de Anatol Terzi | iun. 14, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Reprezentanţi din 29 de ţări se reunesc joi la Kabul pentru a discuta viitorul Afganistanului, în special după retragerea prevăzută a trupelor NATO la sfârşitul lui 2014, o reuniune care va pune presiune asupra statului vecin Pakistan, acuzat că ar sprijini rebelii talibani afgani.
Acest summit de o zi are loc după şase luni de la cel organizat la Islamabad, consacrat şi el viitorului Afganistanului, şi în momentul în care Washingtonul, principalul aliat al guvernului de la Kabul în lupta împotriva rebelilor talibani, a cerut din nou Pakistanului să elimine adăposturile combatanţilor islamişti de pe teritoriul său. Statele Unite ale Americii, precum şi preşedintele afgan Hamid Karzai, explică cu regularitate că războiul din Afganistan care durează de peste 10 ani nu poate fi încheiat fără o mai mare cooperare regională, în special pentru eradicarea sanctuarelor teroriste.
Ele prezintă deseori Pakistanul ca fiind un actor-cheie la acest nivel, mai ales pentru că zonele tribale din nord-vestul Pakistanului, frontaliere Afganistanului, adăpostesc sau servesc cu regularitate ca bază talibanilor afgani, în special uneia dintre cele mai puternice reţele teroriste, reţeaua Haqqani. Joi, „guvernul afgan va avea ocazia în cadrul acestei reuniuni să facă o presiune mai mare asupra Pakistanului”, care cu siguranţă va fi reprezentat la suumit, a afirmat Najib Mahmood, profesor de ştiinţe politice de la Universitatea din Kabul.
Anul trecut, amiralul american Mike Mullen a descris reţeaua Haqqani – care a promis supunere Mollahului Omar, liderul suprem al talibanilor – ca fiind „adevăratul braţ armat” al ISI, serviciile secrete pakistaneze. Islamabadul neagă însă orice complicitate cu islamiştii.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Uncategorized @ro
Anatol Kaminski si-a depus demisia din functia de președinte al Sovietului Suprem al regiunii transnistrene, informeaza agentia de presa Novii Region. In locul acestuia a fost ales vice-presedintele Sovietului Suprem, Mihail Burla. Potrivit publicatiei ruse, decizia a fost luata in urma unui vot deschis. Candidatura lui Burla a fost unica prezentata pentru aceasta functie. Ea a fost votata de 29 de deputați. Sovietul Suprem al regiunii transnistrene este compus din 43 de deputați. Recent, Kaminski și-a depus demisia din funcția de președinte al Partidului „Obnovlenie”. Anunțul a fost facut insuși de Kaminski in cadrul unei reuniuni de partid care a avut loc la Bender. Precizam ca tot Burla l-a inlocuit ieri pe Kaminski si in functia de presedinte al partidului Obnovlenie.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Fracțiunea Partidului Comuniștilor a decis să revină joi în Parlament. Decizia a fost luată miercuri, 13 iunie, în cadrul întrunirii formaţiunii PCRM. Deputații comunişti vor să supună dezbaterilor parlamentare proiectul de lege privind ”Libertatea de exprimare şi de funcţionare a mass-media din Republica Moldova”. În acest sens, PCRM i-a delegat pe Maria Postoico, Iurie Muntean, Vladimir Vitiuc şi Irina Vlah pentru a participa la şedinţele Biroului Permanent și de a include proiectul respectiv în ordinea de zi a Legislativului. Comuniștii boicotează din februarie şedinţele în plen ale Legislativului, motivând că acesta este nelegitim şi trebuie dizolvat.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2012 | Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comisarul european al Energiei, Gunther Oettinger, afirma ca Uniunea Europeana trebuie sa devina „Statele Unite ale Europei”, subliniind ca nu exista un „Plan B” destinat zonei euro, conform unui interviu acordat postului american CNBC. Intr-un discurs rostit in cursul reuniunii OPEC desfasurate la Viena, Oettinger a atras atentia ca liderii europeni trebuie sa actioneze rapid pentru limitarea extinderii crizei datoriilor. „Trebuie sa facem propuneri concrete” cu ocazia summitului