de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a avertizat duminică Israelul că orice atac împotriva instalaţiilor sale nucleare „va cădea ca un trăsnet pe capul” statului evreu.
„Dacă conducătorii sionişti vorbesc de o acţiune militară împotriva Iranului, fac acest lucru pentru că sunt înspăimântaţi (…) şi mai vulnerabili ca niciodată. Orice decizie proastă (…) va cădea ca un trăsnet pe capul lor”, a spus ayatollahul Khamenei într-un discurs rostit cu ocazia celebrării morţii imamului Khomeiny, fondatorul Republicii Islamice. Israelul şi Statele Unite au afirmat de mai multe ori în ultimele luni că nu exclud atacuri militare împotriva instalaţiilor nucleare din Iran dacă negocierile în curs între marile puteri şi Teheran nu duc mai rapid la o soluţie diplomatică.
Liderii iranieni au repetat la rândul lor că Teheranul va riposta în caz de atac prin lansarea de rachete împotriva Israelului, duşmanul lor declarat. De asemenea, liderul suprem i-a acuzat pe occidentali că recurg la „minciuni” în legătură cu pericolul nuclear iranian numai pentru că „le este frică de Iranul islamic”.
„Mediile politice şi mass-media internaţionale spun că Iranul nuclear este periculos. Eu spun că este o minciună. Lor le este frică nu de Iranul nuclear, ci de Iranul islamic”, a spus acesta. Liderul suprem iranian nu s-a referit direct la negocierile nucleare în curs cu marile puteri în vederea rezolvării crizei pe cale diplomatică, dar a afirmat că Iranul „va continua pe calea progresului politic, ştiinţific sau tehnologic”. El a afirmat, de asemenea, că severele sancţiuni economice aplicate de occidentali „nu au niciun efect şi nu pot opri poporul iranian”, ele nu fac decât „să mărească ura poporului” faţă de occidentali.
de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Operaţiunea militară împotriva Iranului a fost elaborată şi este gata de a fi pusă în aplicare, a declarat duminică secretarul de stat american al apărării Leon Panetta.
„Premisa de bază este că nici SUA, nici comunitatea internaţională nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare”, a spus Panetta, adăugând că Statele Unite vor face tot posibilul pentru a nu le permite iranienilor să-şi dezvolte arme de distrugere în masă. În acelaşi interviu, secretarul de stat al apărării s-a referit şi la observaţiile făcute la începutul acestei luni de ambasadorul SUA în Israel, Dan Shapiro, potrivit căruia Washingtonul nu ar avea la îndemână un plan militar de urgenţă pentru cazul în care negocierile diplomatice nu vor reuşi să convingă Teheranul să renunţe la programul său nuclear.
„Ar fi de dorit rezolvarea acestei probleme mai degrabă pe cale diplomatică şi cu ajutorul presiunii decât prin utilizarea forţei militare, dar aceasta nu înseamnă că o astfel de posibilitate nu este disponibilă în totalitate. Aceasta nu este doar disponibilă, ci şi pregătită. A fost făcută planificarea necesară pentru ca totul să fie pus la punct”, a subliniat Panneta, în replică la respectiva obiecţie. „Suntem gata pentru orice fel de surprize în această parte a lumii”, a mai adăugat ministrul american al apărării.
La începutul lunii mai, Panetta a avut o întâlnire cu ministrul israelian al apărării Ehud Barak la Pentagon în scopul coordonării strategiei SUA înaintea celei de-a doua runde de negocieri între puterile occidentale şi Iran în problema dosarului nuclear la Bagdad.
Iranul mai construieşte o centrală nucleară
Iranul va lansa anul viitor construcţia unei a doua centrale nucleare la Bushehr, alături de actuala centrală construită de Rusia, a anunţat duminică la televiziunea de stat şeful programului nuclear iranian Fereydoun Abbassi Davani. „Iranul va construi anul viitor o centrală nucleară de 1.000 de megawaţi la Bushehr”, a reiterat Abbassi Davani, fără să precizeze dacă Rusia va fi implicată de asemenea în noul proiect.
