de Anatol Terzi | nov. 4, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Parlamentarii nu se vor mai întruni în şedinţe plenare pînă la 18 noiembrie, atunci cînd în Legislativ va avea loc prima încercare de alegere a preşedintelui R. Moldova. Decizia a fost luată la şedinţa de vineri a Legislativului. După o pauză, solicitată de deputaţii liberali, Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, a propus ca toate proiectele de pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Legislativului şi a următoarelor trei şedinţe să fie examinate după 18 noiembrie. Lupu a mai propus ca şedinţele din 10, 11 şi 17 noiembrie să nu aibă loc, iar următoarea întrunire a parlamentarilor să se desfăşoare la 18 noiembrie, atunci cînd va avea loc alegerea preşedintelui ţării. Preşedintele Parlamentului şi-a argumentat propunerea prin faptul că în aceste două săptămîni, care mai rămîn pînă la data alegerii preşedintelui ţării, „deputaţii trebuie să-şi concentreze toate eforturile pe această problemă, care este principală, şi să nu acorde atenţia unor subiecte care pot să mai aştepte”. Propunerea a fost susţinută de majoritatea deputaţilor.
Noi dezertari la comunisti
Săptămâna viitoare ar putea urma un al doilea val de dezertări din rândurile deputatilor PCRM, susţin surse citate de Hotnews. Astfel, încă 5 deputaţi comunişti ar urma să adere la ”grupul Dodon”. Printre aceştia ar fi, potrivit sursei, deputaţii Ghenadie Morcov şi Violeta Ivanov. Igor Dodon a declarat vineri că, pe lângă Grecenîi şi Abramciuc, speră ca, în următoarele zile. şi alţi deputaţi ai PCRM să i se alăture. Bineînţeles, Vladimir Voronin a reacţionat prompt, declarând că acei trei deputaţi care au părăsit vinei PCRM şi-au pierdut demnitatea şi că plecarea lor din partid nu este o problemă pentru ceilalţi membri. În timpul unei pauze solicitate de fracţiunea parlamentară a PLDM, Voronin a părăsit şedinţa plenară a Parlamentului. Fiind întrebat de jurnalişti ce crede despre decizia lui Igor Dodon, a Zinaidei Greceanîi şi a Veronicăi Abramciuc de a pleca din partid, Voronin a declarat că aceasta a fost o noutate pentru el şi nu poate comenta aceste informaţii. Totodată, liderul PCRM a spus că în statutul partidului este indicat că atît intrarea, cît şi părăsirea partidului este liberă. „În pofida a tot ceea ce se spune, cea mai mare democraţie şi cel mai perfect statut este cel al comuniştilor şi noi nu numai că îl avem, ci îl şi executăm, de aceea toate aceste probleme se discută în partid, nu-i nicio problemă pentru noi” a precizat Voronin. Liderul PCRM a confirmat că „scopul acestor antrenamente făcute în ultimul timp de Dodon şi de alţii care stau la spate este alegerea şefului statului” şi a adăugat că „dacă cu aşa metode se hotărăsc problemele alegerii şefului statului atunci vai de capul nostru”. Voronin a spus că ştie cine este candidatul la funcţia de şef al statului pentru care îşi vor da votul cei trei comunişti plecaţi din PCRM, însă a refuzat să divulge numele acestuia.
de Anatol Terzi | oct. 7, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
România va desemna doi consuli onorifici în Macedonia care să îi reprezinte pe aromânii din statul balcanic. De asemenea, Traian Băsescu a mulţumit preşedintelui Gjorge Ivanov pentru tratamentul şi recunoaştere minorităţii aromâne. “Am mulţumit domnului Preşedinte pentru recunoaşterea minorităţii aromâne, vlahii din Macedonia, şi tratamentul corect pe care minoritatea de etnie română îl primeşte în Macedonia”, a spus Traian Băsescu. “De asemenea, am luat notă de acordul comunicat, urmând să fie materializat legal pentru desemnarea a doi consuli onorifici ai României în Macedonia, având ca principal obiectiv reprezentarea vlahilor, aromânilor în relaţia cu autorităţile de stat şi locale macedonene”, a declarat preşedintele României, după întâlnirea cu omologul său din Macedonia..
