Parlamentul de la Skopje legalizează Republica Macedonia de Nord. Opoziția politică critică „capitularea” în fața Greciei. Drumul Macedoniei spre NATO, dechis de această decizie

Parlamentul de la Skopje legalizează Republica Macedonia de Nord. Opoziția politică critică „capitularea” în fața Greciei. Drumul Macedoniei spre NATO, dechis de această decizie

Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia

Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia

Parlamentul Macedoniei a votat a doua oară pentru a ratifica acordul cu Grecia în vederea redenumirii ţării drept „Republica Macedonia de Nord”, trecând astfel peste vetoul impus de preşedintele Gjorge Ivanov, informează agențiile de presă internaționale, citate de KARADENIZ PRESS.

Blocul social-democrat, condus de premierul Zoran Zaev, a ratificat deja acordul în 20 iunie, însă Ivanov a impus veto împotriva acordului, obligând legislativul la un al doilea vot, joi, în timpul căruia 69 dintre cei 120 de parlamentari macedoneni au votat pentru.

Acuzații politice

Partidul de opoziţie VMRO a boicotat votul de ambele dăţi, pentru a protesta împotriva acordului, pe care îl consideră o „capitulare” şi o renunţare la numele şi identitatea macedonene.

Este de aşteptat ca Gjorge Ivanov să refuze din nou să-şi pună semnătura sub acest acord, însă el nu mai poate zădărnici aplicarea lui în urma publicării în Monitorul Oficial.

Acordul în vederea schimbării numelui a fost convenit între Zoran Zaev şi omologul său grec Alexis Tsipras, pentru a pune capăt disputei de 27 de ani pe marginea numelui de ‘Macedonia’. Din cauza acestei dispute, Grecia a blocat aderarea Macedoniei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi demararea negocierilor pentru un statut de membru în Uniunea Europeană.

Skopje-vrea-să-adere-la-NATO

Skopje-vrea-să-adere-la-NATO

Referendum controversat

După ratificarea acordului, guvernul lui Zoran Zaev va trebui să verifice modificarea în cadrul unui referendum şi apoi să o consolideze în textul Constituţiei. Analiștii politici consideră că va fi extrem de greu pentru autoritățile actuale de la Skopje să obțină aprobarea populației cu drept de vot.

Abia după acest pas, Tsipras, supus unei puternici presiuni din partea naţionaliştilor greci, care se opun ca ţara vecină să păstreze numele vechii şi actualei provincii greceşti, chiar şi însoţit de o specificaţie geografică, va putea să ratifice schimbarea în parlamentul de la Atena. Dacă cel puţin unul dintre aceşti paşi va eşua, acordul va eşua la rândul lui, menționează surse diplomatice de la Skopje, citate de KARADENIZ PRESS.

Macedonia, obiectiv strategic al NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat recent speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice.  Aceste declarații au fost condamnate de diplomația rusă, Kremlinul depunând eforturi pentru a împiedica acest lucru.

Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului. (M.B./M.I.)

Share our work
Pax balcanica, amenintata de extrema dreapta bulgara

Pax balcanica, amenintata de extrema dreapta bulgara

Liderul VMRO-BND este tot mai contestat in interiorul partidului

Liderul VMRO-BND este tot mai contestat in interiorul partidului

Zeci de membrii ai partidului de extrema dreapta VMRO-BND au reluat astazi protestele in fata ambasadei Serbiei la Sofia,solicitand retrocedarea de catre Belgrad a teritoriilor cedate Serbiei in 1919, prin semnarea Tratatului de Pace de la Neuilly, relateaza serviciul de presa al formatiunii politice, citat de agentia KARADENIZ-PRESS. Manifestarea are loc pe fondul inrautatirii considerabile a relatiilor dintre cele doua state balcanice, provocat de sprijinul acordat de Republica Bulgaria independentei fostei regiuni sarbe Kosovo. Surse din cadrul serviciilor de securitate bulgare, citate de mass-media de la Sofia, au declarat ca etnicii bulgari din Serbia traiesc sub amenintarea permanenta a gruparilor nationaliste sarbe. Reamintim ca, in ultimele luni, scena politica de la Sofia a fost marcata de mai multe scandaluri politice in care au fost implicati lideri ai formatiunilor de dreapta.
Actiunea de protest s-a desfasurat in mod pasnic, in pofida retorii agresive folosite de principalii vorbitori la adresa Serbiei si a prezentei masive a fortelor de ordine bulgare. Manifestarile VMRO-BND (Organizatia Revolutionara Interna Macedoneana-Miscarea Nationala Bulgara) vin la scurt timp dupa ce conducerea partidului a emis o noua declaratie publica prin care solicita guvernului bulgar sa revendice teritoriile cedate Serbiei in 1919, prin semnarea Tratatului de la Neuilly. Solicitarea a fost legata de implinirea a 90 de ani de la semnarea Tratatului de la Neuilly, care a stabilit pacea intre Bulgaria si Antanta, dupa Primul Razboi Mondial, si prin care Bulgaria a cedat teritorii Iugoslaviei, Greciei si Romaniei.