Conform calendarului iranian, anul viitor, la care s-a referit şeful programului nuclear, va dura între 21 martie 2013 până la 20 martie 2014. În ultimii doi ani, liderii iranieni şi-au reiterat de nenumărate ori intenţia de a construi alte 20 noi centrale nucleare, cu o capacitate totală de circa 20.000 de megawaţi, dar nu au făcut niciodată un anunţ precis care să concretizeze această intenţie.
Instalaţia actuală de la Bushehr, de asemenea cu o capacitate de 1.000 de megawaţi, a fost inaugurată în 2010 după 35 de ani de lucrări şi numeroase vicisitudini politice, tehnice şi financiare. Rusia a reluat proiectul în 1995, după ce îl abandonase Germania în urma revoluţiei islamice din 1979 şi a războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988). Această centrală, construită de Rusia şi controlată în comun de echipe mixte de ingineri şi tehnicieni ruşi şi iranieni, nu este nici astăzi în totalitate operaţională.
de Anatol Terzi | mai 16, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Discuţiile dintre Iran şi Agenţia Internaţională a Energiei Atomice cu privire la un posibil program nuclear al Teheranului vor fi reluate, luni, 21 mai, la Viena, a anunţat marţi şeful delegaţiei de inspectori ai AIEA, Hermann Nackaerts.
„Schimbul de opinii a fost unul bun şi am decis să ne întâlnim din nou”, a spus Hermann Nackaerts, la finele reuniunii de două zile desfăşurată în capitala austriacă. „Am purtat discuţii fructuoase într-o atmosferă favorabilă”, a declarat şi ambasadorul iranian pe lângă AIEA, Ali Asghar Sultanieh, confirmând la rândul său reuniunea ce va avea loc luni, 21 mai. Cei doi au refuzat să divulge orice alt aspect referitor la discuţiile purtate.
Discuţiile dintre Iran şi AIEA cu privire la un posibil program nuclear al Teheranului au reînceput, luni, la Viena, la sediul misiunii Iranului pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, în speranţa realizării de progrese înaintea unei reuniuni-cheie ce se va desfăşura între Teheran şi marile puteri la Bagdad, la 23 mai. Diplomaţi şi experţi occidentali în dosarul nuclear consideră că reuniunea va fi un test al intenţiilor iraniene în privinţa programului lor nuclear.
Hermann Nackaerts a declarat luni, la începutul reuniunii , că scopul acesteia este acela de a ajunge la un „acord care urmăreşte soluţionarea tuturor chestiunilor rămase în suspensie cu privire la o eventuală dimensiune militară a programului nuclear iranian”. El a mai specificat că Teheranul trebuie să permită inspectorilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice acces la informaţii, documente, persoane de contact şi situri din Iran.
În raportul realizat în luna noiembrie 2011, AIEA a apreciat că Iranul ar fi întreprins, până în 2003, activităţi legate de dezvoltarea armei nucleare. În acelaşi raport, AIEA menţiona că la baza militară de la Parchin ar exista un container suspect care ar putea servi la testarea unor modele de explozibile aplicabile armelor atomice.
de Anatol Terzi | mai 10, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, care a efectuat o vizită neanunţată miercuri în Israel, l-a informat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu stadiul negocierilor cu Iranul privind dosarul nuclear al Teheranului.
„Au discutat despre Iran şi Israelul şi-a exprimat poziţia privind abordarea viitoarei serii de discuţii a grupului G5+1, ce va avea loc la Bagdad” la 23 mai, a indicat o oficialitate guvernamentală israeliană, care a ales anonimatul. Israelul insistă pentru semnarea „unor acorduri cu Iranul care să conţină un calendar precis legat de încetarea oricărei activităţi de îmbogăţire a uraniului, privind retragerea din Iran a uraniului îmbogăţit şi desfiinţarea instalaţiilor subterane nucleare de lângă Qom”, a explicat sursa citată.
La întrevedere au mai participat noul vicepremier israelian Shaul Mofaz şi ministrul apărării Ehud Barak. Iranul şi G5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania) au avut discuţii în acelaşi dosar la 14 aprilie, la Istanbul şi o nouă rundă de tratative este prevăzută să se desfăşoare la 23 mai, la Bagdad. Comunitatea internaţională, în special Israelul şi SUA, consideră că Iranul îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, însă Teheranul insistă pentru dreptul său de a deţine tehnologie atomică „la vârf” pentru scopuri strict paşnice.
