de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Opoziția pro-europeană a comemorat 7 aprilie 2009
Președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, a calificat protestele violente anticomuniste din 7 aprilie 2009, din centrul Chişinăului, soldate cu devastarea clădirii Parlamentului şi a Preşedinţiei Republicii Moldova, drept „tentativă de lovitură de stat, când a fost scrisă una din paginile negre din istoria recentă a Republicii Moldova”. „Acea declanşare a urii şi a frustrării din partea perdanţilor politici a dus la distrugerea instituţiilor de stat, la profanarea simbolurilor ţării, la haos la scară naţională şi la promovarea unei generaţii de politicieni care au reuşit să compromită însuşi conceptul de democraţie în Republica Moldova”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Reamintim că astăzi se împlinesc 10 ani de la evenimentele care au avut loc pe 7 aprilie.Protestele de la Chișinău au început pe 6 aprilie 2009, după ce au fost anunțate rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie.
Protestatarii nu au fost de acord cu aceste rezultate viciate, unde circa 50 % din voturi au fost atribuite Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).
Atac politic la memorie
Dodon i-a întrebat retoric pe cetăţeni, pe tineri, pe toţi cei care sincer au ieşit în stradă, au protestat în speranţa că lucrurile se vor schimba spre bine şi au adus dreapta la guvernare: „Sunteţi mulţumiţi de rezultat? S-a transformat Moldova într-un loc de trai mai bun?”. „Vă place că după 2009 s-a furat miliardul din sistemul bancar, că oamenii sunt cuprinşi de deznădejde, că au plecat sute de mii de moldoveni, că satele sunt depopulate şi distruse, că s-a înrădăcinat şi mai tare corupţia, că aveţi o clasă politică de care vă e ruşine, care s-a compromis într-un hal fără de hal, iar idealurile voastre au fost călcate în picioare de politicienii care v-au folosit atunci şi au venit la guvernare?”, a menţionat Dodon. În opinia sa, „un alt 7 aprilie, ruşinos şi fără sens, nu trebuie să se mai repete”. „E o lecţie dură pentru noi toţi. Şi, în general, consider că a trecut vremea de aruncat pietre. E vremea de adunat pietre pentru a zidi, pentru a edifica, pentru a crea un viitor mai bun pentru această ţară, pentru întreaga societate”, a spus Dodon. Potrivit lui, „e timpul să întoarcem o nouă pagină politică în istoria Republicii Moldova”. „Una mai luminoasă, mai optimistă, mai plină de speranţă, scrisă cu mai multă responsabilitate şi grijă de oameni. Şi aşa vom face, cu înţelepciune şi cumpătare în decizii şi acţiuni”, a conchis preşedintele Republcii Moldova.
Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău
Marș al opoziției
PAS Youth și Tinerii DA au organizat un marș în centrul capitalei, dedicat evenimentelor din 7 aprilie 2009, cu sloganul: „Nu uităm, nu iertăm!”. „10 ani în urmă, zeci de mii de tineri s-au revoltat împotriva unui clan, condus de Voronin, care nu voia să plece de la putere. Revolta a fost deturnată în violenţe, urmată de o teroare fără precedent: protestatari ucişi în bătăi în toiul nopţii, oameni sechestraţi ziua în amiaza mare în plină stradă, tineri torturaţi în comisariate, „coridoarele morţii”.
Atunci, oamenii au sperat în schimbare şi că jertfele nu au fost în zadar. Dar au fost minţiţi. În realitate, revoluţia le-a fost furată, iar clanul de la guvernare şi-a schimbat doar stăpânul în urma unei contrarevoluţii oligarhice. Iată de ce, nici după 10 ani, nimeni dintre făptaşi nu a fost pedepsit. Nu au fost pedepsiţi, fiindcă se află cu toţii la putere, jefuind în continuare ţara. 10 ani în urmă o generaţie de tineri s-a sacrificat pentru dreptate, libertate şi un viitor european.
Trebuie să ducem la bun sfârşit ACUM ceea ce au început ei atunci: curăţarea ţării de oligarhi şi construirea unui stat liber, democratic şi prosper”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Proteste violente
Circa 30.000 de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.
În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.
Opoziția a început negocieri cu Guvernul de la Chișinău, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.
În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.
Sute de răniți
În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.
