Filat la Moscova. Nariskin vrea protejarea limba ruse din R. Moldova

Filat la Moscova. Nariskin vrea protejarea limba ruse din R. Moldova

Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, a lansat, luni, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, un apel la dialog în privinţa protejării limbii ruse.
Oficialul rus a declarat că deţine informaţii despre faptul că în Republica Moldova „creşte îngrijorarea” referitoare la restricţiile vizând limba rusă în instituţiile de învăţământ, considerând necesară menţinerea unui dialog privind utilizarea în continuare a limbii ruse în Republica Moldova. De asemenea, şeful camerei inferioare a legislativului de la Moscova a menţionat şi interesul părţii ruse privind deschiderea unui consulat general în Transnistria, „deoarece, într-adevăr, cetăţenii ruşi care locuiesc pe malul stâng al Nistrului au nevoie de asistenţă juridică”.
Narîşkin a adăugat că susţine şi „intenţiile pragmatice ale conducerii de la Chişinău în privinţa extinderii relaţiilor cu CSI”, menţionând faptul că guvernul de la Chişinău a aprobat proiectul privind ratificarea Acordului de liber schimb în cadrul acestei organizaţii. Referitor la reglementarea conflictului transnistrean, el a menţionat că au fost înregistrate evoluţii, chiar dacă nesemnificative, iar în zilele următoare va avea loc o nouă reuniune în această problemă.
La rândul său, Filat a declarat că relaţiile dintre R.Moldova şi Federaţia Rusă au devenit mult mai pragmatice în ultimul timp. În privinţa statutului limbii ruse, el a declarat că a discutat această chestiune şi cu ambasadorul rus, Farit Muhametşin, menţionând că statutul limbii ruse este protejat prin lege. „Limba rusă în Republica Moldova este protejată de lege. Ceea ce trebuie să facem este ca această lege să funcţioneze”, a declarat el. Vlad Filat s-a declarat interesat de sporirea investiţiilor ruse în Republica Moldova. În privinţa reglementării conflictului transnistrean, el a menţionat că este necesară creşterea încrederii reciproce. „În ultimul timp, am reuşit nu doar să dezgheţăm relaţiile, nu doar să discutăm, dar şi să facem paşi concreţi”, a declarat el, referindu-se la reluarea circulaţiei feroviare şi activitatea grupurilor comune de lucru.

Şi cu UE şi cu CSI

Cursul de integrare europeană al Republicii Moldova nu contravine dezvoltării cooperării cu Rusia şi CSI, a declarat, într-un interviu acordat Itar-Tass, premierul Vlad Filat, cu prilejul vizitei de două zile i în Federaţia Rusă. „Cursul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu înseamnă deteriorarea relaţiilor cu Rusia şi CSI”, a evidenţiat şeful guvernului de la Chişinău, amintind că volumul schimbului comercial între Rusia şi UE depăşeşte în acest moment 130 miliarde de euro.”Ar fi nerezonabil din partea noastră să refuzăm beneficiile oferite de cooperarea cu Europa”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, executivul moldovean intenţionează să obţină de la Bruxelles liberalizarea regimului de vize cu UE, accesul la tehnologii avansate şi pieţele europene.
„În acelaşi timp, ne îndreptăm şi spre Est. În timpul apropiat ne vom concentra eforturile pentru ratificarea în Parlament a acordului privind zona de liber schimb în cadrul CSI”, a menţionat Vlad Filat, indicând că documentul pe care l-a semnat în octombrie 2011 a fost aprobat deja la nivel de executiv.
„Acesta este un document foarte important, care va da un nou impuls cooperării economice între ţările CSI”, a mai subliniat premierul moldovean, remarcând că, în trecut, politicienii de la Chişinău au greşit nu o dată când au schimbat vectorul de dezvoltare în funcţie de conjunctura externă.
„Nu voi uita niciodată cum, în 2009, după desemnarea mea ca prim-ministru, s-a apropiat de mine ambasadorul rus cu un teanc de hârtii care conţineau problemele apărute în ultimii ani în relaţiile noastre bilaterale. În aceşti trei ani din urmă, multe din ele au fost rezolvate pentru că noi înţelegem caracterul strategic al relaţiilor cu Federaţia Rusă şi acţionăm în mod pragmatic”, a afirmat Filat, indicând că şi partenerii occidentali ai Chişinăului, precum Germania, îndeamnă la construirea unor relaţii bune cu Moscova. „Ultima discuţie pe această temă am avut-o cu Angela Merkel, care a efectuat o vizită în august în Republica Moldova”, a adăugat el.