Arma nucleară în 9 luni?
Israelul încurajează ideea lansării unui atac preventiv asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului. Ministrul canadian de externe, John Baird, a afirmat luni, într-un interviu acordat televiziunii publice canadiene, că Iranul ar putea produce prima bombă nucleară într-un interval cuprins între 9 şi 18 luni din momentul în care va lua decizia de a realiza o astfel de armă.
Oficialul canadian nu crede însă că autorităţile de la Teheran au hotărât deocamdată să producă arme nucleare. În acelaşi interviu, el a mai afirmat că „statele arabe sunt la fel de preocupate ca şi Israelul de ideea unui Iran dotat cu arme nucleare”. Aceste declaraţii survin înaintea vizitei preşedintelui israelian Shimon Peres la Ottawa şi la două luni după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a aflat în capitala Canadei unde a abordat cu oficialii acestei ţări problema dosarului nuclear iranian. Mai mulţi analişti au afirmat ulterior că premierul israelian i-ar fi transmis omologului său canadian informaţii secrete legate de programul nuclear al Teheranului.
Iranul a anunţat în luna februarie că dispune de 100 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%, cantitate suficientă pentru producerea a patru bombe nucleare, dacă acest material va fi procesat suplimentar. Uraniul trebuie îmbogăţit la 90% pentru a putea fi folosit în scopuri militare.
După instalarea lui Stephen Harper la conducerea guvernului de la Ottawa în anul 2006, Israelul şi Canada au dezvoltat o alianţă foarte strânsă, atât Harper cât şi actualul ministru canadian de externe declarând că „cel mai bun prieten al Israelului” este Canada.
de Anatol Terzi | apr. 25, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Statul Major rus a admis marţi că Iranul şi Coreea de Nord reprezintă o ameninţare nucleară, după ce până acum a respins în repetate rânduri o astfel de probabilitate.
„Pericolul există întotdeauna, de aceea noi urmărim cu atenţie evoluţia potenţialului nuclear al multor state. ..Şi analiza, pe care am efectuat-o împreună cu americanii confirmă că o astfel de probabilitate există şi de aceea am fost de acord că un sistem de apărare antirachetă este necesar”, a declarat şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, într-un interviu apărut în presa de la Moscova.
Statul Major rus, a adăugat general Makarov, „ştie că multe state care au declarat că nu deţin armament nuclear, de fapt posedă un astfel de armament”. „Fără îndoială că, dacă acesta cade în mâinile extremiştilor, vor fi grave consecinţe pentru comunitatea internaţională”, a atras atenţia generalul rus. El a precizat că, „pentru contracararea unei astfel de ameninţări, Rusia este gata să acţioneze în această direcţie împreună cu alte ţări”.
Scutul antirachetă
Pericolul pe care îl reprezintă Iranul şi Coreea de Nord a constituit una din explicaţiile date de SUA pentru instalarea scutului antirachetă în Europa şi care a generat nemulţumire la Moscova. În interviul acordat, generalul Nikolai Makarov aminteşte că Moscova nu a reuşit până în prezent să ajungă la o înţelegere cu Washingtonul în această problemă, reiterând că acest scut reprezintă un pericol pentru securitatea Rusiei, transmite Agerpres. „Dacă se construieşte acest sistem de apărare antirachetă, atunci să-l construim împreună. Acolo, unde acesta nu este necesar, nu trebuie construit”, a subliniat general rus.
Până acum, Ministerul rus al Apărării a declarat în repetate rânduri că un pericol nuclear pentru Europa şi Rusia din partea Iranului şi a Coreii de Nord nu există, întrucât cele două ţări nu deţin potenţialul necesar pentru crearea de armament nuclear. SUA şi mai multe state occidentale acuză de mai mult timp Iranul că îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, în timp ce Teheranul insistă pentru dreptul de a deţine tehnologie în domeniu „la vârf” şi susţine că proiectul său atomic urmăreşte scopuri strict paşnice.
