Letonia. Referendum pentru limba rusa
Letonia, ţară baltică membră a Uniunii Europene, va organiza la 18 februarie un referendum cu privire la recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială, a anunţat marţi Comisia Electorală Letonă.
Peste 180.000 de semnături au fost strânse în favoarea unui astfel de referendum, depăşind pragul necesar de 154.379, adică 10% din electoratul acestei ţări cu 2,2 milioane de locuitori. Limba este o problemă controversată în Letonia, unde rusofonii reprezintă circa o treime din populaţie. Această situaţie poate fi considerată o reminiscenţă a unei jumătăţi de secol de colonizare rusă.
După independenţa din 1991 a acestei foste republici sovietice, legea fundamentală a făcut limba letonă singura limbă oficială, iar buna cunoaştere a acesteia constituie unul dintre criteriile de care se ţine cont pentru acordarea cetăţeniei letone. Pentru a modifica constituţia prin referendum este nevoie de peste 770.000 de voturi, ceea ce înseamnă că „da”-ul în favoarea limbii ruse are puţine şanse de reuşită.
KARADENIZ PRESS aminteşte că, în luna martie 2011, peste 10.000 de semnaturi s-au strins pentru suprimarea finantarii publice a scolilor pentru minoritatile etnice din Letonia. Coalitia parlamentara a partidelor nationaliste “Pentru patrie si libertate” si “Totul pentru Letonia” a depus la Comisia electorala centrala cele 10.000 de semnaturi pentru suprimarea finantarii publice a scolilor care predau in alte limbi decit letona.
Cetatenii rusi reprezinta o minoritate substantiala in mai multe state aflate in zone de interes strategic. Astfel, ei constituie 20-30% din populatie in tari precum Estonia, Letonia si Kazahstan, intre 10 si 20% in Belarus, Kirgizstan si Ucraina si aproximativ 5% in Lituania, Republica Moldova, Turkmenistan si Uzbekistan. Rusii din Estonia si Letonia au reprezentat, pentru mai mult timp, un motiv de neintelegeri diplomatice. Situatia a culminat in Estonia in 2007, cind Guvernul eston a decis sa demoleze un monument sovietic care comemora sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, provocind proteste ale minoritatii ruse.
Deputaţii liberali Ana Guţu şi Valeriu Munteanu propun printr-o iniţiativă legislativă modificarea Codului Contravenţional prin introducerea unei sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice în materialele publicitare. Prezentarea, producerea sau difuzarea publicităţii care nu întruneşte condiţiile prevăzute de legislaţia lingvistică urmează a fi sancţionată cu amendă de la 20 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice. Legislaţia din domeniul publicităţii şi legislaţia lingvistică stabilesc cadrul legal pentru prezentarea, producerea şi difuzarea publicităţii. Legea cu privire la publicitate prevede ca publicitatea să fie difuzată în limba română, iar, la dorinţa furnizorului de publicitate, şi în alte limbi în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În acelaşi timp, Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova stipulează că „textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective — în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă”, iar „corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decât cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi”.