de Anatol Terzi | iun. 23, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele afgan Hamid Karzai a salutat joi anunţul făcut de preşedintele american Barack Obama privind începerea retragerii trupelor americane din Afganistan. Obama a anunţat că o treime din cei aproximativ 100.000 de soldaţi americani prezenţi în cadrul forţei internaţionale a NATO se vor retrage pînă în vara anului 2012. „Salutăm astăzi anunţul făcut de preşedintele SUA”, a declarat Hamid Karzai în faţa presei la Kabul. Considerăm că este o măsură bună pentru ei şi pentru Afganistan şi o susţinem, a adăugat el. Barack Obama a anunţat miercuri retragerea, până în vara lui 2012, a unei treimi din forţele americane staţionate în Afganistan, respectiv 33.000 de militari, decizie pe care a justificat-o prin înfrângerile suferite de Al-Qaida la zece ani de la invadarea ţării. În cadrul unui discurs solemn de 13 minute de la Casa Albă, preşedintele Statelor Unite a ordonat repatrierea în acest an a 10.000 dintre cei aproximativ 99.000 de militari americani aflaţi în prezent la faţa locului, transmite Mediafax. „Suntem la începutul – nu la sfârşitul – eforturilor noastre de încheiere a războiului”, a declarat Obama la aproape două luni de la eliminarea, în Pakistan, a lui Osama ben Laden, liderul Al-Qaida, care s-ar fi servit de Afganistan pentru a pregăti atentatele din 11 septembrie. Documentele recuperate din vila în care a fost ucis ben Laden arată că Al-Qaida „suferă enorm” şi este „incapabilă să înlocuiască în mod eficient” liderii de rang înalt al reţelei eliminaţi, a afirmat Obama, potrivit căruia „peste jumătate dintre liderii săi au fost ucişi. Preşedintele a optat pentru începerea retragerii mai rapid decât preconizaseră comandanţii militari, dar în urma căreia peste 65.000 de soldaţi americani vor rămâne în Afganistan în apropiere alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2012, la care este candidat. Secretarul Apărării, Robert Gates, susţinător al unei retrageri modeste, a afirmat miercuri că Obama oferă „destule mijloace, timp” şi supleţe pentru a reuşi şi a nu pune în pericol progresele realizate de un an şi jumătate. Efectivele care vor părăsi Afganistanul în vara lui 2012, corespund celor trimise de Obama în ţară, în decembrie 2009. Aceste consolidări şi-ar fi îndeplinit misiunea de a reduce elanul talibanilor şi de a împiedica Al-Qaida să se implanteze din nou, a apreciat preşedintele american. Summitul NATO de la Lisabona de la sfârşitul lui 2010 a aprobat principiul unui transfer de responsabilitate în materie de securitate către forţele afgane în 2014. Dar capacitatea lor de a prelua conducerea de la forţele internaţionale rămâne problematică, iar Guvernul afgan este criticat pentru slăbiciunea şi corupţia sa.