Potrivit raportului Amnesty International Moldova, în timpul protestelor din aprilie 2009 poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, multe dintre ele au fost maltratate în tipul arestărilor, în incinta secțiilor de poliție. Procuratura Generală a înregistrat atunci 108 plângeri.
Totodată, Amnesty Internațional susține că Moldova are nevoie de o agenție specializată în investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante aplicate de către reprezentanții organelor de drept.
În 2015, Curtea de Apel Chișinău, l-a condamnat pe fostul ministru de interene, generalul Gheorghe Papuc la 4 ani cu executare, și pe polițistul Ion Perju, la 10 de pușcărie, în dosarul 7 aprilie. Aceștia însă au plecat din sala de judecată înainte ca sentința să fie pronunțată. Aceștia sunt anunțați în căutare națională, dar încă nu au fost reținuți.
La 10 ani de la revolta tinerilor din 7 aprilie, 14 persoane au fost condamnate pentru dezordine în masă și jaf, se arată într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Pre;edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se vrea jucător politic major la Chișinău
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, au plecat la Moscova pentru consultări cu partea rusă, arată surse politice de la Chișinău, citate de presa locală, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform deschide.md, nu este cunoscută agenda exactă a celor doi politicieni, speculându-se că cei doi merg să se consulte în privința a ce urmează să facă mai departe PSRM în procesul de negoceri cu Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Conform datelor oficiale, în cursul săptămânii viitoare trebuie convocat Consiliul Politic Național al PSRM, unde vor fi luate deciziile privind continuarea procesului de vot.
Silenzio stampa
Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Carmena Lupei, nu a răspuns la solicitările presei de la Chișinău pentru a confirma sau infirma plecarea la Moscova a președintelui Dodon, iar consilierul prezidențial Maxim Lebendinschi a spus că nu-i cunoaște agenda președintelui, a mai scris Deschide.md.
Reamintim că într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Dodon s-a referit la cele patru scenarii în baza cărora poate evolua în continuare situaţia politică: 1) coaliție neformală sau formală, între PSRM și Blocul ACUM; 2) o coaliţie dintre PSRM și PDM; 3) PDM cu transfugi „sau cum îl numesc deja și-n rândul diplomaților – „olivie” sau „vinegret politic”; 4) alegeri parlamentare anticipate.
Zugzwang politic
„Blocul ACUM are o poziție foarte stranie, dacă vorbim în limbajul șahului, în calitate de Președinte al Federației de Șah o spun – ei sunt în Zugzwang politic. Ce înseamnă asta? Zugzwang în șah e atunci când orice mișcare înrăutățește situația celui care joacă. De aceea, eu consider că decizia de a nu discuta cu nimeni, poziția foarte categorică de a li se vota funcțiile de Speaker și de Premier, în condițiile când nu au mandate suficiente, cred că e o tactică greșită, dar decizia le aparține. Ținând cont de aceste elemente, primul scenariu este foarte dificil. Nu cred că va merge cineva – indiferent că e vorba de socialiști, democrați sau alți deputați, să voteze Speakerul și Premierul Blocului ACUM, toate legile. În acest caz care e rostul celorlalte partide de a accede în Parlament? Dacă se doresc discuții, sincere, atunci se discută între fracțiuni. Socialiștii au oferit posibilitate – ei au refuzat, Președintele a oferit posibilitate – au refuzat. Au ratat, cel puțin, la această etapă orice posibilitate de a schimba ceva în Republica Moldova. Orice pas ulterior va duce la aceea că PAS şi DA își vor pierde fața. Asta și este Zugzwang. Dacă acceptă discuțiile cu socialiștii, nu-și respectă promisiunile pe care le-au făcut. Dacă nu acceptă și rămân pe aceeași poziție – nu o să-i înțeleagă electoratul lor, și vor avea probleme și la locale, și la anticipate, în acest sens”, a mai declarat Dodon, citat de Tribuna.md.
Scenarită politică
Despre coaliția PSRM-PDM, despre care se discută foarte activ, şeful statului spune că „e una foarte dificilă”. „Chiar dacă sunt compromisuri pe mai mult proiecte sociale, pentru că socialiștii toți acești ani au avut o agendă centrată pe social și ea ar putea fi acceptată de PDM, pentru că și democrații ultimul an au avut o agendă socială destul de activă, divergențele de ordin politic și ideologic sunt destul de mari. Eu nu cred că va fi simplu de depășit toate acestea. Dar depinde de aceste partide, cât de gata sunt să facă compromisuri în interesul creării unei majorităţi parlamentare”, a declarat el.
