O axa Berlin-Moscova-Ankara?

, , , , ,
 

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, partizan al axei Berlin-Moscova-Ankara

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, partizan al axei Berlin-Moscova-Ankara

Cuvantul “axa”, in limbajul politic, incepe sa-si piarda conotatiile nedorite care trimit la axa Berlin-Roma-Tokio din vremea ceui de-al doilea razboi monduial sau la axa Raului, in care presedintele american Reagan ingloba Bagdadul, Phenianul si Teheranul, ca aspiranti la arma nucleara.

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a lansat, in primavara lui 2010. ideea unei aliante de facto intre Germania, Rusia si Turcia, iar presa europeana nu a ezitat sa o numeasca axa Berlin-Moscova-Ankara. O alianta bazata pe interese comune, argumenteaza Schroeder, dar care merge si mai departe, in sensul unei pozitii mai distincte , mai diferentiate, fata de Washington, cum sustin comentatorii.

La prima vedere, o asemenea alianta are sanse. Variantele bilaterale ale acestui trinom au, toate, traditie istorica si complementaritate actualasevidenta. Rusia si Germania, in ciuda adversitatii lor in cele doua razboaie mondiale (si in cel rece), se regasesc parteneri in gazoductul Nord Stream iar presedintele Medvedev si cancelarul Merkel profileaza un proiect de securitate europeana. Rusia si Turcia isi dezvolta vertiginos relatiile economice in domenii importante si reactiveaza relatia lor speciala, preeminenta, in arealul Marii Negre. Reticenta, mai noua, a Germaniei la integrarea europeana a Turciei in UE nu inseamna deloc dezinteres al Berlinului fata de statul islamic cel mai deschis colaborarii cu Europa si intr-o zona in care are manifesta o atentie particulara de cateva secole.

Interpretand, in felul sau, idea lui Schroeder, ziarul german “Die Welt” scrie: “Uniunea Europeana va fi capabila sa existe independent de centrele de putere care sunt SUA si China daca isi uneste fortele (cu alte centre de putere-n.n.). De aceea, UE trebuie sa-si adanceasca relatiile cu Turcia si sa se asocieze cu Rusia”. Remarca se bazeaza pe faptul ca , pe vremea cand era cancelar, Schroeder s-a opus interventiei militare a SUA si ONU in Irak, tot el este artizanul magistralei energetice  germano-ruse Nord Stream si ramane  cu tenacitate sustinator activ al includerii Turciei in UE.

Ideea lui Schroeder, lansata intr-un eseu publicat in luna mai 2010, nu a avut, deocamdata(?), parte de reactii oficiale in niciuna din capitalele interesate. Dar un lucru, cel putin, e sigur: proiectul de axa Berlin-Moscova-Ankara nu poate trece neobservat. Poate nici la Bucuresti.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *