, aerodromuri militare, depozite de muniţii şi amplasamente ale trupelor ucrainene şi ale mercenarilor străini.

Războiul cerealelor la Marea Neagră

Ucraina a declarat sâmbătă că a exportat aproximativ 13 milioane de tone de mărfuri de la înfiinţarea, în august, a unui coridor maritim în Marea Neagră devenit foarte important pentru comerţul său, în pofida ameninţărilor ruseşti cu bombardamente.
Aceste aproximativ „13 milioane de tone” au fost transportate de 400 de nave, a indicat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov.
El şi-a exprimat „recunoştinţa” faţă de armată şi partenerii internaţionali ai Ucrainei pentru asigurarea funcţionării acestui coridor „în condiţii de agresiune militară”.
După un an 2023 dificil pe front, Ucraina se poate lăuda cu reuşite în Marea Neagră, unde a provocat pagube flotei ruseşti considerată a fi mult mai puternică.
Armata Kievului a reuşit să ţină navele ruseşti departe de sud-vestul acestei mări şi să deschidă un coridor maritim pentru a exporta cereale ucrainene, ignorând ameninţările cu bombardamente.
Acest coridor a fost înfiinţat în august pentru a conecta porturile din sudul Ucrainei şi Strâmtoarea Bosfor, la câteva săptămâni după ce Moscova s-a retras dintr-un acord cerealier între cele două ţări în război.
Acordul a permis exportul a aproape 33 de milioane de tone de cereale şi alte produse alimentare ucrainene prin Marea Neagră într-un an.
Această cale este cu atât mai importantă, cu cât mai multe rute terestre au fost blocate în ultimele luni de manifestaţii ale şoferilor de camioane polonezi, nemulţumiţi de concurenţa considerată „nedreaptă” din partea colegilor lor ucraineni.
Rusia a ameninţat că va viza navele care sosesc sau părăsesc porturile ucrainene, lovind în acelaşi timp infrastructuri portuare şi cerealiere.
O navă comercială sub pavilion panamez care se îndrepta către un port ucrainean pentru a încărca cereale a lovit o mină săptămâna aceasta, rănind doi marinari.
Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat sâmbătă succesele maritime ale ţării sale, declarând că forţele sale au „recucerit marea” anul acesta.

Share our work