Candidații Partidului „Șansă”, în spatele cărora se află Federația Rusă care ar acționa prin intermediul grupării criminale conduse de fugarul Ilan Șor, au fost excluși de la alegerile locale generale din 5 noiembrie curent, relatează mass-media de la Chișinău. Decizia a fost luată de către membrii Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), a anunțat premierul Dorin Recean într-o conferință de presă. Potrivit lui Dorin Recean, autoritățile statului au acționat în acest fel din considerente de securitate națională, pentru că „alegerile au început să fie cumpărate la propriu”.
„Planul Federației Ruse este să subordoneze R. Moldova intereselor sale printr-un atac constant asupra instituțiilor de stat și asupra securității naționale. Ei vor să ne rupă statul, să-l divizeze, să alimenteze separatismul și să arunce societatea noastră în haos și violență. (…) Federația Rusă nu poate intra astăzi cu tancurile în R. Moldova așa cum a intrat în Ucraina. În schimb, intră cu crimă organizată, finanțată din plin, cu zeci de milioane de euro, bani murdari care să corupă justiția, funcționari publici, să finanțeze atacuri cibernetice, să submineze instituțiile statului, să corupă politicul, să distrugă sistemul electoral, să dezinformeze și să facă aici un război informațional”, a spus premierul.
Astfel, în dreptul candidaților Partidului „Șansă” din buletinele de vot va fi aplicată ștampila „Retras”, iar autoritățile electorale sunt obligate să îndeplinească această misiune până în seara zilei de 4 noiembrie.
Alegerile generale locale de duminică vor fi înregistrate video, a precizat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, citată de mass-media regională. Sursa citată precizează că înregistrarea video reprezintă o măsură suplimentară de securizare și asigurare a transparenței procesului de votare, a operațiunilor electorale din ziua alegerilor, inclusiv împotriva eventualelor fraude electorale.Potrivit CEC, sistemul de înregistrare video nu are conexiune la rețeaua internet, este funcțional și activ doar în ziua votării. Va fi pornit în momentul începerii operațiunilor electorale preparatorii pentru deschiderea secției de votare și va fi oprit după numărarea voturilor. Sistemul nu va fi utilizat în cadrul votării cu urna mobilă.
CEC reiterează că montarea camerelor video în secțiile de votare nu va compromite secretul votului. Imaginile nu vor fi transmise online, ci stocate pe un dispozitiv aparte, exclusiv în cazul unor eventuale litigii electorale, acestea vor putea fi utilizate în calitate de dovezi pentru examinarea și soluționarea lor.
În campania pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie, concurenții electorali au cheltuit până acum, peste 26 de milioane de lei, potrivit datelor raportate la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, relatează portalul alegeri.md, citat de mass-media.
În ultimele patru săptămâni de campanie (perioada 30 septembrie – 27 octombrie), cei mai mulți bani i-a cheltuit Partidul Acțiune și Solidaritate – aproximativ 6,7 milioane de lei.
Partidul de guvernământ de la Chișinău este urmat de Partidul Socialiștilor – cu 3,4 milioane de lei, de formațiunile extraparlamentare Partidul ”Șansă” și Partidul Nostru – ambele cu câte circa 3 milioane de lei, în timp ce Mișcarea Alternativa Națională a cheltuit 2,5 milioane.
Partidul ”Renaștere” a folosit în actuala campanie, conform datelor raportate la CEC, 1,6 milioane de lei, iar Partidul Social Democrat European și Partidul Liberal Democrat – câte puțin peste 1 milion de lei.
Platforma Demnitate și Adevăr a cheltuit până acum în jur de 800 de mii de lei, iar Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare – câte aproximativ 700 de mii de lei.
Vineri, 3 noiembrie, este ultima zi de campanie electorală pentru alegerile locale. Potrivit Codului electorali, sâmbătă și duminică, în ziua votării, agitația electorală este interzisă.
La alegerile din 5 noiembrie urmează să fie aleși 898 de primari și peste 11 mii de consilieri locali. Dacă primarii nu sunt aleși din primul tur, adică nu au întrunit cel puțin jumătate din numărul de voturi, urmează să aibă loc peste două săptămâni un al doilea tur de scrutin cu primii doi candidați cu cele mai multe voturi obținute.
Recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a prezentat Consiliului Suprem de Securitate de la Chișinău, un proiect al Strategiei securității naționale a statului. Așteptat de câțiva ani, mai ales pe fondul invaziei militare ruse împotriva Ucrainei, documentul spune negru pe alb că Republica Moldova se confruntă astăzi cu două mari pericole: „politica agresivă a Federației Ruse și corupția înrădăcinată în Moldova”.
