Interesul Uniunii Europene pentru Republica Moldova incepe sa devina tot mai vizibil, tot mai multi lideri europeni alegand sa viziteze acestea tara. Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, vine luni la Chisinau pentru o vizita de lucru de trei zile. Vizita inaltului oficial european are drept scop stimularea climatului de incredere intre cele doua maluri ale Nistrului, favorabil solutionarii conflictului transnistrean, facilitarea dialogului intre Parlamentul Republicii Moldova si asa-numitul soviet suprem de la Tiraspol, precum si documentarea vizavi de implementarea reformelor si nivelul de avansare a Republicii Moldova pe calea integrarii europene, anunta Unimedia. in dimineata zilei de 18 decembrie, Jean-Claude Mignon va avea o intrevedere cu Marian Lupu, presedintele Parlamentului Republicii Moldova, dupa care se va deplasa in regiunea transnistreana. Jean-Claude Mignon se va intalni, de asemenea, cu reprezentantii fractiunilor din cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana, ai fractiunii PCRM, cu presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti si cu prim-ministrul Vlad Filat. in ziua de joi, 20 decembrie 2010, Jean-Claude Mignon va rosti un discurs in sedinta plenara a Parlamentului Republicii Moldova. in aceeasi zi, Marian Lupu si Jean-Claude Mignon vor sustine, la Palatul Republicii, o conferinta de presa. Programul vizitei mai prevede o intrevedere a oficialului european cu Iurie Leanca, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene, si Eugen Carpov, viceprim-ministru responsabil de problemele reintegrarii Republicii Moldova.
Seful diplomatiei romane, Titus Corlatean, a declarat sambata la Forumul Romanilor de Pretutindeni ca interesul pentru romanii din diaspora trebuie sporit la nivelul clasei politice. In acest sens, el a precizat ca in viitorul apropiat va actiona la nivelul Executivului pentru organizarea Congresului Romanilor de Pretutindeni pe langa Parlamentul Romaniei, in concordanta cu prevederile legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, adoptata in anul 2007. Ministrul de Externe a precizat ca legea prevede infiintarea unui Congres al Romanilor de Pretutindeni pe langa Parlamentul Romaniei, cu reprezentanti din comunitatile romaneşti şi din afara tarii şi a unui consiliu reprezentativ. „imi propun sa actionez şi sa actionam la nivelul Guvernului, şi mai ales cu implicarea Parlamentului, pentru a organiza acest congres, for reprezentativ al romanilor atat din jurul Romaniei, din comunitatile traditionale, dar şi cu reprezentarea romanilor plecati din tara din ratiuni politice sau, mai aproape, economice. Este un obiectiv pe care mi-l fixez, sa putem avea aceasta forma de reprezentare a romanilor de pretutindeni pe langa Parlamentul Romaniei”, a afirmat Corlatean. Ministrul s-a referit la Legea nr. 299 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, care a fost adoptata in 2007 la propunerea sa şi care prevede ca Ziua romanilor de pretutindeni se sarbatoreşte pe 30 noiembrie, de Sfantul Andrei. „Am cam uitat sa sarbatorim aceasta zi (n.r. – 30 noiembrie). Propun sa fim atenti la aceasta simbolistica. Pe de alta parte, prea putine din acea lege au fost puse in practica şi, printre altele, legea prevede infiintarea unui Congres al romanilor de pretutindeni, pe langa Parlamentul Romaniei, cu reprezentanti din comunitatile romaneşti din afara tarii, şi a unui Consiliu reprezentativ’, a precizat Corlatean. In ceea ce priveste Republica Moldova, Corlatean a spus ca aceasta problema a integrarii Chisinaului in randul capitalelor Uniunii Europene ramane o prioritate si ca este „o problema de suflet”.
Coordonatorul rezident al Natiunilor Unite in Moldova, Nicola Harrington-Buhay a declarat ieri in plenul Legislativului ca aceasta institutie a Republicii Moldova poate fi mandra de reusitele sale legislative in vederea ameliorarii calitatii vietii cetatenilor prin respectarea drepturilor omului si a angajamentelor in domeniul dezvoltarii. Acesta a declarat ca in acest an au fost intreprinse actiuni majore de protejare a persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, de abilitare a copiilor si adultilor cu dizabilitati intelectuale si de integrare mai buna a persoanelor de etnie roma in toate sferele vietii. Cadrul de Parteneriat Natiunile Unite – Republica Moldova „Spre unitate in actiune” pentru anii 2013-2017 ofera sprijin Republicii Moldova pentru realizarea prioritatile si depasirea provocarilor cu care se confrunta tara in trei domenii principale, a remarcat oficialul ONU referindu-se la: guvernarea democratica, justitie, egalitate si drepturile omului; dezvoltare umana si incluziune sociala; mediu, schimbarile climatice si gestionarea riscului de dezastre naturale. Referitor la prioritatile anului 2013, Harrington-Buhay a mentionat amendamentele ce urmeaza a fi operate de catre Parlament la Planul National de Actiuni in domeniul Drepturilor Omului, Legea privind egalitatea de sanse si Legea privind finantarea campaniilor electorale, care va asigura o oportunitate pentru a extinde reprezentarea femeilor pe plan politic si economic. Coordonatorul rezident al ONU a relevat rolul si pozitia de lider al Parlamentului privind Conventia-cadru cu privire la Controlul Tutunului si integrarea mai profunda a refugiatilor si migrantilor in societate, punctând de asemenea si expertiza in domeniul politicilor si experienta practica a Echipei ONU, care pot fi oferite in sprijinul activitatii legislative a Parlamentului, potrivit Info-Prim Neo. ONU a oferit sprijin Parlamentului Republicii Moldova incepând cu anul 2006 prin intermediul unui program finantat de Guvernul Suediei si Guvernul Danemarcei, axat pe consolidarea capacitatilor legislativului in domeniul consultarilor cu societatea civila in scopul elaborarii actelor legislative, monitorizarii implementarii politicilor.