Despre scenariul „vinegret politic”, preşedintele afirmă că „e destul de realist și cred că PDM ar putea merge pe această abordare, dar este riscul foarte mare din punct de vedere al legitimității”. „Chiar dacă ar închide ochii partenerii externi, în special cei din Vest, la asemenea scenariu, pentru a evita blocajul, PDM, în orice caz, va avea probleme foarte mari în ceea ce ține de partenerii străini, în special ce ține de UE şi Federația Rusă, probleme interne, îndeosebi economice, și, având legitimitatea scăzută, cel mai probabil, nu va avea acces la finanțările externe. Și am putea ajunge la un blocaj în toamnă”, a declarat Igor Dodon.
Despre scenariul anticipatelor, preşedintele crede că „este cel mai realist dintre toate”. „Alegerile ar putea avea loc în toamnă. Cum ajungem la ele? În acest scenariu nu se votează nici o lege, nici o hotărâre, în Parlament, până pe 9 sau 21 iunie. Constituția stipulează foarte clar că: pe parcursul a 3 luni, dacă nu se votează nici un act, atunci Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele țării. Eu aș spune, la această etapă, că e cel mai probabil scenariu din toate acestea patru”, a menţionat el.
Igor Dodon spune că „Președintele și Președinția și-a îndeplinit rolul până aici”. „Noi am fi putut să nu ne implicăm, să lăsăm lucrurile să decurgă așa și să intervenim doar dacă este majoritate parlamentară, care va înainta un Premier, sau dacă trec 3 luni – să dizolvăm Parlamentul. Eu cred că noi am făcut maximum ce era în puterile noastre și mai departe partidele vor decide”, a mai spus şeful statului. (N.G.)
de Razvan Iorga | mart. 20, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Mereu dependentă de gazul rusesc, Moldova va avea de trecut o grea încercare în 2019. Nu este niciun secret că puterea de la Kremlin a folosit întotdeauna arma energetică pentru a influența deciziile politice din țările dependente de livrările de gaze de la Gazprom. Fie prin prețurile oferite pentru gazele rusești, fie prin reducerea sau chiar sistări ale livrărilor.
De-a lungul anilor, gazul s-a dovedit poate cel mai influent instrument al Kremlinului în Europa. Moldova nu este o excepție de la această regulă, astfel că la începutul acestui an, Gazprom a majorat prețul gazului livrat acestei țări cu 25% comparativ cu cel din 2018. Astfel, prețul pentru gazele rusești va fi de 237 de dolari pentru mia de metri cubi.
Rușii aduc gaz în Moldova prin compania Moldovagaz.
Compania MoldovaGaz a fost formată în 1999 și are ca acționar majoritar Gazprom, cu 50% din acțiuni, Ministerul Economiei al Republicii Moldova cu 35,3% și regimul separatist de la Tiraspol din regiunea transnistreană, cu 13,4%. Alți câțiva acționari minoritari dețin circa 1,2%.
Chiar dacă a mărit prețul gazului cu 25%, Rusia nu a cerut încă subsidiarei sale Moldovagaz să anunțe autoritățile R. Moldova că se vor scumpi și facturile cetățenilor. Totul a fost ținut secret încă de la începutul anului 2019 pentru a nu diminua șansele forțelor proruse în perspectiva alegerilor parlamentare ce au avut loc pe 24 februarie. De altfel, recent au fost anunțate și noi scumpurile la energia electricată, după ce prețurile au fost micșorate în vara lui 2018, înainte de campania electorală pentru parlamentare.
De altfel, președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, a mers în campania electorală alături de Partidul Socialiștilor cu promisiunea ieftinirii gazelor rusești în cazul în care va ajunge acest partid la putere. Dodon s-a lăudat că a primit deja promsiuni de ieftinire de la președintele rus Vladimir Putin și cu șeful Gazprom, Alexei Miller despre acest subiect.
Mai mult, în urma negocierilor care se poartă în prezent, socialiștii au șanse bune să ajungă la guvernare, doar că Gazpromul nu numai că nu a micșorat, dar a și mărit factura de gaz a cetățenilor R. Moldova.
Începând cu 2013, România a încercat să tracteze Republica Moldova înspre UE și din punct de vedere energetic. În primul rând, datorită apropierilor istorice și culturale și în al doilea rând pentru a-și securiza cât mai bine frontierele cu un vecin care are aspirații și traiectorie europeană.
