În ziua turului doi al alegerilor locale generale și a alegerilor repetate, 19 noiembrie 2023, Centrul de apel pentru informarea alegărilor, a înregistrat circa 300 de apeluri, dintre care 122 apeluri de intrare și 176 apeluri de ieșire.
La linia telefonică au activat 25 de operatori cu un program extins de muncă de până la 24 de ore.
Comparativ cu primul tur de scrutin, atunci când au fost efectuate peste 1 600 de apeluri, acum numărul acestora a scăzut.
Cele mai frecvente întrebări la care au răspuns operatorii au ținut de funcționalitatea SIAS „Alegeri”, procedura de vot, acțiuni de încălcare a legislației electorale, activitatea membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare.
Cele mai multe apeluri au parvenit din partea cetățenilor și a operatorilor birourilor electorale. Conform criteriului de gen, mai multe femei decât bărbați au apelat la numărul de telefon indicat.
Amintim că linia telefonică de informare a alegătorilor a funcționat din data de 19 noiembrie 2023 până astăzi, 21 noiembrie 2023. În această perioadă au fost implicate în proces circa 30 de persoane.
România va avea cea mai importantă producţie de gaz din Europa, din 2027, prin proiectul Neptun Deep, iar astăzi se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de acoperire a consumului din surse proprii de producţie, a afirmat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, la Forumul Gazelor Naturale 2023, organizat de Financial Intelligence.
Neptun Deep, proiect strategic
„Suntem ţara cu cea mai importantă producţie de gaz din Europa, cu certitudine din 2027, prin proiectul Neptun Deep, dar şi astăzi, pe toate statisticile pe care le-am văzut, România este pe locul unu în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de acoperire a consumului din surse proprii de producţie. Aşadar, avem cea mai mare independenţă energetică la nivelul Uniunii Europene, prin prisma disponibilităţii de gaze onshore şi prin ceea ce face Black Sea Oil & Gas în zona de nearshore în Marea Neagră. Cred că trebuie să ne asumăm acest rol”, a menţionat Sebastian Burduja, la Forumul Gazelor Naturale 2023, organizat de Financial Intelligence.
Ministrul Energiei a subliniat că România are atât rezervele necesare, cât şi printre cei mai buni specialişti din lume.
foto: omvpetrom
„Suntem atenţi şi la discuţiile legate de regulamentul privind emisiile de metan – şi cred că, în ultima variantă, cu siguranţă stăm mai bine decât în ceea ce s-a circulat anterior la nivel european. De asemenea, în anii care vor veni, anticipăm punerea în funcţie a unor importante capacităţi pe gaz. Cunoaştem cu toţii, la Mintia 1700 de megawaţi putere instalată, la Işalniţa aproape 900 de megawaţi, la Turceni, dar şi la Craiova, prin modernizarea sistemului de termoficare. Aşadar, avem toate premisele să fim un lider, să fim un furnizor de stabilitate şi de securitate. Eu m-aş bucura să rămână, în România, în totalitate (gazele din Marea Neagră – n. r.) şi să fie folosite în industrie, pentru că acolo gazele au cea mai mare valoare adăugată. Dacă ne gândim la industria farma, dacă ne gândim la îngrăşăminte chimice, toate aceste aceste segmente ale economiei sunt modalităţi de a adăuga valoare gazelor pe care le vom exploata în Marea Neagră”, a precizat Sebastian Burduja.
Fără probleme în aprovizionare
Potrivit acestuia, sunt şi alte modalităţi de a folosi gazele din Marea Neagră: pentru centrale pe gaz, să fie transformate în energie electrică sau să fie folosit gazul natural comprimat.
„România era ultima ţară care nu avea o reţea de staţii de gaz natural comprimat. E o soluţie mult mai puţin poluantă decât gazul petrolier, de exemplu. Şi putem să folosim acest gaz şi în sisteme de transport public”, a mai spus ministrul.
Pe de altă parte, Burduja a subliniat că România nu va avea probleme în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă.
„Suntem în bună regulă pentru o iarnă normală. Asta înseamnă unul, maxim două episoade de ger/viscol pe lună, un episod putând dura între trei şi şapte zile. Cred că ultimele ierni au fost mai blânde decât o iarnă normală. Pentru acest sezon rece, prin gradul de umplere pe care-l avem azi – şi în continuare suntem în supra-plin, deci peste 100% – deşi am început să extragem mai mult decât reuşim să mai injectăm în această perioadă. De asemenea, avem securizată această opţiune cu Azerbaidjan, despre care am mai vorbit, până la 1 miliard de metri cubi de gaz disponibil şi, nu în ultimul rând, gazul natural lichefiat pe ruta Turcia-Bulgaria-România sau Grecia-Bulgaria-România”, a susţinut şeful de la Energie.
Rada Supremă de la Kiev a ratificat acordul dintre Guvernele R. Moldova și Ucrainei privind construcția podului rutier peste râul Nistru. Anunțul a fost făcut de deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak pe Telegram. Potrivit acestuia, pentru construcția podului vor fi alocate, în total, 5,044 miliarde hrivne (circa 125 milioane euro), relatează mass-media de la Chișinău.