Fostul comunist, actualment socialist progresist, Igor Dodon, a trecut la atacuri virulente asupra Presedintiei Republicii Moldova. Tinta a fost liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti, care a fost acuzat de Dodon ca ar favoriza casta judecatorilor. Recent, Timofti a facut o serie de afirmatii taioase la adresa Moscovei in care acuza politica de santaj a Rusiei in privinta gazelor si totodata emitea parerea ca Moscova nu ar trebui sa ar trebui sa deschida un consulat la Tiraspol. Astfel, Dodon a declarat joi ca Timofti trebuie sa fie presedinte pentru toti cetatenii, nu doar pentru judecatori. „Domnul Timofti, noi, socialistii avem dreptul moral si politic sa va invinuim de protectionism al judecatorilor. Dvs sunteti presedinte al tarii, nu presedinte al judecatorilor. Noi nu am auzit nicio initiativa din partea dvs pentru majorarea pensiilor, a salariilor, a indemnizatiilor sau compensatiilor, dar tot vorbiti despre majorarea salariilor judecatorilor”, a declarat, joi, la Chisinau, Igor Dodon. El a condamnat intiativa de a fi majorate salariile judecatorilor, categorisind-o ca fiind una „cinica”. In replica, Presedintia Republicii Moldova a opinat joi prin vocea purtatorului de cuvant, Vlad Turcanu ca Dodon si-a dovedit inca o data capacitatea redusa de a intelege rostul reformelor din domeniul justitiei in care tinta principala este o salarizare buna a personalului pentru a se evita coruperea acestora. Acesta a mai spus ca iesirea lui Dodon denota faptul ca acesta se dovedeste inca o data a fi un anti-european. „Prin aceste afirmatii, Dodon arata ca nu intelege procesele de modernizare in Republica Moldova, inclusiv cele din justitie”, a declarat purtatorul de cuvant al presedintelui, Vlad Turcanu.
Rusia a oferit o noua transa de aproximativ trei milioane de dolari din asistenta financiara umanitara destinata regiunii transnistrene, a anuntat liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, citat de agentia Infotag. Banii vor fi utilizati pentru achizitia de aparatura medicala si pentru reparatiile gradinitelor din regiune. Vicepresedintele rus, Dmitri Rogozin, a declarat, in timpul unei vizite recente la Tiraspol, ca Moscova intentioneaza sa ofere Transnistriei o asistenta umanitara de trei miliarde de ruble. Rogozin a promis, de asemenea, ca Rusia va sprijini dezvoltarea economica a Transnistriei si, in primul rand, va investi in uzinele producatoare de armament din regiune. In luna iulie Transnistria a mai primit din partea Rusiei peste 500 de milioane de ruble ajutor financiar. Banii au fost destinati pensionarilor si elevilor. Rusia a oferit consecvent Transnistriei ajutor financiar, incepand cu anul 2008. Suma totala a asistentei depaseste 55 de milioane de dolari.
Presa ucraineana: bani pentru manipulare
Ajutorul financiar oferit de Moscova regimului separatist de la Tiraspol este comentat si de presa de la Kiev. Publicatia Deni, scrie ca autoritatile separatiste transnistrene au fost puse in situatia unui deficit financiar, pentru ca, in schimbul asistentei din partea Federatiei Ruse, Tiraspolul sa fie mai usor de manipulat in negocierile cu Chisinaul. „Toate sperantele cu privire la reglementarea conflictului transnistrean s-au spulberat. Dupa ce Putin a obtinut a doua oara functia de presedinte, progresele potentiale au fost inlocuite cu o politica agresiva a carei scop este pastrarea regiunii separatiste sub protectoratul rusesc. Portdrapelul acestui proces a devenit vestitul Rogozin. Dupa vizita sa in Republica Moldova si retorica dura, adresata Chisinaului, a devenit clar ca autoritatile transnistrene au fost puse in situatia unui deficit financiar, iar, pentru a obtine asistenta din partea Moscovei, Tiraspolul a trebuit sa renunte la negocierile ce tin de apropierea celor doua maluri ale Nistrului”, scrie publicatia Deni. „Apropierea destul de activa a Republicii Moldova de Uniunea Europeana ingrijoreaza Moscova si separatismul Transnistriei ar trebui sa joace rolul de frana a acestui proces”, considera Deni. Potrivit cotidianului ucrainean, evenimentele recente din regiunea transnistreana prezinta o amenintare grava la adresa independentei si integritatii teritoriale a Ucrainei. Iar planurile Moscovei nu se vor limita doar la dezmembrarea Republicii Moldova, dar si a Ucrainei, conchide publicatia de la Kiev.
