de Isac Mihai | iun. 21, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Noul guvern de la Chișinău, compus din forțe politice cu opțiuni diametral opuse, pro-ruse și pro-UE, condus de premierul Maia Sandu, se află încă în perioada inițială a lunii de miere – însă agendele conflictuale ale partidelor partenere vor pune în curând în pericol stabilitatea sa, consideră experții. Formarea a ceea ce mulți în Moldova consideră o „alianță nefirească” între socialiștii pro-ruși și forțele politice proeuropene în cadrul noului guvern de coaliție condus de Maia Sandu a ridicat multe semne de întrebare în țară și în afara ei, se arată în cea mai recentă analiză Balkan Insight, citată de Evenimentul Zilei, ediția de Chișinău.
Cele două forțe, aflate pe poziții radical diferite anterior, și-au unit eforturile pentru a „de-oligarhiza” Moldova după răsturnarea regimului Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc.
Președintele Igor Dodon, liderul de facto al socialiștilor, a cerut luni adoptarea unui moratoriu privind divergențele ideologice și geopolitice, precizând că scopul principal al noului guvern este acela de a se consolida și de a nu permite fostului partid de guvernământ să revină la putere.
„Regimul [n.r.: democrat] a suferit o înfrângere dar nu a renunțat. Se ascunde în toate structurile de stat, în organele de forță și în administrațiile publice locale. Fostul regim vrea să se răzbune cât mai curând posibil și va încerca să destabilizeze situația”, a prezis Dodon.
El a adăugat că, pentru a evita revenirea la putere a Partidului Democrat, noua majoritate parlamentară și noul guvern „trebuie să acționeze împreună și ca o echipă unită”.
Unii deputați din blocul ACUM, din care face parte și prmierul Sandu, sunt de acord cu Dodon. „Acest moratoriu este un alt pas, ceea ce arată o maturitate politică, care nu a mai existat până acum în Moldova”, a declarat deputatul Vladimir Bolea, luni, într-o emisiune TV cu caracter politic.
Cu toate acestea, Dodon a trimis semnale mixte despre modul în care un sistem judiciar cu adevărat independent poate fi restabilit în Moldova, după ce premierul Sandu a spus că dorește ca fostul șef anti-corupție de la București, Laura Codruta Kovesi, să coordoneze acest efort.
„Ar fi un scenariu minunat pentru noi, deși nu știu dacă Kovesi este interesată”, a spus ea. „Vrem cei mai buni specialiști – oameni independenți de sistemul nostru, care a fost prea mult timp afectat de tot felul de scheme de corupție”, a adăugat Sandu.
Dodon nu este de acord. Președintele pro-rus a declarat, luni, într-o emisiune politică că nu-i place ideea ca un cetățean străin care să servească drept procuror general.
„Ar trebui să fie cetățean al țării noastre. Nu sunt împotriva specialiștilor din alte țări – dar când le dați conducerea unor astfel de instituții, înseamnă interferențe străine – și sunt sigur că majoritatea cetățenilor mă vor sprijini în acest sens „, a spus Dodon.
Intențiile reformiste ale lui Dodon și ale Partidului Socialist, PSRM, sunt privite cu oarecare scepticism la Chișinău.
„Curățirea justiției de persoanele corupte sau controlate politic va dura mult timp”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN. El a adăugat că sistemul judiciar corupt a fost folosit de mult timp ca armă politică în Moldova, nu numai de către democrați și Plahotniuc, despre care a spus că a preluat și a perfecționat modelul de la guvernele anterioare.”Persoanele corupte din sistemul judiciar vor căuta un nou stăpân pentru a îl servi, iar Dodon este gata să le primească”, a avertizat expertul.
Isac a subliniat că numirea unui nou procuror general va fi un test pentru noua coaliție, deoarece socialiștii vor rezista probabil numirii în post a unei persoane pe care nu o pot controla.