Foto: https://gifp.md/ro/home/
Astfel, pentru anul 2023 au fost alocați 370 milioane hrivne (circa 181 milioane de lei), pentru 2024 vor fi alocate 2,237 miliarde hrivne (circa un miliard de lei), iar pentru anul 2025 statul ucrainean va oferi 2,437 miliarde hrivne (circa 1,1 miliarde de lei).
Amintim că, la frontiera de stat moldo-ucraineană, în zona localităților Cosăuți-Iampil, va fi construit un pod rutier peste râul Nistru. Potrivit autorităților, acest proiect va facilita legăturile economice între cele două țări, precum și conexiunile cu alte state. Mai exact, construcția podului va asigura conexiunea rețelei de drumuri prin zona de est a Republicii Moldova la rețeaua de drumuri trans-europene TEN-T. Acest lucru va avea drept rezultat facilitarea comerțului și mobilității cetățenilor, precum și va spori rolul pe care îl are Republica Moldova în calitate de legătură dintre statele Uniunii Europene și statele vecine.
Potrivit acordului, Guvernul Ucrainei va asigura finanțarea pentru proiectul tehnic, pentru construcția podului și pentru infrastructura conexă pe teritoriul său, iar Republica Moldova va asigura construcția infrastructurii rutiere conexe de pe teritoriul său. Lucrările urmează a fi finalizate până la finele anului 2025.
Acordul dintre Guvernele Republicii Moldova și Ucrainei privind construcția podului transfrontalier peste râul Nistru a fost semnat la Kiev la 12 iunie 2023.
Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a detaliat particularitățile de desfășurare a campaniei electorale de către candidații la funcția de primar care au trecut în turul II la alegerile locale generale, relatează mass-media de la Chișinău.
Conform prevederilor legislației electorale, candidații care au trecut în al doilea tur de scrutin pot desfășura campanie electorală după stabilirea datei celui de-al doilea tur de scrutin prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale.
Totodată, concurenții electorali pot achita, în limita soldului încasat până vineri, 3 noiembrie 2023, cheltuielile aferente turului I de scrutin. Nu pot fi făcute cheltuieli din contul „Fond electoral” aferente turului II, atâta timp cât nu este stabilită data desfășurării acestui tur de către CEC.
Menționăm că, și în turul II al alegerilor locale generale, candidaților le este interzis să utilizeze resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor, a bunurilor publice. Autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condițiile de egalitate.
Competitorilor electorali li se interzice organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, a personalului de creație și/sau artistic atât din țară, cât și de peste hotare, afișarea în timpul desfășurării acestora slogane sau alte mesaje și/sau distribuirea de materiale ce conțin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum și participarea la aceste evenimente în scop de promovare politică.
Concurenții electorali pot organiza întâlniri cu alegătorii, iar autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure posibilitatea desfășurării unor astfel de întâlniri în termeni și condiții egale.
Campania electorală este permisă doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării, adică 17 noiembrie 2023.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, vizat de sancţiunile Uniunii Europene, a cerut Macedoniei de Nord să facă posibilă participarea sa la sfârşitul lunii noiembrie 2023 la o reuniune ministerială a OSCE care va avea loc la Skopje, a anunţat luni omologul său macedonean, Bujar Osmani, citat de mass-media regională.
„Am primit în urmă cu câteva zile o scrisoare de la ministrul rus al Afacerilor Externe în care acesta cerea să se facă posibilă prezenţa sa la Skopje”, a declarat Bujar Osmani, preşedintele în exerciţiu al OSCE, în timpul unei conferinţe de presă. El a adăugat că această solicitare prezintă totuşi „unele provocări, deoarece spaţiul aerian al Macedoniei de Nord şi al vecinilor este închis pentru zboruri operate de aeronave ale statului rus”.
„Acest lucru necesită unele eforturi logistice”, a continuat şeful diplomaţiei macedonene. Ţara sa, care nu este membră a Uniunii Europene (UE), s-a alăturat sancţiunilor blocului european împotriva Moscovei adoptate în urma ofensivei ruse în Ucraina lansate în februarie 2022.
Cel de-al 30-lea Consiliu Ministerial al celor 57 de ţări care formează OSCE, format în 1975 pentru a promova dialogul între Est şi Vest, este programat să aibă loc la Skopje pe 30 noiembrie şi 1 decembrie.
„Conform regulilor, toate statele membre trebuie să fie prezente la această reuniune”, a adăugat Osmani, subliniind că prezenţa lui Lavrov va depinde „de deciziile ce vor fi luate în zilele următoare”.”Sper că vom reuşi cu toţii să fim prezenţi la Skopje”, a spus el.
Rusia a protestat puternic în 2022, după refuzul Poloniei de a-i permite ministrului Serghei Lavrov intrarea pe teritoriul său pentru a participa la reuniunea anuală a OSCE, care a avut loc în decembrie la Lodz.
Reuniunea anuală ministerială este organul central al OSCE, responsabil cu luarea deciziilor.
În timpul unei vizite efectuate pe 16 octombrie de şeful diplomaţiei macedonene în Ucraina, omologul ucrainean Dmitro Kuleba a declarat că prezenţa Rusiei în cadrul OSCE ameninţă organizaţia cu o „moarte lentă”.
La rândul său, Moscova acuză Kievul şi pe aliaţii săi occidentali că vor să „acapareze” OSCE.
