Igor Klipii: „Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical”

, , , , , ,
 
Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, Igor Klipii, increzator in succesul apropierii Republicii Moldova de UE

Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, Igor Klipii, increzator in succesul apropierii Republicii Moldova de UE

Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius este un eveniment istoric pentru Republica Moldova. În pofida presiunilor Federației Ruse și a deciziilor șovăitoare luate de alte state din Parteneriatul Estic, Chișinăul rămâne în prima linie și va reuși să parafeze Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Semnarea acestor documente ar putea avea loc la următorul summit al Parteneriatului Estic de la Riga, din 2015, sau chiar în anul 2014, potrivit estimărilor Comisarului European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Stefan Fule.
În interviul de mai jos, Ambasadorul Republicii Moldova în Lituania, Excelența Sa, domnul Igor Klipii, a răspuns la întrebările Karadeniz-Press despre summit-ul de la Vilnius și despre perspectivele Parteneriatului Estic.
K.P.: La preluarea președinției rotative a Uniunii Europene, Lituania a promis progrese privind vecinătatea estică. În ce măsură oficialii lituanieni au reușit să aducă fostele țări sovietice pe agenda UE?
I.K.: În linii generale Lituania și-a atins scopul. Parteneriatul Estic este în centrul atenției Uniunii Europene, iar evoluția țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv în contextul geopolitic al regiunii, este în vizorul UE. Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical. Este adevărat că acest lucru datorează nu doar Lituaniei, dar și atitudinii, în unele cazuri, intransigente din partea celor care nu acceptă intenția Uniunii Europene de ași fortifica pozițiile în această regiune. Totuși, rolul Lituaniei nu poate fi negat. Parteneriatul Estic a fost una din prioritățile președinției sale, iar faptul că și Lituania este supusă presiunilor economice similare celor cu care se confruntă Republica Moldova și Ucraina reprezintă dovada tenacităţii cu care Lituania și-a promovat priorităţile.
K.P.: Ucraina și Armenia au făcut un pas înapoi în procesul de asociere la UE. Republica Moldova și Georgia au rămas în prima linie. Cum vedeți evoluția politicii UE privind vecinătatea estică?
I.K.: Este marea întrebare la care trebuie să răspundă Uniunea Europeană. Această problemă era formulată și anterior, dar în contextul actual ea a devenit mult mai acută. Evoluțiile de ultimă oră din cadrul Parteneriatului Estic vor impune, cred, un răspuns mai tranșant și mai concret vis-a-vis de „orizontul responsabilităților” pe care și-l va asuma UE.
Personal cred că Parteneriatul Estic „se va păstra” drept un instrument al Politicii de Vecinătate al UE, dar procesul de diferențiere între țările care fac parte din acest program (deja evident  și formal recunoscut prin „more for more”) se va accentua. Acest lucru ar putea însemna o ușoară „disociere” a Republicii Moldova de evoluțiile din cadrul altor țări din Parteneriatul Estic.
K.P.: Ce va urma după parafarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?
I.K.: Depinde de deciziile care vor fi luate în cadrul Summit-ului de la Vilnius. Republica Moldova  așteaptă un mesaj și o abordare de deschidere din partea Uniunii Europene. Evident, foarte mult depinde și de ritmul reformelor pe care noi trebuie să le implementăm.
K.P.:Ce spun lituanienii despre procesul de aderare al Lituaniei la UE și ce le recomandă cetățenilor din fostele republici sovietice, care nu sunt siguri pe viitorul în UE?
I.K.: Ultimele sondaje de opinie efectuate în Lituania demonstrează că majoritatea populației rămâne a fi proeuropeană. În anul 2015, după toate probabilitățile, Lituania va deveni cea de a 19-cea țară membră a zonei Euro. Acest lucru este susținut de partidele de la guvernare și de cele din opoziție. Cu referire la ultima parte a întrebării Dvs. vreau să menționez că și „euroscepticii” din Republica Moldova nu contestă nivelul de viață din cadrul UE.  Unicul argument al acestora ar fi faptul că Moldova nu are șanse să devină membru cu drepturi depline.  Cred că acest „argument” poate și va fi contestat într-un viitor nu atât de îndepărtat.
K.P.: Cum reflectă presa de limbă rusă din Lituania subiectul summit-ului din Vilnius?
I.K.: Diferit de presa de limbă lituaniană…
K.P.: Ce au de învățat poporul și clasa politică din Republica Moldova de la lituanieni?
I.K.: Să luptăm pentru viitorul nostru.
K.P.: Unii experți consideră că summit-ul de la Vilnius este un eșec, deoarece miza acestei reuniuni – Ucraina – a luat o decizie care a dezamăgit UE. Cum este văzută această situație la Vilnius?
I.K.: Miza Republicii Moldova este parafarea Acordului de asociere. Acest scop va fi atins. Deci, în cazul nostru nu este un eșec. Există un sentiment de dezamăgire dar și de îngrijorare vis-a-vis de „argumentele” utilizate pentru a impune revizuirea opțiunilor în cazul Armeniei și Ucrainei. Totodată, cazul Ucrainei este deosebit de cel al Republicii Moldova. Este încă prea devreme pentru tragerea concluziilor vis-à-vis de parcursul de mai departe al acestei țări. În opinia mea, situația nu s-a schimbat prea mult. Ea a devenit mai clară.
K.P.: Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Riga, în 2015. Interesul pentru vecinătatea estică va rămâne constant?
I.K: Cu certitudine. Important este să fim pregătiți.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *