Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău a confirmat informația difuzată de partea rusă privind expulzarea unui diplomat moldovean de la ambasada țării noastre în Federația Rusă, relatează mass-media regională.
MAEIE a precizat că a luat act de decizia autorităților de la Moscova în conformitate cu prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.
Totodată, MAEIE amintește contextul în care această decizie a fost luată și “își exprimă regretul profund că partea rusă continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei”. „Reiterăm, că decizia autorităților de la Chișinău privind expulzarea diplomatului rus, anunțată pe 31 octombrie, s-a bazat pe faptul că atacurile cu rachete asupra Ucrainei cresc în continuare riscurile de securitate, iar cetățenii țării noastre resimt tot mai mult efectele dezastruoase ale războiului, inclusiv acțiunile neprietenoase în raport cu țara noastră, precum încălcarea spațiului aerian național, fapt absolut inacceptabil de către poporul nostru”, se spune în comunicatul emis de instituție.
Patriarhul rus Kirill, un aliat de nadejde al presedintelui rus Putin
Federația Rusă a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, într-o predică ţinută în regiunea Nijni Novgorod, în vestul Rusiei, relatează mass-media internațională, preluată de media de la București.
Rugăciune specială pentru Putin
„Ceea ce se întâmplă astăzi nu este doar o altă campanie militară, un anumit tip de tensiune. Se pare că mulţi au vrut să şteargă Rusia ortodoxă de pe faţa pământului”, a declarat patriarhul Kirill, citat de RIA Novosti.
„Dar nu trebuie să se întâmple asta, de aceea, astăzi, rugăciunea noastră specială este pentru autorităţile noastre, pentru armata noastră, pentru preşedintele nostru, pentru toţi cei de care depinde cu adevărat rezultatul acestei bătălii, în care am intrat împotriva voinţei noastre”, a afirmat Kirill, un susţinător fervent al campaniei militare ruse în ţara vecină şi al politicilor preşedintelui Vladimir Putin.
Federația Rusă a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill,
Ghimpe în ochi
Patriarhul de la Moscova a adăugat că Rusia a devenit un „ghimpe în ochi” pentru mulţi în lume şi unii cred că „poate fi eliminată”. „Astăzi, patria noastră trece printr-o încercare (…). Unii cred că a venit momentul când este posibil să se termine cu Rusia”, a adăugat el, legând aceasta de o „viziune alternativă asupra lumii, asupra lui Dumnezeu şi asupra omului”.
” Deci, bineînţeles, Rusia este un ghimpe în ochi pentru mulţi’, a reiterat patriarhul rus, al cărui sprijin faţă de războiul declanşat de Kremlin în Ucraina i-a atras critici atât din partea Vaticanului, cât şi a altor biserici ortodoxe, inclusiv Biserica Ortodoxă Română.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, prima agresiune de acest tip în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Kiev-ul consideră postul de televiziune RT (Russia Today), controlat de statul rus, ca instigator la genocid după ce un prezentator a spus că copiii ucraineni care îi vedeau pe ruşi ca pe nişte ocupanţi în timpul Uniunii Sovietice ar fi trebuit să fie înecaţi.
Declarații pro-război
Într-o emisiune difuzată săptămâna trecută, prezentatorul RT Anton Krasovski a spus că acei copii care criticau Rusia ar fi trebuit să fie „aruncaţi direct într-un râu cu curenţi puternici”.
Krasovski – un comentator pro-război la canalul de televiziune rusesc, care a fost sancţionat de Uniunea Europeană – comenta o relatare a autorului rus de science-fiction Serghei Lukianenko despre momentul când a vizitat pentru prima oară Ucraina în anii 1980, când copiii i-au spus că ar trăi o viaţă mai bună dacă Moscova nu le-ar fi ocupat ţara.
„Ar fi trebuit să fie înecaţi în Tisina” , a reacţionat Krasovski, referindu-se la râul Tisa care trece prin Transcarpatia. „Pur şi simplu acei copii trebuiau înecaţi, înecaţi!”, a spus el, adăugând:”Ca alternativă, ar fi putut fi băgaţi în colibe şi arşi”, făcând aluzie la faptul că în zonă numeroase case sunt construite din lemn.
Într-un scurt fragment al interviului care a fost distribuit pe social media, Krasovski a râs de rapoartele potrivit cărora soldaţii ruşi ar fi violat femei ucrainene vârstnice în timpul invaziei.
Ofensivă ucraineană
„Guvernele care încă nu au interzis RT trebuie să vadă acest fragment”, a reacţionat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba duminică, într-o postare pe Twitter, care conţine un link cu acest fragment din interviul de la RT.
„Incitarea agresivă la genocid (vom da în judecată această persoană pentru asta) nu are nimic de-a face cu libertatea de exprimare. Interziceţi RT în toată lumea!”, a îndemnat ministrul ucrainean.
Televiziunea rusă de stat, puternic controlată de Kremlin, a fost un susţinător vocal al invaziei Rusiei în Ucraina. Prezentatorii au respins în mod curent rapoartele privind crimele de război comise de forţele ruse, iar mulţi dintre ei au folosit timpii de antenă pentru a-i cere preşedintelui rus Vladimir Putin să adopte o abordare şi mai agresivă a invaziei.