Australienii raman pana in 2014
Premierul australian Julia Gillard a declarat joi că trupele australiene vor rămîne în Afganistan pînă în 2014, potrivit proiectului iniţial, în pofida anunţării retragerii unei treimi din forţele americane pînă în vara anului 2012. „Militarii australieni îşi vor continua misiunea în provincia Uruzgan”, pentru a „întări capacităţile naţiunii afgane de a avea grijă de propria securitate” şi a asigura „transferul responsabilităţilor în materie de securitate forţelor afgane”, a precizat şefa guvernului. „Noi avem ca obiectiv să facem aceasta pînă în 2014, potrivit anunţului făcut de preşedintele Karzai”, a adăugat ea. Australia a trimis 1.500 de soldaţi în Afganistan, iar din 2001 pînă în prezent 27 dintre ei şi-au pierdut viaţa.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Actualul director al CIA, Leon Panetta, va deveni secretar al apararii si va fi inlocuit in fruntea agentiei de informatii de generalul David Petraeus, in prezent comandantul operatiunilor militare din Afganistan, au anuntat miercuri mai multe posturi de televiziune americane. Panetta, care are 72 de ani si nu este militar, ii va succeda lui Gates „in cursul acestei veri”, potrivit unui responsabil american care a dorit sa i se pastreze anonimatul. Acesta nu a dorit sa confirme insa si numirea lui Petraeus in locul lui Panetta. Un oficial citat de presa internationala a mentionat ca un anunt oficial in acest sens va fi facut in cursul acestei saptamani. Presedintele american Barack Obama il va nominaliza totodata pe diplomatul Ryan Crocker ambasador in Afganistan, post ocupat in prezent de Karl Eikenberry. Crocker a mai fost ambasador intre altele in Irak. Generalul Petraeus urmeaza sa fie inlocuit in Afganistan de generalul John Allen, actualmente comandant adjunct al Centcom, comandamentul central al armatei SUA. Toate aceste schimbari vor avea nevoie si de confirmarea Senatului SUA. O posibila „remaniere” la varful securitatii nationale a SUA face obiectul unor intense speculatii in ultimele saptamani, transmite Agerpres. Aceste speculatii survin in contextul in care actualul ministru al apararii, Robert Gates – care a fost, la randu-i, director al CIA – intentioneaza sa se retraga din functie in cursul acestui an. Surse din cercurile de la Washington au dat de inteles de altfel inca inainte de aparitia acestor zvonuri ca este previzibil un „schimb Petraeus-Panetta” pe masura ce campania de realegere a lui Obama, in 2012, se apropie. Panetta, exponent al Partidului Democrat, s-ar putea dovedi mai apropiat de democratul Obama decat Gates, numit de fostul lider republican de la Casa Alba George W.Bush. Totodata, conform surselor informate de la Washington, Casa Alba doreste o pozitie de nivel inalt pentru generalul Petraeus pentru a se asigura ca nu va fi „atras” de republicani, in tabara adversa lui Obama. Petraeus, de 58 de ani, este considerat artizanul strategiei castigatoare a SUA din Irak si este respectat de intregul spectru politic. In luna iulie 2010, ministrul american al apararii Robert Gates l-a desemnat pe generalul James Mattis in fruntea operatiunilor militare americane din Orientul Mijlociu si Asia Centrala, inlocuindu-l pe generalul David Petraeus, nou comandant al fortelor NATO in Afganistan. In timpul ceremoniei care a marcat preluarea oficiala a conducerii armate, Petraeus a primit doua steaguri, unul pentru Statele Unite si altul pentru NATO. „Suntem angajati in acest conflict pentru a castiga”, a spus Petraeus in fata unei multimi formate din cateva sute de oficiali ai NATO si ai Afganistanului, prezenti la ceremonia desfasurata intr-o zona verde situata in imediata apropiere a sediului coalitiei. „Suntem angajati intr-o competitie a vointelor” a adaugat Petraeus. „Am ajuns intr-un moment critic”. „In primul rand, doresc sa subliniez contributia enorma pe care a avut-o predecesorul meu, generalul Stanley McChrystal”, a precizat Petraeus.
de Anatol Terzi | mart. 31, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Uncategorized @ro
Unified Protector (globalsecuity.org)
NATO a preluat joi comanda tuturor operatiunilor din Libia joi dimineata, a anuntat un diplomat, citat de presa internationala. „Operatiunea Unified Protector, convenita duminica seara de tarile Aliantei, a inceput oficial in aceasta dimineata, cum era prevazut, la 06.00 GMT”, a declarat diplomatul, confirmand transferul catre Alianta Nord-Atlantica a responsabilitatii bombardamentelor in Libia, pana in prezent asumate de colitia condusa de SUA, Franta si Marea Britanie. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a confirmat joi ca Alianta si-a asumat incepand de joi, 06.00 GMT, comanda tuturor operatiunilor din Libia. Sub autoritatea Marelui Cartier General al puterilor aliate din Europa, la Mons (sudul Belgiei), operatiunea este condusa de la centrul regional de comandament al NATO de la Napoli (sudul Italiei) de generalul canadian Charles Bouchard. NATO a inceput sa-si asume controlul partial al operatiunilor miercuri dimineata „cu un decalaj de o zi fata de prevederile initiale, din cauza marii complexitati” a transferului, a explicat diplomatul.
