Consulat Rus la Tiraspol: Filat ii spune pas lui Rogozin
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, nu este de acord cu ideea deschiderii unui consulat al Rusiei la Tiraspol, enunţată de vicepremierul rus Dmitri Rogozin.
„La Tiraspol, consulate nu vor fi deschise, deoarece Republica Moldova este un stat independent suveran şi integru”, a declarat marţi presei Vlad Filat, după ce Rogozin declarase că va discuta cu autorităţile de la Chişinău această posibilitate. Dmitri Rogozin a declarat luni seara că intenţionează să discute marţi cu autorităţile de la Chişinău posibilitatea deschiderii unui consulat al Rusiei la Tiraspol. Vlad Filat a recunoscut că s-a întâlnit şi marţi cu oficialul rus, dar a refuzat să ofere alte detalii.
În contextul vizitei lui Rogozin în Republica Moldova, Nezavisimaia Gazeta scria marţi, citând „surse din cercurile apropiate preşedintelui rus”, că Rusia ar putea amplasa la Tiraspol o staţie radar din clasa Voronej, în replică la elementele scutului american antirachetă desfăşurate în Europa şi în contrapondere la bazele NATO din România. Solicitat să comenteze aceste informaţii, Vlad Filat a declarat că nu a discutat cu oficialul rus asemenea subiecte, pe care le-a calificat drept speculaţii, menţionând statutul de neutralitate al Republicii Moldova. „Republica Moldova este stat neutru sub aspect militar şi lucrul acesta este prevăzut în Constituţie. În rest, zvonuri şi speculaţii, are cine să le comenteze”, a declarat el.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat la sfârşitul lunii martie pe Dmitri Rogozin drept reprezentantul său special pentru Transnistria, ceea ce a provocat critici în mediul politic şi în societatea civilă din Republica Moldova. Diplomaţia de la Chişinău s-a declarat surprinsă de această decizie, menţionând că nu a fost discutată în prealabil cu autorităţile din republică. Dmitri Rogozin a întreprins o vizită de două zile în Republica Moldova, timp în care a avut întrevederi cu mai mulţi oficiali de la Chişinău, dar s-a deplasat şi în stânga Nistrului, unde s-a întâlnit cu liderii separatişti din regiune.
Reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că Serbia nu va putea să devină membră a NATO până când nu va recunoaşte independenţa proclamată unilateral de Kosovo. ‘Aş vrea să subliniez că, pentru a adera la NATO, Belgradul trebuie mai întâi să recunoască independenţa Kosovo. Una fără cealaltă este imposibilă. Moscova este îngrijorată că Serbia şi-ar putea schimba poziţia asupra Kosovo pentru a se alătura NATO, caz în care Rusia va fi plasată într-o poziţie dificilă şi neplăcută’, a declarat Rogozin, transmite Agerpres. El a spus că Serbia nu poate conta pe obţinerea MAP (Membership Action Plan), întrucât aderarea la NATO este imposibilă din cauza situaţiei curente din Kosovo. Statutul NATO interzice aderarea ţărilor care au dispute teritoriale. Totuşi, aceasta nu împiedică o parte a opiniei publice din Serbia şi a elitei să lanseze dezbateri despre aderarea la NATO cu o perseverenţă demnă de invidiat’, a spus Rogozin într-un interviu pentru cotidianul Politika. Rogozin a mai precizat că Rusia nu se opune ca Serbia să aibă legături mai strânse cu NATO, ci numai aderării ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Rusia nu este de acord cu extinderea NATO în estul şi sud-estul Europei, a subliniat el.