Sprijin financiar european pentru armata ucraineană
UE îşi intensifică sprijinul militar pentru Kiev prin lansarea unei misiuni de formare a aproximativ 15.000 de soldaţi ucraineni pe teritoriul său şi aprobarea unei noi tranșe de 500 de milioane de euro pentru aprovizionarea cu arme, relatează mass-media internațională.
Demers militar
„Este o mare premieră pentru UE”, a comentat un responsabil european. „Nu am efectuat niciodată o misiune de această amploare”, a subliniat el.
Miniştrii de externe ai celor 27 de ţări membre vor aproba deciziile de a sprijini financiar și militar Ucraina, în cursul unei reuniuni la Luxemburg, iar misiunea va fi imediat operaţională, a precizat o sursă diplomatică.
Mai multe misiuni de formare sunt, de fapt, în curs de desfăşurare în diferite state membre, în special în Germania şi Franţa, unde militari ucraineni sunt instruiţi să folosească tunuri, lansatoare de rachete şi sisteme de apărare antiaeriană furnizate de europeni.
Franţa va forma „până la 2.000 de soldaţi ucraineni” pe teritoriul său, a anunţat sâmbătă ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien.
Este vorba de a acoperi astfel trei nivele: „formarea generală a combatantului”, „apoi, pe nevoi specifice raportate de ucraineni, precum logistica”, şi „un al treilea nivel de formare privind materialele furnizate”, a explicat el.
Aceste misiuni de formare vor putea beneficia de fonduri alocate de Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), fondul creat în afara bugetului european pentru a ajuta militar Ucraina.
În total, obiectivul este de a oferi o „formare de bază” la 12.000 de militari ucraineni şi „formaţiuni specializate” altor 2.800, a explicat o sursă europeană.
Strategie europeană
Conform oficialilor europeni, nevoile forțelor militare ucrainene sunt multiple, inclusiv artilerie de mare calibru, unităţi de geniu, radare, sisteme antiaeriene. Misiunea europeană va completa formarea asigurată de britanici şi americani.
Polonia va servi drept hub pentru misiune, deoarece „este uşa de ieşire pentru ucraineni şi uşa de întoarcere”, s-a subliniat. Berlinul, la rândul său, vrea să speijine formarea unei brigăzi pentru armata ucraineană.
Pentru faza de lansare a misiunii este prevăzut un buget de 50 până la 60 de milioane de euro pe an, s-a precizat la Bruxelles. Prin acordarea unei noi finanţări de 500 de milioane de euro, efortul europenilor se ridică la peste 3 miliarde de euro, la care „se adaugă contribuţiile bilaterale, care sunt mult mai importante”. „Un buget pentru şapte ani a fost cheltuit în şapte luni”, a subliniat un înalt oficial european.
Dotarea EPF este de 5,7 miliarde de euro şi europenii vor trebui să cotizeze din nou. Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt cei mai mari patru contributori.
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, urmează să participe la reuniune prin videoconferinţă, iar Parisul trebuie să confirme livrarea către Ucraina a şase noi tunuri Caesar (pe lângă cele 18 deja trimise), mai multe obuziere de 155 mm, lansatoare de rachete LRU – echivalentul francez al sistemele americane HiMARS – şi sisteme de apărare antiaeriană Crotale împotriva dronelor folosite de ruşi.
Germania şi Spania au anunţat, de asemenea, furnizarea de sisteme de apărare aeriană, exemplul lor urmând să fie urmat și de alte state.
Dronele au devenit „un atu” în conflictul din Ucraina. Europenii denunţă furnizarea de astfel de arme Rusiei de către Iran, încălcând rezoluţiile Naţiunilor Unite, ceea ce Teheranul dezminte.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român reaminteşte şi reiterează cu insistenţă recomandările adresate cetăţenilor români încă din luna februarie să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român reaminteşte şi reiterează cu insistenţă recomandările adresate cetăţenilor români încă din luna februarie să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse cât mai curând, se arată în comunicatul oficial, citat de karadeniz-press.ro. Sursa citată mai cere cetățenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare părăsirea teritoriului Federaţiei Ruse cât mai curând.
Atenție sporită
Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români prezenţi pe teritoriul Federaţiei Ruse să manifeste atenţie sporită, să evite locurile în care sunt prezente adunări publice sau aglomerări mari de persoane şi să nu se angajeze în desfăşurarea unor eventuale acţiuni de protest sau alte manifestaţii care pot genera violenţe stradale.
De asemenea, ministerul român reiterează recomandarea adresată şi anterior cetăţenilor români care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei www.econsulat.ro, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât şi de pe telefonul mobil.
Asistență diplomatică
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum şi telefoanele de urgenţă ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7 965 777 43 38 şi Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22.
Călătoreşte în siguranţă
MAE subliniază importanţa informării permanente din surse sigure şi oficiale şi luarea tuturor măsurilor posibile pentru asigurarea siguranţei personale şi solicită cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet moscova.mae.ro, sanktpetersburg.mae.ro, rostov.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie utile.