Bucureștiul a înțeles că nu numai lirismul faptului că ambele state vorbesc aceeași limbă și au avut o istorie comuncă este de ajuns. Astfel că, în 2013, România cu ajutorul UE, a demarat cel mai ambițios proiect de interconectare a R. Moldova la sistemul energetic european prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.
Proiectul a fost gândit în două faze de contrucție ce însumează 160 de kilometri. Dacă la început a fost vorba de amânări din partea României, în ultimii ani Chișinăul a fost cel care și-a sabotat propriul interes legat de securitatea energetică prin construirea acestei țevi alternative care să o racordeze energetic la UE.
Birocrația, corupția și lobby-ul puternic al Gazpromului pentru sabotarea proiectului l-au încetinit foarte tare. La toate acestea se adaugă și lipsa de interes a guvernului de la Chișinău de a reforma sistemul energetic.
Astăzi, termenul de finalizare a proiectului de până în 2020 este imposibil de atins din punct de vedere tehnic.
Chișinăul s-a angajat, în 2011, la Bruxelles, să implementeze aquis-ul comunitar și să introducă în propria legislație așa-numitul Pachet III Energetic al UE, până în 2015. Ulterior, a cerut o amânare până în 2020.
Cu toate acestea, Guvernul nu au făcut decât să tărăgăneze construcția gazoductului înspre UE.
România a făcut presiuni mari pentru ca gazoductul să fie construit până la finele lui 2019 sau începutul lui 2020, tocmai pentru a oferi R. Moldova alternativă la gazul rusesc. România poate livra anual fără probleme cantitatea de circa 1 miliard de metri cubi consumată în R. Moldova.
Gazoductul în cauză a fost prevăzut deja să poată transporta anual 1,5 miliarde de metri cubi de gaz.
Cea mai mare problemă a R. Moldova legată de securitatea sa energetică este faptul că, la finele anului în curs, contractul R. Moldova cu Gazprom va expira și va trebui negociat unul nou în termeni nu tocmai favorabili pentru Chișinău.
Mai mult, Rusia și Turcia vor finaliza la sfârșitul lui 2019 gazoductul TurkStream. Proiectul este menit să aprovizioneze cu gaz Turcia și zona Balcanilor pe sub Marea Neagră.
Republica Moldova și Ucraina vor fi ocolite, iar gazoductul Trans-Balkan, construit la începutul anilor `90, va deveni aproape irelevant ca pondere în viitoarele negocieri ale Chișinăului cu Gazprom.
Fără alternativă energetică din România și fără a mai conta în drumul gazului rusesc spre zona Balcanilor, securitatea energetică a Republicii Moldova este total vulnerabilă.
În cazul în care se va perpetua starea politică de tensiune dintre Chișinău și Moscova, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, este foarte greu de crezut că Gazpromul nu va impune condiții draconice Chișinăului în cadrul viitorului contract pentru livrări de gaze din 2020.
Republica Moldova merge la viitoarele negocieri fără niciun as în mânecă, situație pe care Kremlinul o va exploata cu siguranță la finele anului. Semne se vad deja prin ultima majorare semnificativă la prețul gazelor cu 25% față de anul precedent. Chiar și la aproape 28 de ani de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991, îmbrățisarea energetică a Moscovei ține Republica Moldova ca-ntr-o menghină.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 10, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău
Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost validate, după confirmarea de către Curtea Constituțională de la Chișinău a rezultatelor scrutinului atât pe circumscripția națională cât pe cele 51 de circumscripții uninominale, relatează agenția de presă KARADENIZ PRESS. Totodată, instanța a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentului Republicii Moldova de legislatură a zecea.
În viitorul Parlament de la Chișinău, Partidul Socialiştilor va avea 35 de mandate, Partidul Democrat – 30, Blocul ACUM – 26, iar Partidul Şor – 7 mandate. Trei mandate le-au revenit deputaţilor independenţi, care sunt însă tot persoane apropiate actualei conduceri de la Chișinău ori Partidului Șor.
Demersurile opoziției, respinse
În context, instanța a respins ca nefondate cererile depuse de către blocul ACUM cu privire la anularea alegerilor pe cinci circumscripții, precum și modul de repartizare a mandatelor pe circumscripția națională.