Consiliul Rusia-NATO nu respectă principiul egalităţii şi nu îşi îndeplineşte funcţiile, a reclamat luni reprezentantul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, citat de agenţiile de presă ruse. În opinia sa, forumul a fost creat „ca o compensare” pentru Rusia din partea Occidentului după „saltul măreţ al NATO înspre est”. La început, se avea în vedere ca statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice să aibă un dialog individual cu Rusia. La ora actuală însă, din Consiliu lipseşte principiul egalităţii între părţi, de aceea structura nu îşi poate îndeplini obligaţiile, a explicat Rogozin. „Eu am apărut la Bruxelles la sfârşitul lunii ianuarie 2008 şi imediat am observat că nu există nicio egalitate la discuţii, cum se presupunea la început. Aceasta lipseşte şi acum. NATO adoptă deciziile în interior, iar ulterior ambasadorii statelor la Alianţă îmi aduc la cunoştinţă hotărârile deja luate”, a afirmat diplomatul rus. Dmitri Rogozin a mai spus că, în ciuda declaraţiilor potrivit cărora Consiliul Rusia-NATO trebuie să funcţioneze indiferent de conjunctura politică, părţile continuă să evite discutarea problemelor dificile. Rusia şi NATO încă mai pot să ajungă la un compromis în sfera cooperării în scutul antirachetă, a declarat ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. „Timp pentru tratative mai există, deşi este limitat”, a subliniat el. Potrivit lui Rogozin, Rusia şi NATO n-au reuşit să ajungă la un progres important în sfere care ari fi putut reprezenta un salt în relaţiile dintre Rusia şi Alianţă. Ambasadorul rus consideră că tocmai cooperarea în sfera scutului antirachetă european ar contribui la îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale. De asemenea, Rogozin a menţionat că Rusia va încerca în continuare să obţină de la NATO garanţii juridice că sistemul antirachetă creat de Alianţă nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Forţa NATO din Kosovo prin suplimentarea efectivelor sale la frontiera dintre Kosovo şi Serbia în urma unor confruntări sângeroase, creează un nou conflict în această regiune, a apreciat ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică Dmitri Rogozin, citat de presa rusă. „Este o altă greşeală pe care NATO o face, provocând un alt conflict în Balcani”, a declarat Rogozin. Potrivit unor martori, KFOR a mobilizat miercuri vehicule blindate, a instalat saci cu nisip şi sârmă ghimpată în jurul punctului de trecere a frontierei de la Jarinje, la aproximativ 100 de kilometri de capitala kosovară Priştina. NATO a sporit măsurile de securitate la frontieră la o zi după confruntările din zonă, în urma cărora au fost răniţi 16 sârbi kosovari şi patru membri KFOR. „Se pare că aceşti colegi ai mei de la NATO nu au nicio idee care ar putea fi consecinţele implicării lor în conflict”, a continuat el. „În loc să adopte o poziţie neutră, în acord cu rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, ei au luat partea Kosovo-Albania. Pe scurt, NATO blochează singurul drum dintre sârbii kosovari şi Serbia. Trupele internaţionale de menţinere a păcii sunt implicate în conflictul civil din nordul regiunii”, a adăugat el. Pe de altă parte, Rogozin a acuzat Alianţa Nord-Atlantică de faptul că nu vrea să discute situaţia din Kosovo sau să investigheze acest ultim incident. „Se ascund în spatele unor vorbe goale”, a declarat ambasadorul rus la NATO, transmite Mediafax. „Suntem martori ai unor minciuni sfruntate despre ce fel de măsuri au fost luate împotriva populaţiei civile din Kosovo. Ni s-a spus că sunt utilizate doar gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene. Dar potrivit informaţiilor de la un spital, toţi răniţii au răni împuşcate. Iar doctorii din Mitroviţa s-au plâns de bombardarea ambulanţelor care transportau răniţi din zona de conflict”, a declarat Rogozin pentru Interfax. Rusia a cerut ca NATO să formeze o comisie pentru a investiga incidentele, dar solicitarea a fost ignorată, a mai spus acesta. De asemenea, John Laughland, un oficial de la Institutul pentru Democraţie şi Cooperare din Paris, a declarat că mobilizarea trupelor KFOR a reactivat un „conflict îngheţat”.