de Isac Mihai | oct. 7, 2021 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
NATO, o nouă mișcare în războiul spionilor
NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei care erau ”ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”, au anunţat surse NATO, citate de mass-media.
”De asemenea, putem confirma că am redus la 10 numărul posturilor pe care Federaţia Rusă le poate acredita la NATO”, au precizat sursele citate.
”Politica NATO faţă de Rusia rămâne consecventă. Ne-am consolidat descurajarea şi apărarea ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei, deşi în acelaşi timp rămânem deschişi pentru un dialog substanţial”, a adăugat el.
Reacție rusă
La scurt timp, Moscova a reacţionat, declarând că va răspunde la decizia NATO de a expulza opt diplomaţi ruşi despre care Alianţa susţine că erau ofiţeri de informaţii nedeclaraţi, a afirmat parlamentarul rus Leonid Sluţki. Preşedintele comisiei pentru afaceri internaţionale a camerei inferioare a parlamentului rus a mai declarat că Alianța obligă Moscova să implementeze măsuri similare. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 27, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.
Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.
Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina
Repică maghiară
În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.
‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.
Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei
Ucraina, evitată
Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.
Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.
Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.
Ripostă ucraineană
Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.
Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.
Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.
Budapesta, avantajată
Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.
Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.
Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 16, 2021 | UCRAINA
Separatiștii pro-ruși din Donbass, miză electorală pentru Moscova
Kievul a denunţat joi desfăşurarea alegerilor legislative ruse în Crimeea, precum şi participarea locuitorilor din Donbas la scrutinul pentru Duma de Stat rusă (camera inferioară), în timp ce forțele politice pro-Kremlin mizează puternic pe votul locuitorilor din estul Ucrainei controlat de separatişti.
‘Ceea ce Rusia face, organizând alegerile sale naţionale, relevă o încălcare a dreptului internaţional’, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, în cadrul unei conferinţe de presă.
Protest viguros
Ministerul de Externe ucrainean a exprimat şi în ajun un ‘protest viguros’, acuzând Moscova de ‘încălcare flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, a Constituţiei şi a legislaţiei în vigoare în Ucraina’.
Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) a calificat, la rândul său, drept ‘ilegală’ desfăşurarea alegerilor ruse în teritoriile ocupate şi a cerut comunităţii internaţionale să nu recunoască rezultatul votului.
Rusia a distribuit peste 600.000 de paşapoarte în estul separatist al Ucrainei, în timp ce Crimeea este considerată de Moscova drept parte integrantă a teritoriului său.
Potrivit lui Aleksandr Borodai, fost şef al guvernului autoproclamatei republici populare Doneţk, care candidează în prezent pentru un mandat de deputat în Duma de Stat pe listele Rusiei Unite – partidul puterii în Federaţia Rusă- din partea regiunii ruse Rostov, 670.000 de locuitori din Donbas au primit deja acte de identitate ruseşti, dintre care aproximativ jumătate de milion vor putea să-şi exercite dreptul de vot, potrivit EFE.
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Mobilizare masivă
Birouri de vot sunt prevăzute să fie deschise în Crimeea în cadrul legislativelor care se vor desfăşura în Rusia în decurs de trei zile, de vineri până duminică.
După cum a confirmat Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei, precum şi partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, noii cetăţeni ruşi vor putea să voteze atât personal, cât şi online, opţiune permisă oficial la aceste alegeri. Astfel, locuitorii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk au posibilitatea să-şi exercite votul electronic sau să se deplaseze în regiunea rusă Rostov, situată la frontiera cu Ucraina, pentru a vota la secţiile deschise acolo.
‘Guvernele ambelor republici (n.r.: autoproclamate) vor garanta transportul pentru cei interesaţi să voteze personal în regiunea Rostov’ care se învecinează cu Doneţk şi Lugansk, a afirmat Borodai, care consideră Donbasul drept ‘parte a Federaţiei Ruse’.
‘Cred că majoritatea va merge la urne’, a apreciat Borodai, care figurează pe listele cu sancţiuni occidentale împotriva cetăţenilor ruşi pentru sprijinul separatiştilor din Donbas.
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Acuzații dure
Ucraina a acuzat anterior Rusia că a accelerat în ultimele luni acordarea de paşapoarte ruseşti populaţiei ucrainene din teritoriile separatiste pentru a garanta în mod ilegal participarea lor la alegeri.
Procesul de acordare a cetăţeniei a fost simplificat în 2019, prin aprobarea preşedintelui rus Vladimir Putin, iar în curând, potrivit lui Borodai, circa un milion de persoane dintre cele aproximativ 2,5 milioane care locuiesc în Donbas vor dispune de cetăţenie rusă.
În ultimele luni, Rusia Unită a pariat puternic pe Donbas, unde chiar unul dintre liderii formaţiunii, Andrei Turciak, s-a deplasat recent pentru un miting electoral la Doneţk, în compania liderilor separatişti.
Partidul pro-Kremlin, care numără câteva mii de membri în regiune, a semnat în mai anul trecut un acord cu Uniunea Voluntarilor din Donbas, organizaţie condusă de Borodai.
Dacă va fi ales, Borodai a declarat pentru EFE că va reprezenta interesele separatiştilor în Duma de Stat a Rusiei. Rusia Unită beneficiază de un larg sprijin în rândul populaţiei din teritoriul controlat de rebelii proruşi în Doneţk şi Lugansk, care trăiesc în condiţii de război nedeclarat de la semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015, comentează EFE.