„Un procuror general independent, sau orice structură care contraatacă puternic corupția, va afecta, de asemenea, interesele de afaceri ale politicienilor socialiști implicați în diverse scheme ilegale dezvăluite de mass-media de-a lungul anilor”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Angela Grămadă, directorul Asociației Experții pentru Securitate și Afaceri Globale (n.r.: ESGA, think-tank românesc) a declarat pentru BIRN că modelul de utilizare a experților străini în reformarea sistemului judiciar a fost aplicat și în Ucraina – unde nu a reușit.
„Un procuror străin nu este neapărat soluția pentru reforma judiciară; ceea ce este necesar este voința politică și organizarea de concursuri transparente pentru pozițiile cheie „, a spus Gramada.
Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul
Război pentru imagine înaintea alegerilor prezidențiale
Analiștii politici prevăd, de asemenea, o adevărată întrecere între Sandu și Dodon pentru a obține o imagine cât mai bună din punct de vedere electoral în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2020, dar și alegerilor locale programate pentru 20 octombrie și posibile alegeri parlamentare anticipate.
Sandu a avut întotdeauna o imagine bună ca o figură centrală în lupta anti-corupție și a demersurilor reformiste iar dacă guvernul ei va avea rezultate, se poate aștepta să-i sporească numărul de susținători.
Dar și Dodon curtează publicul. „Dodon încearcă să pară cât mai implicat în lupta anti-corupție și și-a abandonat toată retorica negativă cu privire la Uniunea Europeană și România pentru a mai câștiga popularitate”, a menționat Isac.
Cu un singur an de plecare în funcția de președinte, trebuie să-i convingă pe moldoveni că merită un alt mandat.
Dodon este, totuși, asociat în mintea multor oameni cu Plahtoniuc, care la ajutat să devină președinte în 2016, după ce și-a pus imperiul media în serviciul lui Dodon și l-a folosit pentru a ataca persoana lui Sandu.
Analiștii din Moldova spun că doar sprijinul Rusiei pentru noua coaliție și propria lui lăcomie l-au împiedicat pe Dodon să formeze o alianță cu Plahotniuc.
„Dodon a negociat din greu cu Plahotniuc până în ultima clipă, cerând tot mai mult până când liderii Partidului Democrat l-au respins”, a adăugat Isac.
Videoclipurile în care Dodon negociază cu Plahotniuc, care au fost făcute publice pe 8 iunie, îl arată pe liderul de la Chișinău negociind inclusiv problema delicată a federalizării Republicii Moldova, cu un plan pentru regiunea separatistă a Transnistriei, susținut și promovat de Moscova.
Dodon și Plahotniuc s-au aliat, de asemenea, în ultimii ani, în problema schimbării sistemului electoral într-un sistem mixt și a vânzării către străini de cetățenii ale Republicii Moldova, în condiții dubioase.
Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon
Sistemul de apărare și intelligence, vânat de socialiști
După formarea noului guvern de coaliție, Dodon și socialiștii au manifestat un interes deosebit pentru preluarea controlului asupra instituțiilor de securitate importante, în special a Ministerului Apărării și a Serviciului de Securitate și Informații (SIS).
Ei au cerut și Ministerul Reintegrării, care gestionează problema crucială a problemei transnistrene.
Dacă socialiștii au obținut deja Ministerul Apărării, cererea de a acorda președintelui mai multe pârghii de control asupra SIS este încă în dezbatere în parlament, iar deputații ACUM sunt supuși presiunii pentru a nu accepta solicitările lui Dodon.
„Prin numirea unui fost consilier prezidential ca nou ministru al apărării, Dodon și-a subordonat întregul sector al apărării și al serviciilor de informații”, a menționat Isac.
Isac a subliniat că aceasta ar putea conduce la o criză de securitate pentru Moldova, afectând relațiilor sale cu NATO, lucru pe care Dodon l-a mai făcut înainte, când a interzis soldaților moldoveni să participe la exerciții militare conduse de NATO în regiune în 2017.
„Dodon militează pentru neutralitatea permanentă a Moldovei, ignorând prezența militară a Rusiei în Transnistria”, a adăugat Isac.