Hotărârea va fi trimisă Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău. Hotărârea este definitivă și este fără drept de atac.
În ziua validării rezultatelor scrutinului, Blocul electoral ACUM a depus o serie de contestaţii la Înalta Curte prin care a cerut anularea alegerilor şi invalidarea mandatelor de deputat în cinci circumscripţii electorale: nr. 47, Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol; nr. 48, Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender; nr. 4, Rîşcani; nr. 18, Orhei şi nr. 17, Nisporeni.
Reprezentantul Blocului ACUM, Sergiu Litvinenco, a invocat zeci de mii de cazuri înregistrate de transportare organizată a alegătorilor din cele două circumscripţii uninominale destinate alegătorilor din stânga Nistrului, cazuri de intimidare sau cumpărare a voturilor, folosirea resurselor administrative sau nedeclararea cheltuielilor de către mai mulţi candidaţi. Curtea însă a respins aceste contestaţii în întregime.
Dodon iese la rampă
„După decizia Curții Constituționale partidele trebuie să se angajeze la modul cel mai responsabil în dialog, pentru a decide viitoarea guvernare și soarta politică de mai departe a țării” a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. „Eu personal, ca Președinte al țării, voi iniția în curând discuții cu principalele forțe politice care au ajuns în Parlament, pentru a găsi împreună soluții optime pentru țară în actuala conjunctură post-electorală”, a mai declarat Dodon.
„Urmează să convoc ședința de constituire a noii Legislaturi, până pe 25-26 martie, și astfel să înceapă toate procedurile legale în care vor fi implicați noii deputați, pe care îi felicit cu prilejul funcțiilor dobândite și le reamintesc de înalta datorie față de Moldova pe care o au, ca demnitari”, a mai adăugat Dodon, care mizează pe formarea unei guvernări în jurul socialiștilor. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 24, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur pe scena politica moldoveneasca
Vizita președintelui Igor Dodon în Federația Rusă va avea loc săptămîna viitoare, iar în marja acesteia, se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin și cu Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În cadrul vizitei în Federația Rusă voi avea o întrevedere cu Președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cursul căreia voi aborda chestiuni ce țin de cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”, a menționat Igor Dodon pe pagina sa oficială de Facebook, după întrevedrea cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov.
Sprijin electoral
Igor Dodon l-a informat pe ambasadorul rus Oleg Vașnețov că vrea să discute cu Putin despre „cooperarea comercial-economică și situația actuală privind tranzitarea mărfurilor moldovenești pe teritoriul Ucrainei”.
Reamintim că rpeședintele socialist Igor Dodon a anunțat victorios că, de la 1 ianuarie curent, au fost anulate taxele la importul mai multor produse din R. Moldova pentru o perioadă de doar șase luni, în urma unei înțelegeri cu Putin, dar o decizie a Guvernului de la Moscova, care interzice, din aceeași dată, importul produselor din Ucraina sau al celor care tranzitează statul vecin i-a anulat promisiunea cu iz electoral.
În prima jumătate a lunii ianuarie, două loturi de produse din R. Moldova fuseseră deja respinse de autoritățile ruse.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Transnistria, mica Rusie
Transnistria este ‘mica Rusie’ şi niciodată nu a fost separată de Rusia, a declarat Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), la inaugurarea marţi la Moscova a Fundaţiei ‘Transnistria’ pentru dezvoltarea legăturilor sociale şi culturale, prezentată de Tiraspol drept ‘reprezentanţă transnistreană’ în capitala rusă, relatează mass-media regională.
‘Rusia se bucură de o susţinere de 100% în rândul transnistrenilor. Simţim că suntem o singură naţiune. Este imposibil să vorbim despre existenţa transnistrenilor separat de Rusia sau despre Rusia separat de transnistreni. Suntem un singur popor, simţim asta’, a afirmat Puşkov, citat de Regnum.
La festivitatea de inaugurare a ‘fundaţiei transnistrene’ la Moscova a participat şi liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, precum şi aşa-zisul ministru de externe transnistrean Vitali Ignatiev.
Cu ocazia vizitei la Moscova, liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu vicepremierul rus şi reprezentant special al preşedintelui rus pentru relaţiile economice şi comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak.
Krasnoselski respinge Republica Moldova
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, a respins categoric posibilitatea, sub orice formă, de reunire a Transnistriei cu Republica Moldova. Într-un interviu pentru „Adevărul european”, Krasnoselski a spus ca acest lucru este ”deja imposibil”.