Tratat contestat

VMRO-BND insista ca Guvernul bulgar sa ceara neconditionat Serbiei sa inapoieze teritoriile populate de bulgari pe care i le-a cedat in 1919. Acestea masoara aproximativ 1.500 de kilometri patrati in jurul oraselor Taribrod (in prezent Dimitrovgrad) si Bosilegrad, localizate in apropiere de granita de vest a Bulgariei , la aproximativ 70 de kilometri vest de capitala bulgara Sofia. „Insistam ca Guvernul bulgar sa transmita clar autoritatilor sarbe ca viitorul oricaror negocieri pentru aderarea Serbiei la UE depind de soarta teritoriilor din vest. Pana in momentul cand vor fi inapoiate Bulgariei, noi insistam ca Serbia sa acorde imediat acestor teritorii o autonomie similara regiunii Voivodina”, potrivit declaratiei VMRO-BND. „La 90 de ani de la Tratatul de la Neuilly, care este o rusine pentru Europa, Bulgaria si Serbia au sansa de a rezolva viitorul teritoriilor din vest intr-un mod european. Astfel, o nedreptate istorica va fi corectata. Pentru ca acest lucru sa se intample, statul bulgar trebuie sa fie ferm si persistent in sustinerea intereselor nationale si ale compatriotilor nostri care au ramas de cealalta parte a sarmei ghimpate, fara a avea nici o vina”, apreciaza formatiunea de extrema dreapta. Reamintim ca membrii VMRO-BND se considera urmasii doctrinari ai organizatiei teroriste interbelice VMRO, implicate in numeroase atacuri teroriste, inclusiv impotriva administratiei romanesti din Dobrogea si Cadrilater.

Alegeri cu scandal

Luna trecuta, Congresul national al VMRO-BND la reales pentru un nou mandat pe Krasimir Karakachanov (foto), presedintele in exercitiu al formatiunii, in pofida unui imens scanda in urma caruia aproape jumatate din cei 700 de participanti au parasit lucrarile. Conform principalului contracandidat, Slavcho Atanasov, primarul orasului Plovdiv, buna desfasurare a lucrarilor congresului a fost afectata de manipularile si incalcarile frecvente ale statutului partidului de catre sustinatorii lui Krasimir Karakachanov. Atanasov a declarat pentru mass-media bulgara ca aproape 20% dintre delegatii prezenti la congres nu aveau imputernicire din partea filialelor regionale, iar alte filiale aveau mai multi reprezentanti decat prevedea statutul VMRO-BND. Potrivit mass-media locale dintre cei peste 300 de reprezentanti care au parasit lucrarile congresului, majoritatea reprezentau filialele din Plovdiv, Blagoevgrad, Pazardjik, Yambol, regiuni considerate fieful VMRO-BND. Atanasov a mai adaugat ca va contesta in instanta rezultatele alegerilor.

Esec politic

La inceputul lunii decembrie 2009, grupul parlamentar al partidului de dreapta RZS-Ordine, Legalitate si Dreptate, condus de deputatul Yane Yanev s-a dizolvat in urma demisiei din fractiune a deputatului Mario Tagarinski. Conform regulamentului de functionare a parlamentului unicameral de la Sofia, o fractiune parlamentara trebuie sa aiba minimum 10 membri, RZS ramand doar cu 9 membri in urma demisiei. Seful grupului parlamentar al RZS considera ca principalii vinovati de situatia creata sunt premierul Boiko Borisov, liderul partidului de guvernamant GERB, si presedintele bulgar Gheorghi Parvanov, lider informal al Partidului Socialist Bulgar. Dizolvarea fractiunii RZS coincide cu conflictul dintre Yanev, care a fost seful comisiei parlamentare pentru lupta impotriva coruptiei si administratia prezidentiala de la Sofia, liderul RZS solicitand reducerea drastica a bugetului administratiei prezidentiale bulgare si alocarea fondurilor disponibilizate institutiilor implicate in lupta impotriva coruptiei. Yane Yanev l-a mai acuzat pe Mario Tagarinski ca face parte din „mafia energiei” din Bulgaria.
Intr-un nou atac indreptat impotriva formatiunii GERB si a premierului Boiko Borisov, Yane Yanev a declarat ca o parte a membrilor cabinetului de la Sofia, numiti din partea GERB,  au incalcat legislatia bulgara impotriva coruptiei. Printre cei nominalizati s-au numarat Ministrul Mediului si Apelor, Nona Karadjova, Ministrul Afacerilor Externe, Rumiana Jeleva, Ministrul Educatiei, Serghei Ignatov, Ministrul Culturii, Vejdi Rashidov, Ministrul Dezvoltarii Regionale si Lucrarilor Publice, Rosen Plevneliev, si Ministrul Finantelor, Simeon Djankov, care indeplineste si functia de viceprim-ministru in cadrul guvernului de la Sofia.

„Ataka” se dezintegreaza

Liderul filialei Plovdiv a formatiunii de extrema-dreapta, consilierul local Todor Hristev, a parasit saptamana aceasta partidul, declarand ca „proiectul politic Ataka include in acest moment doar pe liderul partidului, Volen Siderov, si familia acestuia, unicul sau scop fiind obtinerea unor foloase personale”. Decizia lui Hristev, un personaj controversat, acuzat de relatii cu mafia rusa, vine la mai putin de doua saptamani dupa o decizie similara din partea filialei regionale Burgas, unde majoritatea membrilor au parasit formatiunea, inclusiv Valerii Simeonov, un bogat om de afaceri si proprietarul postului de televiziune „Scat”. Simeonov, unul dintre cei mai importanti finantatori ai campaniilor electorale ale „Ataka”, a declarat pentru mass-media locala ca Volen Siderov santajeaza membrii grupului parlamentar al formatiunii si ca si-a insusit o parte importanta a fondurilor de campanie, acuzatie respinsa de liderul Ataka.

Share our work