„De când Rusia a declanșat un război total împotriva Ucrainei, Moldova este sub amenințare de destabilizare și sub riscul real de a fi următoarea, dacă Ucraina cade. În tot acest timp, în Moldova au fost și încă mai sunt persoane care contribuie la aceste atacuri (…) Să nu ne facem iluzii, aceste atacuri nu vor înceta”, a declarat Maia Sandu
WAGNER, gând de puci la Chișinău
Președinta Republicii Moldova a mai afirmat că Federația Rusă a încercat de-a lungul timpului să șantajeze fostul stat unional sovietic și că „nu va renunța de bunăvoie la acțiunile ostile la adresa Republicii Moldova”. „Prin urmare, trebuie să reclădim apărarea națională și să dezvoltăm capacitatea de rezistență la acțiunile de tip hibrid. (…) Moldova este o țară mică, dar nu vom permite să fie o țară umilită”, a spus Sandu.
În proiectul strategiei, drept prima amenințare la adresa securității R. Moldova este trecută „agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și ambiția guvernului rus de a croi un coridor militar terestru spre R. Moldova, ceea ce ar crea premise imediate pentru schimbarea violentă a ordinii constituționale și lichidarea statalității țării noastre”.
Președinta Maia Sandu a declarat anterior că în spatele încercării de răsturnare a guvernării moldovene despre care s-a tot vorbit de la începutul anului curent s-ar fi aflat grupul militar rusesc Wagner.
Într-un interviu apărut recent în Financial Times, președinta R. Moldova consideră că lovitura de stat din Republica Moldova ar fi fost pusă la cale anul acesta de Evgheni Prigojin, fondatorul între timp decedat al armatei private desființată în linii mari după rebeliunea eșuată din iunie.
„Informațiile pe care le avem sunt că a fost un plan pregătit de echipa (lui Prigojin)”, a spus Sandu, adăugând că complotiștii urmau să imprime o turnură violentă protestelor anti-guvernamentale.
Efort rusesc
Maia Sandu a spus că forțele pro-ruse din Moldova ar fi în continuare finanțate de la Moscova ca să destabilizeze țara, primind bani prin „cărăuși”. „Situația este cu adevărat dramatică și trebuie să ne protejăm”, a mai spus președinta de la Chișinău. Interviul a apărut tocmai când liderii din UE au discutat informal la Granada perspectivele aderării Republicii Moldova și altor țări est-europene. Maia Sandu a spus în orașul spaniol că primirea în UE este cea mai bună cale de a asigura securitatea Moldovei.
Informațiile despre un plan rusesc de răsturnare a puterii pro-occidentale de la Chișinău au fost puse în circulație mai întâi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că planul a fost interceptat de serviciile de informații ale țării sale.
Apoi, existența planului a fost confirmată de Maia Sandu, fiind preluată ca certă, după unele ezitări inițiale, de partenerii occidentali ai Moldovei.
Strategie adecvată
Strategia securității naționale va avea câteva direcții, inclusiv sporirea investițiilor și întărirea sectorului de apărare națională și securitate; rezolvarea graduală a conflictului transnistrean, pe cale pașnică; dezvoltarea parteneriatelor de securitate cu țările dezvoltate și prospere; combaterea corupției și crearea unor instituții puternice care să aplice legea; contribuția la securitatea regională și internațională. Maia Sandu spune că, pe lângă aceste pericole, R. Moldova ar trebuie să fie pregătită să facă față și unor riscuri globale, cum ar fi schimbările climatice, pandemiile și dezastrele naturale sau utilizarea tehnologiilor noi în scopuri dăunătoare.
Noul document al Republicii Moldova este considerat de experți un pas enorm în direcția corectă și reprezintă un bun punct de plecare în discutarea serioasă, în viitor, a problemelor de securitate reale ale Republicii Moldova.
Strategia dată publicității nu este altceva decât un document public al cărui rol principal este unul de comunicare strategică în relația cu propria populație și partenerii internaționali. Expertiza societății civile și a partenerilor va fi utilizată pentru perfectarea documentului și a metodelor de implementare.
Un asemenea document este întotdeauna un subiect de dezbatere care trebuie să realizeze un echilibru fragil între a fi credibil, acceptând elemente clare din realitatea situației de securitate și a nu dezvălui unor răuvoitori elemente pe care doar statul în cauză trebuie să le cunoască, să le conștientizeze și să încerce să le reducă.
Identificarea Rusiei ca adversar de lungă durată, care este și va continua să fie unul dintre actorii care influențează și subminează cel mai mult securitatea Republicii Moldova ca stat, funcționarea instituțiilor sale democratice, sănătatea societății sale civile și libertățile de a alege ale propriilor săi cetățeni. Mai mult, în poziția președintelui Republicii Moldova care deschide documentul, lucrurile sunt numite explicit și curajos iar avantajele unei evaluări corecte, a unei diagnoze realiste, vin cu identificarea nevoilor și instrumentelor de combatere a acestor amenințări.
sAbordara reintegrării teritoriale este una graduală, politică și realistă, chiar dacă nu conține elementele explicite ale mecanismelor de reintegrare economică, punctele de atractivitate și necesitățile financiare pentru un asemenea efort. Ezitarea autorităților de la Chișinău poate fi înțeleasă pe fondul evoluțiilor rapide de pe scena politică regională.