‘Pot vota pentru Rusia Unită sau pentru un alt partid. Dar ei înţeleg foarte bine ca îşi datorează supravieţuirea în mare măsură voinţei preşedintelui Putin şi el este (de facto) liderul Rusiei Unite’, explică Borodai.
Locuitorii din Donbass, așteptatți la alegerile pentru Duma de Stat
Pariuri electorale
Deputaţi ucraineni consideră la rândul lor că majoritatea voturilor din Donbas va merge pentru Rusia Unită, chiar dacă unul dintre cei care figurează printre capii de listă ai partidului Rusia Justă este popularul scriitor Zahar Prilepin, care s-a instalat de ceva timp în Donbas şi chiar a comandat un batalion al forţelor separatiste din Doneţk.
În ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, guvernul rus a propus includerea locuitorilor din Donbas în programul naţional de relocare în Federaţia Rusă, potrivit EFE, care citează agenţii de presă ruse.
‘Ocupaţia rusă se va termina’ într-o zi, a apreciat joi ministrul ucrainean de externe, adăugând că, atunci, Rusia ‘va trebui să plătească’ pentru tot.
Ucraina se află din 2014 în conflict cu separatiştii proruşi, despre care se consideră pe scară largă că sunt ajutaţi militar de Rusia, în pofida negărilor Moscovei. Acest război, izbucnit la scurt timp după anexarea Crimeii, s-a soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent, potrivit AFP, citată de KARADENIZ PRESS. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Federatia Rusa, Știri
Președintele Vladimir Putin, izolat electoral de COVID
Preşedintele rus Vladimir Putin a intrat în izolare după descoperirea de cazuri de COVID-19 în anturajul său, a anunţat marţi Kremlinul. „Din cauza unor cazuri identificate de coronavirus în anturajul său, Vladimir Putin trebuie să respecte un regim de autoizolare o anumită perioadă de timp”, a precizat preşedinţia rusă într-un comunicat, anunţând că, din această cauză, preşedintele Federaţiei Ruse nu va participa la un summit regional în Tadjikistan.
Putin a anunţat acest lucru într-o discuţie la telefon cu preşedintele tadjic Emomali Rahmon, potrivit RIA Novosti.
Putin, testat
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că Vladimir Putin a intrat în contact cu persoane infectate cu noul tip de coronavirus, dar „se simte foarte bine”. Peskov a precizat că Vladimir Putin a făcut un test de depistare a noului tip de coronavirus, dar că deocamdată Kremlinul nu a primit rezultatul.
De asemenea, deocamdată nu există informaţii cu privire la cât va sta Vladimir Putin în izolare. Dumninică în Rusia vor avea loc alegeri parlamentare, considerate extrem de importante pentru popularitatea președintelui Putin și a partidului de guvernământ.
Cu o zi înainte, în timpul unei întâlniri cu paralimpici ruşi, Vladimir Putin a declarat că mulţi din anturajul său au fost depistaţi cu noul tip de coronavirus, că lucrurile trebuie clarificate şi că, în opinia sa, el însuşi va intra probabil în carantină.
Liderul rus s-a vaccinat în primăvară cu Sputnik V. El a declarat de mai multe ori că anticorpii săi „se menţin la un nivel ridicat”.
În luna iulie, Peskov a relatat că persoanele care intră în contact cu Vladimir Putin respectă măsuri stricte. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Vladimir Putin, supărat pe Facebook și Twitter
Justiţia rusă a condamnat reţelele de socializare americane Facebook şi Twitter la noi amenzi pentru conţinuturi considerate ilegale, înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura în Rusia între 17 şi 19 septembrie.
Pentru Facebook, noua amendă este de 21 de milioane de ruble (300.000 de dolari), iar pentru Twitter, de 5 milioane de ruble (70.000 de dolari). Amenzile cumulate primite până în prezent de Facebook în Rusia se ridică la 90 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) şi cele ale Twitter, la 45 de milioane de ruble (600.000 de dolari).
Ambasador convocat
Şi serviciul rus de mesagerie criptată Telegram a primit o amendă de 9 milioane de ruble (123.000 de dolari), cu celelalte amenzi anterioare ajungând la circa o jumătate de milion de dolari.
Ministerul de Externe rus l-a convocat pe ambasadorul american John Sullivan pentru a-i transmite un protest cu privire la ingerinţa companiilor americane din sectorul internetului în afacerile interne ale Rusiei.
Aceste companii, printre care Google, Facebook şi Twitter, au fost acuzate de Moscova de încălcarea legislaţiei ruse privind publicarea de conţinuturi extremiste sau interzise, cum ar fi cele considerate a încuraja consumul de droguri sau sinuciderile, dar şi publicarea unor apeluri ale opozantului încarcerat Alexei Navalnîi şi ale susţinătorilor acestuia pentru participarea la proteste împotriva Kremlinului.
Google și Apple, în banca acuzaților
Moscova acuză de asemenea Google şi Apple de ingerinţă electorală pentru că refuză să retragă o aplicaţie a lui Navalnîi care dă consemne de vot cetăţenilor ruşi pentru ca politicienii puterii să piardă scrutinul din 17-19 septembrie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit săptămâna aceasta despre riscul unor ingerinţe externe în alegerile din Rusia, înaintea cărora partidul preşedintelui Vladimir Putin, Rusia Unită, este cotat în sondaje cu mai puţin de 30% din intenţiile de vot.
Preşedintele Putin a declarat la începutul anului că giganţii internetului au intrat ”în concurenţă de facto cu statele” şi încearcă ”să controleze brutal societatea”. (K.P.)
