Teapa pentru militarii rusi. Dupa marirea soldelor, obligati sa-si cumpere uniformele
Militarii ruşi s-a bucurat degeaba că li se măresc soldele. În anul 2012, Ministerul Apărării al Rusiei va începe să vândă uniforme ofiţerilor şi subofiţerilor, considerând că militarii vor cumpăra doar îmbrăcăminte de calitate şi o vor purta cu mai multă atenţie. În prezent, uniforma este dată gratuit şi costă între 170 şi 1400 de euro pe an. Recent, preşedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un act normativ privind majorarea soldelor militarilor de 2,5-3 ori începînd cu 1 ianuarie 2012. Anunţul a fost făcut de liderul de la Kremlin în timpul unei întâlniri cu şefii armatei ruse. “Această lege garantează eficienţa armatei noastre. Măsura nu ne va goli bugetul şi plăţile vor fi efectuate”, a dat asigurări Dmitri Medvedev, citat de Itar-Tass. “Statul dovedeşte, prin adoptarea acestei legi, că o decizie, odată anunţată, trebuie pusă în aplicare, dacă de aceasta depinde bunăstarea socială a cetăţenilor noştri”, a adăugat liderul de la Kremlin la o reuniune cu ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov şi cu şeful Statului Major Nikolai Makarov. Totodată, prin legea semnată luni, Medvedev a majorat pensiile militare de 1,5-1,7 ori. Premierul rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută, în timpul unei vizite electorale la Kaliningrad, că pensiile militare vor fi majorate de 1,5 ori de la 1 ianuarie 2012. De asemenea, numărul angajaţilor pe bază de contract din armata rusă trebuie să crească, însă el va fi stabilit pe o cale experimentată, nu în mod directiv, a declarat, la sfârşitul lunii septembrie, preşedintele Dmitri Medvedev, la o întâlnire cu comandanţii detaşamentelor militare, care luau parte la aplicaţiile „Centru-2011” din regiunea Celiabinsk. Reformarea Forţelor Armate ale Rusiei prevede reducerea armatei de la 1,2 milioane de militari la 1 milion. Se intenţionează ca, până la sfârşitul anului 2017, în armata rusă să servească 425.000 de militari angajaţi pe bază de contract. În prezent, numărul lor se ridică la 180.000.
Rusia speră în finalizarea cu succes, până la sfârşitul anului, a negocierilor pentru aderarea ţării la Organizaţia Mondială a Comerţului, a declarat preşedintele rus Dmitri Medvedev în timpul întrevederii avute, la Moscova, cu Micheline Calmy-Rey, preşedintele Elveţiei, ţară mediator în acest proces. Medvedev i-a mulţumit omologului său elveţian pentru eforturile pe care Berna le depune în vederea înlesnirii aderării Rusiei la OMC şi înregistrării acordurilor necesare pentru aderare. ‘Sper că discuţiile de astăzi vor fi suficient de fructuoase şi rezultatele vor permite ca Rusia să adere la OMC până la sfârşitul anului’, a spus, la rândul său, Micheline Calmy-Rey. ‘Şi noi am dori acelaşi lucru’, a reiterat Medvedev, citata de Agerpres. Runda finală a consultaţiilor desfăşurate de Grupul de lucru pentru aderarea Rusiei la OMC este planificată pentru 7-8 noiembrie. Săptămâna aceasta a fost aprobat raportul Grupului, care, alături de obligaţiile privind mărfurile, serviciile şi agricultura, se va afla la baza documentului final privind aderarea Federaţiei Ruse la OMC, proces ce durează de 18 ani. O problemă nereglementată rămâne şi la această oră cea privind asamblarea industrială a autoturismelor pe teritoriul Rusiei. Graficul tehnic al aderării Rusiei la OMC, aprobat în iulie, este menţinut. Potrivit graficului, în 10-11 noiembrie la Geneva urmează să aibă loc reuniunea finală a Grupului de lucru, iar toate negocierile trebuie să fie finalizate înainte de conferinţa ministerială a OMC, programată pentru 15-17 decembrie. O piedică majoră în faţa acestui poces rămâne Georgia, singura ţară care se opune încă aderării Rusiei la OMC. În prezent, OMC reuneşte 153 de ţări, cărora le revin 95 la sută din schimburile comerciale la nivel mondial.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia şi Osetia de Sud privind desfăşurarea unor baze militare ruseşti pe teritoriile acestora, a anunţat joi Kremlinul. Documentele prevăd menţinerea bazelor militare pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului la fiecare 15 ani. Acordurile fixează normele de funcţionare a bazelor „pentru apărarea suveranităţii şi securităţii Federaţiei Ruse, ale republicilor Abhazia şi Osetia de Sud”. De asemenea, documentele reglementează zborurile aeronavelor ruseşti, circulaţia flotei militare, a navelor militare auxiliare, a transportului terestru. Totodată, Medvedev l-a primit joi pe noul preşedinte abhaz Aleksandr Ankvab, căruia i-a promis „susţinere în toate domeniile pentru poporul frate abhaz”. Rusia şi Georgia s-au confruntat în august 2008 într-un război fulger pentru controlul Osetiei de Sud. Moscova a recunoscut ulterior independenţa celor două republici georgiene separatiste. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a negociat un acord de încetare a focului pentru a pune capăt războiului ruso-georgian, care, după cum reclamă Georgia, nu este aplicat de Rusia. Trupele ruseşti staţionează în apropiere de capitala georgiană, în ciuda acordului ce prevede retragerea lor. Rusia chiar şi-a consolidat prezenţa sa militară în regiune amplasând baze militare pe cele două teritorii separatiste.