Gaddafi ramane fara arme si munitie
Fortele colonelului Muammar Gaddafi au inceput sa ramana fara munitie, dupa ce bombardierele britanice si americane au distrus, luni dimineata, un amplu complex de depozitare a munitiei, in desertul libian, relateaza presa britanica. Bombardiere britanice de tip GR4 Tornado, care au plecat in misiune de la Baza aeriana Marham, in Norfolk, au survolat desertul Sahara si au lansat rachete de tip Storm Shadow asupra buncarelor pentru armament situate la nord de orasul Sebha, la aproximativ 640 de kilometri de coasta Mediteranei. Avioanelor britanice li s-au alaturat bombardiere americane de tip B1 Lancer, venind direct din South Dakota, care au lansat rachete teleghidate, dupa care s-au intors la baza, situata la aproximativ 9.600 de kilometri de locul operatiunii, transmite Mediafax. Raidul a distrus 40 de buncare cu munitia pentru arme si artilerie. Acest raid al Fortelor aeriene britanice este unul dintre cele mai „lungi” lansate direct de pe teritoriul Marii Britanii de la cel de al Doilea Razboi Mondial si pana in prezent, precizeaza publicatia, adaugand ca bombardierele au fost realimentate in aer, de avioane de tip VC-10, de la bazele din Sicilia si Cipru. Drumul catre depozit a fost „curatat” inca de joia trecuta, comenteaza publicatia, cu rachete de tip Tomahawk, lansate de submarinul britanic HMS Triumph, care a distrus sistemele de aparare antiaeriana. Din cauza acestui raid, care a avut loc luni dimineata, armata lui Gaddafi a ramas fara munitie, in special fortele care asediaza Misrata. „Cu lovituri atat de precise, lovim fortele lui Gaddafi exact acolo unde doare, limitandu-le liniile de aprovizionare si capabilitatea de a omori propriii lor civili”, a declarat ministrul britanic al Apararii, Liam Fox. Atat colonelul Muammar Gaddafi, cat si trupele sale, par sa aiba tot mai putina munitie, potrivit unei surse din domeniul apararii. „Munitia va deveni o problema tot mai importanta. Logistica regimului este foarte afectata. Capacitatea lor de a transporta munitie pe distante de 650-800 de kilometri este restransa”, a precizat sursa citata. Atacurile impotriva „lantului aprovizionarii” sunt foarte eficiente in incercarea de a pune capat luptelor, a apreciat aceasta. „Fortele regimului au fost serios afectate. Dar mai sunt multe de facut pentru a impiedica o continuare a varsarii de sange”, a mai apreciat sursa citata.
CIA, in teren
Dezbaterea din interiorul Casei Albe, al departamentului de stat si Pentagonului in legatura cu potentialul inarmarii rebelilor in Libia a determinat o cerere urgenta de informatii in legatura cu cine sunt rebelii care lupta impotriva colonelului Gaddafi dintr-o baza din estul Libiei, Bengazi, demult suspectata de a fi furnizat recruti pentru teroristi. Potrivit unor oficiali americani, ofiteri CIA s-au aflat in Libia la scurt timp dupa ce ambasada SUA la Tripoli a fost evacuata la 25 februarie. Ei se intalnesc cu rebelii in efortul de a intelege mai exact cine sunt acestia. Potrivit acelorasi oficiali, CIA opereaza in Libia pentru a ajuta SUA sa inteleaga mai bine, „militar si politic” situatia din zona, transmite RRA. Casa Alba a refuzat sa comenteze informatiile aparute in media potrivit carora presedintele american Barack Obama ar fi semnat cu cateva saptamani in urma un ordin secret prin care autorizeaza CIA sa-i sprijine sub acoperire pe rebeli. Intr-un interviu pentru postul de televiziune NBC, presedintele american Barack Obama a refuzat sa spuna daca administratia americana ii va inarma pe rebeli, dar a lasat aceasta posibilitate deschisa. Barack Obama a declarat ca „nu exclud aceasta posibilitate, dar nici nu o includ. Inca evaluam actiunile fortelor lui Gaddafi”.