Share our work
Ianukovici: În Ucraina nu există problema de comunicare

Ianukovici: În Ucraina nu există problema de comunicare

Republica Ucraina, sfasiata de razboiul lingvistic

Legea privind politica lingvistică, adoptată la începutul lunii, de către Rada Supremă a Ucrainei, trebuie să corespundă Cartei europene a limbilor, a declarat preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, în timpul întâlnirii cu ziariştii din cadrul Clubului redactorilor-şefi din CSI, de la Crimeea. „Trebuie să ne orientăm după Carta europeană a limbilor, este cel mai bun reper în momentul de faţă”, a explicat Ianukovici. Liderul ucrainean a ţinut să sublinieze faptul că subiectul privind limbile regionale în Ucraina este excesiv de politizat. „Cetăţenii nu au nicio problemă de comunicare. Fie că vorbesc rusa sau ucraineana ei se înţeleg între ei”, a precizat Ianukovici, adăugând că „doar politicienii sunt cei care găsesc tot timpu motiv de ceartă”.
Şeful statului ucrainean a spus pe final că deşi iniţiatorii Legii privind politica lingvistică l-au asigurat că documentul este în comformitate cu Carta europeană a limbilor regionale, este nevoie de timp pentru a efectua încă o analiză pentru a putea lua, ulterior, o decizie finală în acest sens.

Legislatie controversata

Pe 3 iulie 2012, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat în lectură finală controversata Lege privind politica lingvistică, iniţiată de reprezentanţii puterii, privind sporirea drepturilor limbilor vorbite de minorităţile naţionale, care prevede că limba de stat este ucraineana, iar, conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră încă 18 limbi. Potrivit noii legi, măsurile privind utilizarea limbilor minoritare la nivel regional pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului.
Pentru a intra în vigoare, legea trebuie să fie semnată de către președintele legislativului și de către șeful statului. Amintim că speakerul Volodymyr Litvin refuză să semneze legea și a renunțat la funcție.

Share our work
Statutul limbilor minoritare sfasie Ucraina

Statutul limbilor minoritare sfasie Ucraina

Rada Suprema de la Kiev arunca in aer Ucraina

Rada Supremă de la Kiev a adoptat, marţi, în prima lectură, controversatul proiect de lege care prevede statutul limbilor în Ucraina, elaborat de deputaţii Partidului Regiunilor. Proiectul, contestat din start de opoziţie, a fost adoptat cu voturile a 234 de deputaţi, din 250, înregistraţi în sala de şedinţe a Parlamentului. Noul document prevede că limba de stat în Ucraina este ucraineana, iar conform Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în categoria limbilor regionale sau minoritare intră următoarele 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătaro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca, poloneza, rromani (ţigăneasca), româna, slovaca, maghiara, ruteana şi dialectele karaim şi crâmceac.
Documentul prevede că măsurile privind utilizarea limbilor minoritare, la nivel regional, pot fi aplicate în cazul în care reprezentanţii vorbitori ai unei limbi minoritare constituie nu mai puţin de 10% din populaţia teritoriului. Astfel de măsuri pot fi aplicate şi în cazul grupurilor etnice vorbitoare ale unei limbi minoritare, care nu depăşesc 10% din totalul populaţiei unui teritoriu, însă, doar printr-o decizie a consiliului local. Se preconizează că limba regională sau minoritară va putea fi folosită în teritoriu în activitatea autorităţilor publice locale, precum şi în instituţiile de învăţământ şi în alte domenii din viața publică, în limitele stabilite de lege.

Limba rusa, avantajata

Astfel, potrivit noilor prevederi toate actele organelor supreme ale statului vor fi adoptate în limba ucraineană şi publicate oficial în limba de stat şi limba rusă, precum şi în alte limbi regionale sau minoritare. La înscrierea unei persoane într-o instituţie de învăţământ, necesitatea studierii în limba minoritară sau regională este stabilită în mod obligatoriu în urma unei cereri formulate în acest sens de persoana în cauză sau de părinţii acesteia. Totodată, instituţiile de învăţământ vor putea înfiinţa clase separate, grupe în care materiile vor fi studiate într-o altă limbă decât cea utilizată de majoritatea elevilor, însă doar în cazul existenţei unui număr suficient de cereri în acest sens. De asemenea, subiectele pentru examenele de evaluare naţională a calităţii educaţiei vor fi emise în limba ucraineană, precum şi într-o limbă minoritară sau regională, dacă există cereri în acest sens (cu excepţia examenelor de limba şi literatura ucraineană).

Opoziţia declanşează proteste

Opoziţia ucraineană a votat împotriva acestui proiect, susţinând că acesta este unul antinațional, deoarece prin sporirea drepturilor de utilizare oficială a limbilor minoritare, se doreşte, de fapt, ca limbii ruse să i se acorde statut de a doua limbă de stat.
Vicepreşedintele partidului „Batkivşcina”, Aleksandr Turcinov, a declarat că opoziția va organiza proteste în masă împotriva proiectului. „Protestele se vor desfăşura în toată Ucraina pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Turcinov.