SUA „sunt pregătite să coopereze cu viitorul preşedinte al Rusiei oricare va fi acesta”, a răspuns luni purtătorul de cuvânt a Departamentului de Stat Mark Toner la o întrebare legată de candidatura lui Vladimir Putin la prezidenţialele ruse din 2012. Sarcina de a-şi alege viitorul preşedinte îi revine în exclusivitate „poporului rus”, a explicat într-o conferinţă de presă Mark Toner, adăugând că a coopera cu Moscova serveşte în mod „evident interesului reciproc SUA-Rusia, dar şi al întregii lumi”. Purtătorul de cuvânt al Consiliului naţional de securitate american Tommy Vietor indicat în urmă cu o zi că SUA intenţionează să-şi continue politica de „relansare” cu Rusia, indiferent de persoana care va deţine preşedinţia rusă. Sâmbătă, la congresul partidului Rusia Unită, de guvernământ, preşedintele rus Dmitri Medvedev a propus candidatura premierului Vladimir Putin la prezidenţialele din martie 2012. De asemeena, premierul rus Vladimir Putin a propus ca preşedintele Dmitri Medvedev să fie în fruntea listei electorale a formaţiunii la alegerile legislative din decembrie. „Ştiu că mulţi colegi, susţinători ai partidului, mi-au promis mie să conduc lista. Vă sunt foarte recunoscător. Vă spun sincer. Dar în ultimii ani s-a format o practică potrivit căreia lista electorală a Rusiei Unite este condusă de preşedinte. Consider că această tradiţie nu trebuie încălcată”, a spus Vladimir Putin. „Propun ca lista electorală a Rusiei Unite la alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus – n.r.) din 4 decembrie să fie condusă de actualul şef al statului, Dmitri Anatolievici Medvedev”, a întărit premierul rus. În opinia sa, plasarea liderului de la Kremlin în fruntea listei „va spori autoritatea partidului”. Medvedev a acceptat propunerea.
Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, susţine că Alianţa planifică o campanie militară în Siria, pentru înlăturarea preşedintelui Bashar al-Assad, având ca obiectiv pe termen lung pregătirea unui atac asupra Iranului. Consiliul de Securitate al ONU a condamnat miercuri violenţele din Siria, cerând autorităţilor de la Damasc să pună capăt utilizării forţei împotriva protestatarilor paşnici, fără a solicita însă intervenţia NATO. „Această declaraţie înseamnă că planificarea (operaţiunii militare) este deja în curs. Poate fi o concluzie logică a acestor operaţiuni militare şi de propagandă ale unor ţări occidentale împotriva Africii de Nord”, a spus Rogozin, într-un interviu publicat vineri de Izvestia. El a afirmat că Alianţa vrea să vizeze numai regimurile „ale căror puncte de vedere nu coincid cu cele ale Occidentului”, transmite Mediafax. Rogozin şi-a exprimat şi acordul cu experţii care consideră că Siria şi, ulterior, Yemenul, ar putea deveni ultimele etape înaintea declanşării unui atac asupra Iranului. „Se strânge laţul în jurul Iranului. Planificarea militară împotriva Iranului este în curs. Şi, desigur, suntem îngrijoraţi de escaladarea situaţiei către un război pe scară largă în această regiune uriaşă”, a spus el. După ce a învăţat lecţia libiană, Rusia „va continua să se opună unei rezoluţii de forţă privind situaţia din Siria”, a afirmat Dmitri Rogozin, adăugând că urmările unui conflict pe scară largă în nordul Africii ar fi devastatoare pentru întreaga lume.