de Anatol Terzi | mart. 29, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, participa marti la Conferinta internationala de la Londra privind Libia, informeaza surse oficiale din cadrul MAE. Seful diplomatiei romane va sustine necesitatea actiunii concertate si eficiente sub coordonarea NATO si in parteneriat cu alte state, inclusiv din regiune, pentru aplicarea rezolutiilor Consiliului de Securitate al ONU si asigurarea protectiei civililor. El va reitera pozitia Romaniei de participare in cadrul NATO la operatiunea de impunere a embargoului privind armele. La conferinta sunt invitate statele membre ale NATO si UE, state din regiune, reprezentanti ai unor organizatii internationale – ONU, Uniunea Africana, NATO, Organizatia Conferintei Islamice -, alte tari care si-au manifestat dorinta de a contribui militar sau financiar la aplicarea Rezolutiilor 1970 si 1973 ale Consiliului de Securitate. Scopul conferintei este de a discuta evolutiile din Libia, mai ales in urma Summit-ului de la Paris si masurile aplicarii, in continuare, a rezolutiilor mentionate, in plan militar si non-militar. Patruzeci de ministri de externe, inclusiv secretarul de stat american Hillary Clinton si ministri din Uniunea Europeana, tarile NATO si unele tari arabe, participa marti la o conferinta la Londra pentru coordonarea actiunilor in Libia si discutii privind era post-Gaddafi. Conferinta de la Londra se va concentra mai mult asupra posibilelor solutii politice de rezolvare a conflictului si mai putin asupra variantelor militare pe care aliatii le au la dispozitie. Intr-o scrisoare comuna data publicitatii luni de premierul David Cameron si de presedintele francez Nicolas Sarkozy, cei doi lideri au precizat ca Muammar Gaddafi trebuie sa plece imediat si ca e nevoie cat mai rapid de o solutie politica menita sa asigure o tranzitie pasnica spre democratie. Participantii la aceasta reuniune vor incerca, de asemenea, sa gaseasca modalitati pentru a mentine o presiune constanta care sa duca in cele din urma la inlaturarea regimului Gaddafi. Guvernul britanic si-a exprimat speranta ca in urma acestei conferinte se va contura un sprijin puternic din partea comunitatii internationale pentru operatiunile din Libia si se va cadea de acord asupra unei strategii pe termen lung pentru acordarea de asistenta umanitara. La conferinta vor participa, printre altii, secretarul general al Natiunilor Unite, Ban Ki-Moon, ministrul de externe american Hillary Clinton si presedintele Uniunii Africane, Jean Ping.