„În opinia mea, astăzi este deja imposibil … Transnistrenii au votat pentru independența republicii moldovenești transnistrene cu aderarea ulterioară la Federația Rusă, însă nu poate fi vorba de aderare până când nu este recunoscuta independența noastra de către comunitatea internațională”, a spus Krasnoselski.
El a recunoscut că Transnistria desfasoara o armonizare a legislației sale cu cea a Rusiei, în ciuda faptului că Moscova nu a recunoscut oficial independența transnistrenilor.
„Am cerut Federației Ruse recunoașterea de mai multe ori. Probabil că nu s-au copt condițiile caraterului international pentru acest lucru. De fapt eu întotdeauna spun că recunoașterea este o chestiune pur tactică: ne-am adunat și am recunoscut”, a spus Krasnoselski.
Potrivit acestuia, Republica Moldova ar fi respins în mod legal Transnistria, adoptând o declarație privind retragerea din RSS Moldovenească (RSSM) și despre nelegalitatea creării RSS Moldovenești. „Iari RSSM, va reamintesc, a fost formată prin alipirea Basarabiei în 1940 la MASSR (Republica Autonoma Moldoveneasca, în componenta RSS Ucrainene – n.r.), care a inclus și Transnistria”, a spus el.
Reamintim, ca urmare a conflictului transnistrean din 1992 în așa-numita „Republică moldovenească Transnistreana” au fost desfasurate trupe rusești si o unitate de mentinere a pacii din Rusia. În conformitate cu Acordul privind Principiile de soluționare pașnică a conflictului armat de pe Nistru, semnat la Moscova în 1992, în Zona de Securitate (peste 200 km de-a lungul râului) au fost desfășurate posturile forțelor de menținere a păcii din Rusia, Moldova și Transnistria.
Pe teritoriul regiunii transnistrene se află mai mult de 1.500 de soldați din Rusia, iar în depozitele militare din satul Kolbasna, raionul Rîbnița, sunt depozitate peste 20 mii de tone de muniții și bombe de aviatie.
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Reacție diplomatică
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru explicații în legătură cu deschiderea la Moscova a așa-numitei reprezentanțe a Transnistriei în Rusia. Diplomatul rus a explicat că oficiul are rolul de fundație non-profit, ce va oferi aistență juridică locuitorilor din regiunea separatistă. Totodată, oficiul a fost înregistrat la Ministerul Justiției din Federația Rusă.
La rândul său, Ministerul de Externe rus a declarat marţi, într-un comunicat, că inaugurarea Fundaţiei ‘Transnistria’ nu va schimba poziţia principială a Rusiei în problema reglementării transnistrene.
În legătură cu ştirile vehiculate în mass-media locală din raioanele de Est ale ţării privind deschiderea la Moscova a unei „reprezentanţe” a Transnistriei, MAE de la Chișinău anunţă că, premergător declaraţiilor lansate în spaţiul public, în data de 18 ianuarie a.c., Ministerul a convocat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, care a comunicat că aşa-zisa „reprezentanţă” presupune o organizaţie non-profit, ce va presta servicii de asistenţă juridică locuitorilor din regiunea trransnistreană, dar nu numai, şi care, în virtutea legislaţiei ruse, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei. Ca urmare a discuţiei, în data de 21 ianuarie, a apărut comentariul MAE al Rusiei, cu explicaţiile de rigoare.
Totodată, MAEIE a solicitat, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova, clarificarea statutului fundației pentru dezvoltarea relațiilor sociale și culturale „Transnistria”, careia liderii de la Tiraspol, sprijinite de mass-media din regiune, îi atribuie statut de „reprezentanţă diplomatică” şi de „reprezentanţă oficială”, titulatură ce apare, de altfel, pe frontispiciul organizaţiei.
Ministerul de Externe de la Chișinău atrage atenţia asupra faptului că statutul de „reprezentanţă oficială” are o semnificaţie definitorie pentru contextul relaţiilor diplomatice, în aşa fel fiind adus un prejudiciu relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Astfel de acţiuni subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar MAEIE aminteşte că, în favoarea respectării principiilor amintite mai sus, conducerea Federaţiei Ruse s-a pronunţat deschis şi univoc în repetate rânduri. (Isac Mihai-Chișinău)