Consiliului European din 28-29 iunie, a spus el. „Europa are nevoie de o abordare comuna la nivel politic, este nevoie de armonizarea sistemului fiscal si de coordonarea politicilor economice”, insista Gunther Oettinger. Comisarul UE al Energiei si-a exprimat sprijinul pentru modul in care cancelarul german, Angela Merkel, gestioneaza criza europeana, subliniind ca asteapta o colaborare mai stransa a acesteia cu noul presedinte francez, socialistul Francois Hollande. Potrivit lui Oettinger, principalele instrumente cu care UE poate gestiona criza sunt Fondul European de Stabilitate Financiara, o structura temporara, si varianta permanenta a acesteia, Mecanismul European de Stabilitate.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sefii de stat si de guvern din UE vor da unda verde Muntenegrului pentru inceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana (UE), potrivit unui proiect de text care urmeaza sa fie prezentat liderilor europeni la summit-ul prevazut la sfarsitul lunii iunie la Bruxelles. ‘Consiliul European (care reuneste sefii de stat si de guvern din UE) va aproba decizia care va fi luata la 26 iunie de catre ministrii UE pentru afaceri europene pentru inceperea negocierilor de aderare cu Muntenegru’, se mentioneaza in documentul obtinut de France Presse. Summitul liderilor europeni este programat pentru 28-29 iunie la Bruxelles. Muntenegru, care a obtinut in decembrie 2010 statutul oficial de ‘tara candidata’ la Uniunea Europeana, se va alatura astfel Turciei si Islandei, celelalte doua tari aflate in prezent in curs de negociere pentru aderare. in cazul in care negocierile de aderare vor fi incununate de succes, un proces care ar putea dura mai multi ani, Muntenegru ar putea fi a treia din cele sase foste republici iugoslave care va adera la UE. Slovenia face parte din blocul comunitar din 2004, iar Croatia va deveni cel de-al 28-lea membru al UE in iulie 2013. Serbiei i-a fost acordat statutul de tara candidata in luna martie, insa nu a obtinut inca unda verde pentru inceperea negocierilor de aderare. Macedonia beneficiaza de statutul de candidat la UE din 2005, insa nu a inceput inca negocierile de aderare, Grecia impiedicand acest lucru din cauza diferendului asupra numelui acestui stat, in pofida recomandarilor favorabile ale Comisiei Europene. La randul sau, Bosnia si Hertegovina, in mijlocul luptelor politice interne continue, nu a solicitat inca statutul de candidat la aderarea la UE.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a depus, miercuri, flori la piatra comemorativa din scuarul Garii din Chisinau, in memoria victimelor represiunilor sovietice de la 12-13 iunie 1941, informeaza ziarul Timpul. La exact 71 de ani de la primul val de deportari din Basarabia, in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la Chisinau a fost inaugurat astfel Muzeul Deportarilor. seful statului a fost insotit de secretarul general al Aparatului Presedintelui, Ion Paduraru, si de consilierii sai. De asemenea, Presedintele Timofti a vizitat expozitia „Moldova sovietica: intre mituri si gulag”, inaugurata astazi la Muzeul National de Arheologie si Istorie din capitala de Muzeul Victimelor Deportarilor si Represiunilor Politice. Nicolae Timofti a urmarit timp de jumatate de ora exponatele care prezinta suferintele victimelor deportate in cadrul primului val de represiuni operate de regimul comunist totalitar in luna iunie a anului 1941. Ghidul de la Muzeul National de Arheologie si Istorie i-a prezentat presedintelui cele peste 600 de piese muzeale: fotografii, documente, scrisori din Siberia, afise de epoca, lozinci si foi volante antisovietice, obiecte personale ale fostilor deportati si detinuti politici, si alte relicve istorice. seful statului a declarat presei prezenta la eveniment ca toti cetatenii Republicii Moldova, si in primul rand elevii, trebuie sa cunoasca ororile prin care au trecut conationalii nostri in timpul Marii Terori sovietice.