Frattini e optimist
Libia va fi eliberata rapid de sub fortele colonelului Muammar Gaddafi, a estimat luni ministrul italian de Externe, Franco Frattini. „Cred ca Libia va fi eliberata rapid”, a declarat seful diplomatiei italiene, intr-o emisiune televizata. „In rezolutia ONU nu se pune problema caderii violente a regimului de la Tripoli, insa este o conditie prealabila implicta, nescrisa, pe care eu insa o citesc drept ‘Gaddafi trebuie sa plece'”, a declarat Frattini. „Cred ca Uniunea Africana are posibilitatea de a formula o propunere care sa-l convinga pe Gaddafi sa abandoneze puterea”, a mai adaugat oficialul italian, facand trimitere la un eventual exil al liderului libian. Intrebat cu privire la videoconferinta pe tema situatiei din Libia sustinuta luni seara intre presedintele american Barack Obama, presedintele francez Nicolas Sarkozy, premierul britanic David Cameron si cancelarul german Angela Merkel, videoconferinta la care premierul italian Silvio Berlusconi nu a participat, Franco Frattini a tinut sa precizeze ca Italia nu sufera de „sindromul de excludere”, adaugand ca in aceasta videoconferinta nu s-a luat nicio decizie.
NATO, pregatit sa ia comanda operatiunilor militare
NATO va prelua miercuri comanda tuturor operatiunilor militare ale coalitiei internationale din Libia, a anuntat luni presedintele american, Barack Obama, in cadrul unui discurs televizat. „Alianta noastra cea mai eficienta, NATO, a preluat responsabilitatea aplicarii embargoului asupra armelor si a zonei de interdictie aeriana” in Libia, a amintit presedintele Statelor Unite. „Noaptea trecuta, NATO a decis sa isi asume o responsabilitate suplimentara, aceea de a proteja civilii libieni. Acest transfer al Statelor Unite catre NATO va avea loc miercuri”, a adaugat el. „Cu timpul, conducerea aplicarii zonei de interdictie aeriana si a protejarii civililor in teren va fi transmisa aliatilor si partenerilor nostri si am incredere deplina in capacitatea coalitiei noastre de a mentine presiunea asupra a ceeea ce ramane din fortele lui Gaddafi”, a precizat Obama. Intr-o alocutiune televizata liderul de la Casa Alba a recunoscut ca o tranzitie democratica in Libia va fi o incercare dificila si si-a pus in garda compatriotii cu privire la pericolul repetarii greselilor din Irak. „Constienti de riscurile si costurile unei actiuni militare, noi suntem reticenti in mod natural sa apelam la forta pentru a rezolva probleme internationale. Insa atunci cand interesele si valorile noastre sunt amenintate, avem responsabilitatea de a reactiona”, a sustinut el. Presedintele american a precizat ca eforturile militare internationale sub mandat ONU din Libia nu sunt indepartate impotriva lui Gaddafi, iar o astfel de decizie ar fi o greseala. „SUA si partenerii nostri internationali au mobilizat o mare coalitie si au obtinut mandatul international pentru a-i proteja pe civili, pentru a opri o armata in mars si a impiedica un masacru prin stabilirea unei zone de excludere aeriana”, a precizat el. „Anumite tari prefera sa ignore atrocitatile care se petrec in unele tari. SUA sunt diferite, iar in calitate de presedinte, eu refuz sa astept sa vad imagini ale masacrelor si ale cimitirelor inainte de a actiona”, a mai adaugat el, subliniind insa faptul ca largirea misiunii internationale in Libia prin asumarea unui obiectiv vizand indepartarea expresa de la putere a lui Gaddafi ar fi o greseala, reamintind de cazul Irakului. „Daca vom incerca sa-l indepartam cu forta de la putere pe Gaddafi, coalitia noastra va avea de suferit si va trebui probabil sa ducem militari americani in teatrul de operatiuni libian”, a sustinut liderul de la Casa Alba. „Pericolele cu care se vor confrunta barbatii si femeile noastre in uniforma vor fi de asemenea mult mai mari, la fel ca si costurile noastre si responsabilitatea noastra pentru viitorul apropiat al Libiei”, a mai adaugat el. „Noi am mers pe acest drum in Irak (…) insa procesul de schimbare a regimului a durat 8 ani si a costat vietile a mii de americani si irakieni si aproape 1.000 de miliarde de dolari. Nu ne putem permite ca ceea ce s-a intamplat in Irak sa se repete in Libia”, a mai subliniat el.