Cu toate acestea, Dodon a arătat mai multă deschidere spre Vest în ultimele câteva săptămâni, în parte pentru îl detrona pe Plahotniuc, dar și pentru a face față noului premier pro-european Maia Sandu.
Dodon a declarat marți la Radio Liberty că este dispus să se întâlnească cu liderii Ucrainei și României, care sunt nemulțumiți de poziția sa pro-rusă.
„Am avut o convorbire telefonică cu [președintele Ucrainei Volodymyr] Zelenski; am stabilit primele contacte […] și în ceea ce privește relațiile moldo-române, am vorbit săptămâna trecută cu consilierul pentru politică externă Iohannis [Bogdan Aurescu] al președintelui Johannis”, a amintit Dodon.
Cu toate acestea, analiștii consideră că Dodon a făcut aceste declarații pentru electoratul proeuropean din Moldova și pentru noii săi parteneri de coaliție, fără a afectași agenda pe termen lung a administrației sale prezidențiale.
„Vizita lui Dodon la Minsk, la sfârșitul acestei săptămâni, când are programate întâlniri cu prim-ministrul rus Medvedev și cu alți înalți oficiali ruși, arată poziția politică reală a administrației Dodon”, a comentat Isac.
Dodon a împins-o, de asemenea, pe Sandu să arate mai multă deschidere spre est pentru a pune ACUM în acord cu poziția socialiștilor și a lui personal privind echilibru politic dintre Occident și Est.
Dodon a declarat, chiar luni, la o emisiune politică de televiziune că „sub conducerea lui Sandu vom avea o relație mai bună cu Rusia”.
Întrebat despre o eventuală întâlnire între Sandu și omologul său rus, Dmitri Medvedev, Dodon a glumit că ar putea organiza chiar o întâlnire între ea și președintele rus Vladimir Putin.
Declarația lui Dodon a venit după ce Ministerul rus de Externe și-a exprimat dorința de a purta discuții și de a avea relații mai bune cu noul guvern de la Chișinău.
ESGA Angela Gramada a declarat pentru BIRN că Moldova nu ar trebui să fie păcălită de expresiile de bunăvoință ale Rusiei.
„Nu cred că cineva din Moldova crede că Rusia are intenții oneste. Rusia nu susține actorii politici la întâmplare. Moscova evaluează profilurile politice și psihologice și acționează în nume propriilor interese. Acest lucru ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău „, a susținut ea.
Dacă Dodon dorește să deschidă porțile pentru Sandu la Moscova, demersurile ar trebui făcute într-un mod transparent, a adăugat ea.
„Dacă acest guvern vrea să supraviețuiască, trebuie să acționeze în mod transparent, responsabil, să invite societatea civilă la dialog, să asculte recomandările și să vorbească în mod transparent cu cetățenii”, a concluzionat ea.
de Isac Mihai | iun. 14, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Ministrul de externe din guvernul condus de premierul Maia Sandu, Nicolae Popescu, a avut joi, la Paris, o întrevedere cu Amélie de Montchalin, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului francez de Externe, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi înalți oficiali au avut „un schimb de opinii privind condiţiile ce urmează a fi întrunite pentru a reuşi o tranziţie paşnică a puterii în Republica Moldova şi a asigura protecţia statului de drept’, după cum a scris Amélie de Montchalin pe contul său de Twitter.
Ministerul de Externe francez mai notează pe site-ul său că în cadrul întrevederii Amélie de Montchalin a reamintit că Franţa a semnat alături de Germania, Marea Britanie, Suedia şi Polonia o declaraţie comună privind recunoaşterea majorităţii parlamentare a noului guvern ales în mod democratic.
Ministru de Externe Popescu, față în față cu G7
G7, interesat de Moldova
Ministrul Nicolae Popescu a susținut și un briefing referitor la situaţia din Republica Moldova, în faţa a aproximativ 50 de diplomaţi din Grupul celor mai industrializate şapte ţări din lume (G7). Briefingul a avut loc la Ministerul de Externe al Franţei, ţara care deţine în prezent preşedinţia grupului G7, din care mai fac parte Canada, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii, a scris oficialul pe Facebook.