Bucuresti, perceptie negativa
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a declarat, joi, că macedonenii au o percepţie negativă asupra Bucureştiului şi României, unde s-a decis „soarta popoarelor mici”, dar a mărturisit că bunicul său şi-a „câştigat existenţa” în România. Premierul Emil Boc a avut, joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu preşedintele Republici Macedonia, Gjorge Ivanov. „În toate întâlnirile încercăm să schimbăm percepţia care este prezentă în Macedonia în privinţa Bucureştiului şi României, nu din vina dumneavoastră sau a poporului, dar Bucureştiul nouă ne trezeşte sentimente negative. La Bucureşti s-au întâmplat întâlniri unde se decidea soarta popoarelor mici. Aşadar, prin această apropiere, încercăm să schimbăm această percepţie, mai ales că minoritatea macedoneană are şi reprezentant în Parlamentul României, care primeşte sprijin din partea Guvernului şi mai ales buget, care provine tot din bugetul României”, i-a spus Ivanov lui Boc, conform traducerii oficiale. La Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 Macedoniei i-a fost respinsă includerea în Membership Action Plan privind aderarea la Alianţă, ca urmare a opoziţiei exercitate de Grecia, care are un diferend cu statul ex-iugoslav pe seama denumirii acestei ţări, care coincide cu numele vechii regiuni elene.
Romania, colac de salvare pentru macedoneni
În schimb, premierul Emil Boc a afirmat sprijinul României pentru aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană. „Macedonia poate conta întotdeauna pe sprijinul României pentru tot ceea ce înseamnă susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a ţării dumneavoastră”, a spus premierul. Gjorge Ivanov a menţionat, însă, că multe dintre cântecele populare din Macedonia fac referire la România, pentru că aici macedonenii şi-au găsit libertatea în perioada ocupaţiei otomane de la Skopje. „România mult timp a fost un spaţiu unde macedonenii şi-au găsit libertatea, pentru că noi am fost sub jugul otoman, iar România a fost liberă. Datorită acestui fapt, în multe cântece populare din Macedonia România este cuprinsă. Bunicul meu şi bunicul ambasadorului nostru au fost în România să-şi câştige existenţa”, a mărturisit preşedintele Republicii Macedonia.
Aromanii, recunoscuti ca minoritate etnica
În context, Gjorge Ivanov a subliniat că încurajează minoritatea aromână din Macedonia să se declare ca atare, în condiţiile în care acest stat este singurul din Europa în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate etnică, prin constituţie, şi se bucură de toate drepturile politice. „Mai ales că preşedintele (Traian Băsescu – n.r.) a chemat toţi macedonenii la recensământul care urmează să se declare macedoneni, la fel şi noi încercăm să facem acelaşi lucru cu minoritatea aromână în Macedonia. Noi suntem singurii din Balcani şi din Europa unde prin constituţie este recunoscută comunitatea aromână. Aromânii în Macedonia îşi exercită toate drepturile, au dreptul la televiziune, la radio, editează în limba maternă, au asociaţii culturale şi partide politce”, a mai spus oficialul de la Skopje. Totodată, el a mulţumit părţii române pentru drepturile conferite minorităţii macedonene din România.
Reciprocitate in problema minoritatilor nationale
La rândul său, premierul Emil Boc l-a felicitat pe preşedintele macedonean pentru drepturile conferite comunităţii româneşti din această ţară. „Vă mulţumesc şi vă felicit pentru faptul că şi dumneavoastră recunoaşteţi la nivel politc comunitatea română – vlahi, aromâni şi sunt bunuri câştigate pe care să le consolidăm”, a spus Boc. Premierul a amintit că şi România acordă o importanţă majoră minorităţilor naţionale. „Există şi în Constituţia noastră un text care dă posibilitatea de a reprezenta în Parlamentul României minorităţile naţionale, inclusiv minoritatea macedoneană, chiar dacă nu obţin numărul de voturi necesar pentru alegerea unui deputat. În temeiul acestui articol constituţional, 18 minorităţi naţionale sunt reprezentate în Parlamentul României şi România a acordat şi va acorda în continuare un suport prezervării şi consolidării relaţiei cu minorităţile naţionale, pentru că fac parte din istoria noastră şi reprezintă şi viitorul convieţuirii între noi şi minorităţile naţionale. Soluţia a fost şi rămâne întotdeauna cooperarea, integrarea şi nu izolarea, iar recunoaşterea la nivel politic a minorităţilor este un semn al democraţiei şi al consolidării statului de drept”, a subliniat Boc.