Gaddafi denunta “ofensiva barbara”
Liderul libian Muammar Gaddafi a transmis un mesaj in care face apel la Grupul de Contact privind Libia, care se reuneste la Londra, sa puna capat „ofensivei barbare” impotriva tarii sale, comparand-o cu campaniile militare ale lui Hitler in Europa. „Incetati ofensiva voastra barbara si injusta impotriva Libiei”, a cerut liderul libian in acest mesaj, publicat de agentia oficiala. „Lasati Libia libienilor, sunteti pe cale sa efectuati o operatiune de exterminare a unui popor in siguranta si sa distrugeti o tara in dezvoltare”, adauga colonelul Gaddafi, care se confrunta cu o rebeliune armata de la jumatatea lui februarie.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Uncategorized @ro
In timp ce un oficial al Aliantei Nord-Atlantice din Bruxelles declara ca nave de razboi ale NATO vor incepe miercuri sa patruleze in largul coastelor libiene pentru a face sa fie respectat embargoul asupra armelor decretat impotriva Libiei de ONU, Germania a decis sa suspende participarea navelor sale de razboi la operatiunile NATO din Marea Mediterana pentru a nu participa la controlul embargoului. “NATO a decis un embargo asupra armelor impotriva Libiei, care are si consecinte concrete, traductibile printr-o eventuala recurgere la arme. Germania nu va participa la aceasta”, a argumentat un purtator de cuvant al Ministerului german al Apararii. „Ministerul a decis marti deci sa plaseze cele doua fregate si alte doua nave aflate in Marea Medietrana sub comandament national”, a adaugat el. NATO a acceptat marti sa-si asume responsabilitatea pentru aplicarea embargoului asupra armelor destinate Libiei, contribuind cu nave si avioane la aceasta misiune. Intre timp, unii diplomati au afirmat ca este pus la punct treptat un acord despre modul in care NATO isi va asuma responsabilitatea pentru mentinerea zonei de excludere aeriana din Libia. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. Ele vor fi formate din doua fregate, sase dragoare de mine si o nava de alimentare. Oficialul NATO, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, a precizat ca misiunea navala pentru impunerea respectarii embargoului va fi comandata de la centrul operational al NATO din Napoli. El a mai spus ca mai multe tari se pare ca vor contribui cu nave de razboi la aceasta forta operationala.
Decizie luata de SUA, Franta si Marea Britanie
Statele Unite, Franta si Marea Britanie au convenit ca NATO sa poata juca un „rol-cheie” in comandamentul operatiunii militare a coalitiei internationale in Libia, a anuntat marti Casa Alba. Barack Obama a discutat cu premierul britanic, David Cameron, si cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat presei purtatorul de cuvant al Casei Albe, Ben Rhodes. „Ei au examinat progresele substantiale realizate pentru a opri progresul fortelor” liderului libian Muammar Gaddafi spre orasul Benghazi, a explicat Ben Rhodes. Ei au convenit de asemenea asupra unui rol al NATO. „NATO ar urma de acum sa joace un rol-cheie in structura de comandament”, a adaugat el. La randul sau, Parisul a anuntat ca presedintii francez si american, care au discutat la telefon marti seara, „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei” din Libia. Barack Obama l-a sunat pe Nicolas Sarkozy „pentru a examina situatia din Libia”, a precizat presedintia franceza intr-un comunicat. „Cei doi presedinti au notat cu satisfactie ca operatiunile desfasurate de coalitie au permis deja limitarea numarului de victime in randul populatiei civile si au redus capacitatile colonelului Gaddafi de a folosi forta impotriva propriului popor”, a adaugat Parisul. „Ei au convenit asupra necesitatii de a continua eforturile pentru a asigura aplicarea deplina a Rezolutiilor 1.970 si 1.973” ale Consiliului de Securitate al ONU, vizand protejarea populatiei libiene de fortele pro-Gaddafi, transmite Agerpres. Presedintia franceza mai afirma ca Obama si Sarkozy „s-au inteles asupra modalitatilor de utilizare a structurilor comandamentului NATO in sprijinul coalitiei”.