Anterior responsabili ai UE au spus că vor conlucra cu noul guvern din Republica Moldova, oficialii ruşi au salutat coaliţia PSRM-ACUM, Consiliul Europei a cerut Comisiei de la Veneţia să se pronunţe cu privire la legalitatea deciziei Curţii Constituţionale, iar SUA şi România spun că urmăresc situaţia de la Chişinău şi că politicienii moldoveni trebuie să respecte voinţa populară. Atât UE, cât şi SUA recomandă partidelor politice de la Chişinău să găsească soluţii la criza politică prin dialog şi să respecte normele statului de drept.
În urma alegerilor din 24 februarie, în parlamentul de la Chişinău au intrat socialiştii lui Igor Dodon – 35 de deputaţi, PD (condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc) – 30, Blocul ACUM (PAS plus PPDA) – 26 , Partidul Shor – 7 şi trei deputaţi independenţi.
Președintele român Klaus Iohannis își trimite emisarii diplomatici la Chișinău
Demers românesc
Miercuri, președintele român Klaus Iohannis a cerut Uniunii Europene să se implice mai mult, în regim de urgență, pentru găsirea unei soluții negociate pentru criza politică și constituțională de la Chișinău „pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.
Consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu va efectua, vineri, o vizită de lucru la Chişinău, în contextul evoluţiilor politice recente din Republica Moldova, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, delegaţia condusă de consilierul prezidenţial pentru politică externă, din care fac parte şi Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, şi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, va avea întâlniri cu forţele parlamentare şi politice implicate în criza în curs din Republica Moldova, cu care va fi discutat contextul politic al crizei.
„În conformitate cu poziţia României privind situaţia politică din Republica Moldova, exprimată la data de 11 iunie, va fi reiterat apelul ţării noastre la calm, reţinere şi dialog, necesare stabilităţii Republicii Moldova, şi la continuarea parcursului său european. România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră necesară o soluţionare cât mai rapidă a crizei pe cale paşnică, în conformitate cu valorile şi principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept, precum şi cu opţiunile exprimate prin vot de cetăţeni la alegerile parlamentare din februarie 2019”, se arată în comunicat.
Criză prelungită
Sâmbăta trecută, Partidul Socialiştilor (prorus) al lui Igor Dodon s-a aliat cu Blocul ACUM (PAS plus PPDA) şi au învestit un nou guvern, condus de premierul Maia Sandu. Preşedinte al Parlamentului a fost aleasă Zinaida Grecianîi, fosta şefă a Executivului din perioada când la guvernare se aflau comuniştii lui Vladimir Voronin. A doua zi, la solicitarea PD, care până atunci negociase cu socialiştii formarea unei alianţe majoritare, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, despre care se spune că este aservită liderului democraţilor, Vlad Plahotniuc, a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul în exerciţiu, Pavel Filip, a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea Constituţională a decis dizolvarea noului legislativ rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, vechiul guvern convocând alegeri legislative anticipate pentru 6 septembrie. Executivul lui Pavel Filip nu doreşte să plece de la putere, chiar dacă tot mai mulţi actori internaţionali au recunoscut noul guvern al Maiei Sandu, conform observatorilor.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Federalizarea, temă falsă
Ministrul afacerilor externe și integrării europene din Guvernul condus de Maia Sandu, Nicu Popescu, a dat anterior asigurări, într-o conferință de presă, că în prezent nu se discută despre federalizarea Republicii Moldova și acest lucru nu se va întâmpla. „Planurile de federalizare nu vor fi realizate. Aveți promisiunea mea. Majoritatea cetățenilor sunt împotriva federalizării. Și eu sunt ferm împotriva federalizării. Federalizarea nu poate fi impusă decât printr-o majoritate constituțională. Ori, niciodată nu a existat o majoritate în parlamenta care să vrea federalizarea. Subiectul federalizării nu este pe agenda politică a noului Guvern”, a declarat Nicu Popescu, la câteva ore după ce a depus jurământul pentru funcția de ministru.