Protestatari dispersați

Imediat după adoptarea controversatului proiect în prima lectură, mai mulți protestatari nemulțumiți de sporirea statutului limbilor regionale, au încercat să pătrundă în incinta Radei Supreme pentru a-și arăta indignarea. Aceștia însă au fost dispersați de reprezentanţii trupelor speciale „Berkut”, care au folosit gaze lacrimogene. Agenţia de presă UNIAN, citată de KARADENIZ PRESS, a relatat că înainte de intervenţia trupelor speciale cu gaze lacrimogene, participanţii la protest au aruncat cu sticle înspre forţele de ordine. Demonstranţii au ameninţat că vor organiza proteste şi în timpul Campionatului European de Fotbal, care urmează să înceapă pe data de 8 iunie 2012.
Pe lângă acţiunea de protest a celor care nu sunt de acord cu adoptarea proiectului de lege privind statutul limbilor minoritare, la Kiev, s-a desfăşurat şi un miting al simpatizanţilor puterii, aceştia pronunţându-se în favoarea acestei legi.

Share our work
Limba rusa incinge spiritele la Kiev: Bataie in Rada Suprema

Limba rusa incinge spiritele la Kiev: Bataie in Rada Suprema

Cel puţin un deputat a fost transportat la spital ca urmare a violenţelor din Parlamentul de la Kiev unde mai multe zeci de deputaţi ai puterii şi opoziţiei s-au luat la bătaie din cauza unui proiect de lege privind statutul limbii ruse în Ucraina.
Zeci de opozanţi au blocat, în cursul după-amiezii de joi, tribuna parlamentară pentru a încerca să împiedice adoptarea acestei iniţiative legislative depuse de parlamentarii puterii. Proiectul extinde drepturile de folosire oficială a limbii ruse în ţară, ceea de înseamnă de facto, după cum susţine opoziţia, să i se confere statutul de a doua limbă de stat, alături de ucrianeană, chiar dacă nu i se acordă recunoaşterea formală.
Preşedintele adunării, care trebuia să anunţe procesul de votare a legii, a renunţat în cele din urmă la intenţia sa, dar fără să reuşească să-i calmeze pe deputaţii opoziţiei. Mulţi dintre aceştia i-au atacat pe adversari, aceştia răspunzând cu lovituri de pumn. Un parlamentar din rândul opoziţiei a fost doborât la pământ, după care unul dintre colegii săi s-a aruncat asupra unuia dintre iniţiatorii controversatului proiect de lege şi l-a snopit în bătaie.
La finalul încăierării din rada Supremă, cel puţin un opozant a fost rănit la cap şi transportat la spital cu ambulanţa, a făcut cunoscut un responsabil parlamentar. Cu toate acestea, deputaţii majorităţii guvernamentale au anunţat că dezbaterea şi votul asupra iniţiativei legislative ar putea continua vineri.
Ucraina are pe teritoriul său o importantă comunitate rusofonă printre cele 46 de milioane de locuitori, iar statutul limbii ruse provoacă fără încetare conflicte în această fostă republică sovietică, situată între Rusia şi Uniunea Europeană. Recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială reprezintă una dintre promisiunile electorale făcute de actualul preşedinte, Viktor Ianukovici, al cărui partid se confruntă cu o pierdere a popularităţii, potrivit sondajelor, în perspectiva legislativelor prevăzute pentru sfârşitul lunii octombrie.

Share our work
Chisinau. Sanctiuni pentru publicitatea in limba rusa

Chisinau. Sanctiuni pentru publicitatea in limba rusa

Companiile sau persoanele care vor prezenta, produce sau difuza publicitate care nu întruneşte condiţiile prevăzute de legislaţia lingvistică riscă amenzi de până la 10 mii lei, potrivit unui proiect de lege adoptat joi de către Parlamentul Republicii Moldova.
Potrivit autorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, publicitatea se difuzează în limba de stat şi la necesitate se traduce în alte limbi, însă datorită faptului că nu existau sancţiuni, deseori, companiile de publicitate încălcau prevederile legii. Conform modificărilor operate de Parlament, persoanele fizice care vor încălca legislaţia şi vor difuza publicitate ce nu corespunde normelor lingvistice vor fi sancţionate cu amenzi în valoare de la 400 la 3000 lei.
Sancţiuni de până la 10 mii lei sunt prevăzute pentru persoanele juridice. Proiectul adoptat joi de Legislativ are drept scop protejarea patrimoniului naţional lingvistic prin introducerea de sancţiunii pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice în procesul de producere, prezentare sau difuzare a materialelor publicitare.
Potrivit autorilor, aceste norme sunt deseori ignorate în lipsa unor sancţiuni legale, iar localităţile din Republica Moldova sunt împânzite de mii de panouri publicitare, anunţuri, avize, afişaj, denumiri de firme, magazine, baruri, cafenele, restaurante, etichete, meniuri etc., scrise doar în limba rusă, astfel încălcându-se în mod grosolan dreptul la informare a majorităţii, vorbitori de limbă română. „Trebuie să constatăm, cu regret, că deşi majoritari, vorbitorii de limbă română sunt deseori supuşi discriminării prin afişajul informaţional necorespunzător, care încalcă, printre altele, şi dreptul la informare a acestor cetăţeni. Or, dominarea limbii ruse în detrimentul limbii de stat creează un dezechilibru lingvistic, acesta fiind determinat inclusiv de lipsa de consecinţe defavorabile prevăzute de legislaţie pentru cei care nu respectă dispoziţiile legale”, se precizează în nota informativă a iniţiativei legislative.

Share our work