Anuntul lui Anders Fogh Rasmussen
NATO a validat planurile intocmite de militarii sai pentru a contribui la zona de interdictie aeriana in Libia, fara a decide inca, in acest stadiu, sa le puna in aplicare, a anuntat marti secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen. „NATO a adoptat planurile militare pentru a ajuta la impunerea unei zone de interdictie aeriana”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a reprezentantilor celor 28 de state membre ale Aliantei. Potrivit unui diplomat, acest lucru inseamna ca Turcia a renuntat la obiectiile sale privind finalizarea lucrarilor de planificare, efectuate de mai multe saptamani de liderii militari ai NATO, cu privire la zona de interdictie aeriana. Exprimandu-si ingrijorarea cu privire la posibile victime in randul populatiei civile libiene, Ankara a intarziat duminica adoptarea acestor planuri, apreciind ca bombardarea Libiei de fortele coalitiei, incepand de la 19 martie, a modificat „parametrii” unei eventuale interventii a NATO. Rasmussen a subliniat ca conditiile in care NATO va contribui la o zona de interdictie aeriana au fost „definite in mod clar”. Totusi, ridicarea blocajului turc nu prevede implicit decizia politica de aplicare a acestor planuri, care nu va interveni mai devreme de cateva zile, a precizat un diplomat. Secretarul general a confirmat ca aliatii au aprobat executarea planurilor militare prevazute de NATO si deja validate pentru o alta misiune, respectiv controlul embargoului asupra armelor cu destinatia Libia. In acest scop, „comandantul suprem al operatiunilor noastre, amiralul James Stravridis, va mobiliza navele si avioanele NATO in Mediterana centrala”, a explicat el. Aceste forte aeronavale vor avea ca misiune sa „supravegheze, sa raporteze si, daca va fi necesar, sa blocheze ruta navelor suspectate ca transporta ilegal arme sau mercenari”. Operatiunile lor vor fi desfasurate „in coordonare stransa cu navigatia comerciala si organizatiile regionale. Si contributiile partenerilor NATO la aceasta sarcina comuna vor fi binevenite”, a precizat Rasmussen. NATO are ca parteneri in regiune tari din Maghreb, Egiptul, Israelul si Iordania, precum si tarile arabe din Golf.
Sute de zboruri si lovituri aeriene
Avioanele coalitiei internationale implicate in operatiunile deasupra Libiei au efectuat in total 336 zboruri si au aplicat 108 lovituri aeriene de la declansarea ofensivei sambata, a anuntat Pentagonul. Cu 212 misiuni, SUA reprezinta aproape doua treimi din totalul angajamentului aerian, potrivit datelor retinute pana la 19h00 GMT marti. SUA au desfasurat in special avioane de vanatoare-bombardament F-15 si F-16, aparate de tip Harrier, avioane de razboi destinate sa bruieze comunicatiile fortelor proGaddafi si avioane de realimentare in zbor, transmite Mediafax. In cursul vizitei oficiale pe care o face in El Salvador, presedintele SUA Barack Obama a anuntat marti ca aviatia americana si-a redus deja „semnificativ” zborurile deasupra Libiei. Celelalte tari ale coalitiei implicate in operatiunile aeriene in acest stadiu (Franta, Marea Britanie, Italia, Canada. Spania, Belgia si Danemarca) au acoperit in total 124 de misiuni de lupta in spatiul aerian libian. Cu 55 de misiuni efectuate de sambata pana luni si alte sapte – marti, Franta totalizeaza 18 % din numarul total al acestora. Pe de alta parte, cele doua distrugatoare si trei submarine americane, precum si un submarin britanic au lansat 162 rachete de croaziera Tomahawk de sambata seara pana marti seara, dintre care 112 sambata.