Parteneri strategici
România, Ucraina ori SUA sunt pomenite de mai multe ori în document, semn al vremurilor în schimbare de la Chișinău. Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a declarat că România, împreună cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, este alături de forțele pro-europene de la Chișinău și susține eforturile consecvente de dezvoltare pe toate palierele.
”Discuții constructive și pozitive cu privire la proiectul Strategiei Naționale de Securitate a R. Moldova, la invitația președintelui Maia Sandu. Asigurarea eficientă a securității, în fața riscurilor generate de factori externi, este esențială pentru un trai mai bun, dezvoltarea economică, consolidarea unui climat investițional atractiv și pentru dezvoltarea societății în general” a scris Țurcanu. Declarația acestuia vine să confirme sprijinul complet de care se bucură autoritățile de la Chișinău din partea cancelariilor occidentale.
Asigurarea securității naționale este o precondiție pentru o societate modernă și europeană, prosperă și educată, pentru un viitor pașnic al generațiilor viitoare.
Țurcanu a mai declarat că aceste deziderate sunt susținute de cooperarea aprofundată dintre Chișinău și București prin proiecte concrete, în beneficiul cetățenilor, pe toate palierele și în toate domeniile.
Președinta Maia Sandu a avut anterior discuții pe documentul de proiect al Strategiei Securității Naționale și au fost notate propunerile de îmbunătățire a acestuia. Potrivit unui comunicat, la discuții au participat reprezentanții societății civile și membrii corpului diplomatic acreditat la Chișinău.
Foto: Facebook
Ofensivă politică
După vizita la Bruxelles la începutul acestei săptămâni, primul ministru Dorin Recean a declarat că deși partenerii europeni sunt solidari cu cei din Republica Moldova și manifestă susținere în procesul de reforme, totuși se atestă anumite restanțe, asupra cărora încă mai este mult de lucru. Lucru recunoscut și în documentul remis dezbaterii publice.
„Comisarii europeni și președintele von der Leyen au apreciat efortul nostru de transformare a țării, de aliniere la standardele europene. Și ca întotdeauna, a câta oară, ei au demonstrat solidaritate cu noi și un efort enorm de susținere”, a spus Recean.
„Totuși justiția rămâne restanțieră, ne trage înapoi. Eu vreau să fac un apel către oamenii din justiție, care sunt corecți, care sunt integri, să facă un pas înainte. Pentru că toată lumea vede că avem încă o mulțime de corupți care, în loc să facă pușcărie, umblă prin oraș, continuă activitatea infracțională, continuă activitatea de corupere, inclusiv în procesele electorale care urmează să aibă loc la 5 noiembrie”, a declarat Dorin Recean.
Ulterior, Guvernul de la Chișinău a aprobat Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană. „Acest document este foarte important pentru ca noi să avansăm în acest proces și către 2030 să fim parte a familiei europene”, a explicat premierul.
Și ministrul de Externe, Nicu Popescu, a declarat că documentul conține acțiuni concrete, pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze în drumul său spre UE. Conform lui, este vorba despre legi, regulamente, directive, cu termeni exacți de implementare și efectuare a acestor măsuri.
„Acest plan se face pe ultima sută de metri, înaintea raportului de extindere a Uniunii Europene. Acest raport va fi prezentat pe 8 noiembrie. Obiectivul nostru e ca în acest raport al UE să obținem invitație de a deschide negocierile. Ne pregătim pentru lansarea pregătirilor de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Nicu Popescu.
„Suntem în așteptarea publicării Raportului de Extindere al UE și avem speranța că Comisia Europeană va recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, iar în luna decembrie, statele membre vor sprijini această recomandare prin votul lor”, a mai spus Popescu.
Comisia Electorală Centrală de la Chișinău informează că începând de astăzi pot fi depuse cereri privind votarea la locul aflării la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, relatează mass-media din Republica Moldova.
Potrivit legislației electorale, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secției de votare, poate solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă. Cererile se fac în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical.
Foto: Wikipedia
Persoanele care nu pot să depună singure cererea privind votarea la locul aflării, au dreptul să o facă prin intermediul unui membru al familiei sale sau să solicite pentru aceasta ajutorul asistentului social din cadrul primăriei. Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte motive temeinice, alegătorul nu poate semna personal cererea privind votarea la locul aflării, el poate depune personal cererea în formă verbală la sediul secției de votare. În cazul în care cererea nu poate fi depusă personal în formă verbală la sediul secției de votarea, aceasta poate fi depusă telefonic.
În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, cel puțin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze.