Nicu Popescu a mai precizat că autoritățile de la Chișinău vor solicita în continuare retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
El a declarat că a avut o întrevedere și cu președintele Igor Dodon și că s-a convins că șeful statului nu ar intenționa să anuleze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. ”Dl Dodon a spus că noi continuăm cu implementarea Acordului de asociere. În sensul acesta am absolut ferma convingere că dl Dodon sprijină demersul meu principal și anume acela de continuare a Acordului de asociere”, a spus ministrul.
Nicu Popescu a mai menționat că Guvernul condus de Maia Sandu este recunoscut de marile puteri – UE, SUA, Rusia, dar cel mai mult l-a impresionat fermitatea declarației de sprijin venită din partea României. „În special ultimele fraze din această declarație vorbesc despre faptul că România își dorește o tranziție pașnică și calmă de la o guvernare care nu se mai bucură de un sprijin parlamentar spre noua guvernare care este sprijinită de o majoritate parlamentară. Le mulțumesc fraților noștri din România pentru acest mesaj extraordinar de pozitiv”, a declarat Nicu Popescu, citat de mass-media de la Chișinău. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Gazprom joacă tare în RM
Rusia pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o amplă analiză publicată de Balkan Insight, preluată de mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze Moldovagaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
TurkStream, proiect strategic pentru Kremlin
Amenințarea TurkStream
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina. Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune. „Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze. „Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire. El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Gazoductul Iasi-Ungheni, un vis prea îndepărtat
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „. „E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
Autor: Mădălin Necșuțu pentru Balkan Insight, corespondență de la Chișinău
N.R.- Unele intertitluri aparțin redacției KARADENIZ PRESS
de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..
Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.
Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon
Desant în Rusia
Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)
de Razvan Iorga | mai 9, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Tinerii din „Garda Tânără” a PSRM au desfășurat un banner lung cu panglica sovietică a Sfântului Gheorghe.
Circa 20.000 de persoane au mărșăluit, vineri, pe străzile Chișinăului pentru a sărbători victoria Armatei Roșii în cel de-al doilea război mondial. Președintele pro-rus Igor Dodon și Partidul Socialiștilor din Moldova PSRM au organizat, vineri, un marș pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare a Armatei Roșii sovietice de invadarea Berlinului la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
„Mă bucur că în coloana în care am fost nu au fost insigne de partid, trebuie să fie o sărbătoare egală pentru absolut toți. Sărbătoarea Victoriei este o sărbătoare a tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon. „, a declarat Igor Dodon. Totuși, în mulțime erau prezente sute de steaguri ale Partidului Socialist, iar întreaga organizație de tineret a partidului – Garda Tânără – a fost scoasă la acest eveniment. Aceștia au purtat un banner mare de aproximativ 50 de metri lungime, cu panglica Sfântului Gheorghe, colorat în negru și portocaliu .
De asemenea, socialiștii au afișat și un marș al „Regimentului nemuritor” cu adolescenți îmbrăcați în uniforme militare și purtând steaguri de luptă medievale moldovenești, precum și steaguri ale Armatei Roșii sovietice alături de cele ale R. Moldova.
Marșul a fost coordonat și de deputații socialiști prin intermediul unor stații de tip walkie-talkie. De asemenea, un grup de copii de școală primară au fost aduși la marș în uniformele în miniatură ale armatei sovietice.
În fața mulțimii s-au aflat președintele Igor Dodon, ambasadorul Federației Ruse în Moldova, Oleg Vasnetov, ambasadorul Belarusului în Moldova, Serghei Ciciuk, precum și liderul de iure al Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, dar și alți deputați ai PSRM.
Cetățenii care participă la această paradă au strigat în limba rusă: „Ura!”, „Pobeda” și au cântat cântece militare rusești și unele dintre cele mai populare precum „Katușa„.
