de Natalia Ciobanu | sept. 10, 2013 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
In pragul revenirii televiziunii publice la Chisinau, Republica Moldova are din nou problemele cu enclavele autonomiste din interiorul sau legate de folosirea limbii romane in acest spatiu. Adunarea Populara a Gagauziei intentioneaza sa examineze, în sedinta de vineri, interzicerea pe teritoriul regiunii autonome a termenilor „limba romana”, „literatura romana” si „istoria româna”, potrivit unui comunicat de presa. Daca proiectul de lege va fi adoptat, interdictia de utilizare a acestor termeni va fi aplicata în toate institutiile obstesti si de stat, precum si în institutiile de învatamânt de pe teritoriul UTA Gagauz-Yeri. In urma examinarii acestei probleme în sedinta prezidiului Adunarii Populare, deputatul Ivan Burgudji a spus ca, în conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, limba oficiala în tara este „limba moldoveneasca, în baza grafiei latine”. Prin urmare, folosirea termenului de „limba romana” este neconstitutionala, a conchis deputatul, sustinut de alti colegi. El a mai spus ca notiunile „limba româna”, „literatura româna” si „istoria românilor” sunt neconstitutionale. In paralel, gagauzii nu vor ca Republica Moldova sa semneze Acordul de Asociere cu UE. Prim adjunctul Bascanului Autonomiei Gagauze, Valeri Ianioglo, a declarat marti ca acest lucru va duce la deportarea nefortata, economica din tara atât a locuitorilor Gagauziei, cât si a celor din toata republica. Intr-un interviu pentru agentia „Nika-Press”, acesta a accentuat ca integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeana nu poate asigura dezvoltarea economica a tarii, iar semnarea acestui document va duce la incapacitatea autoritatilor de a face fata problemelor economice. In acelasi context, Ianioglo a afirmat e parere ca Republica Moldova ar trebui sa acorde o mai mare atentie Uniunii Euroasiatice, scrie moldova.org. Acesta se mai arata indignat de faptul ca autoritatile de la Chisinau nu au luat în calcul dorinta poporului atunci când au declarat ca urmeaza vectorul european.
de Vitalie Goncearov | aug. 7, 2013 | Federatia Rusa, Intelligence, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Gagauzia, o noua problema pentru Republica Moldova
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a fost nevoit sa dezminta afirmaţiile potrivit cărora Găgăuzia ar intenţiona să înfiinţeze un serviciu de securitate propriu, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Solicitat de jurnalişti să comenteze afirmaţiile privind presupusa intenţie de înfiinţare a instituţiei respective, başcanul a spus: „Eu nu am văzut niciun document oficial în acest sens, nu există niciun fel de iniţiative înregistrate. Conducerea autonomiei nu are asemenea planuri, astfel că nici nu avem ce comenta” a declarat Formuzal dupa recenta sedinta a Sfatului bătranilor, convocat la Comrat.
La randul sau, si preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, membru important al Partidului Democrat din Moldova, a declarat şi el că nu susţine o asemenea iniţiativă. „Dacă există divergenţe între Chişinău şi Comat, despre acestea trebuie să se discute, nu să fie luate decizii care să le agraveze”, a afirmat Constantinov.
KGB gagauz
Reamintim ca anterior, deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgundji, cunoscut pentru declaratiile sale dure impotriva autoritatilor republicane de la Chisinau, a precizat că Găgăuzia „trebuie să aibă un analog propriu al Serviciului de Informaţii şi Securitate, care să nu depindă de autorităţile centrale”.
„Atunci cînd autorităţile administrative şi centrale ignoră drepturile şi atribuţiile Găgăuziei, trebuie să se procedeze la înfiinţarea unor subdiviziuni de informaţii proprii cu potenţial regional, subordonate direct conducerii Găgăuziei. O asemenea structură nouă este menită să apere interesele regiunii în condiţiile în care Chişinăul ignoră drepturile găgăuzilor”, afirmase Burgundji.
Potrivit lui, serviciul de securitate regional ar urma „să elaboreze un mecanism capabil să blocheze orice tentativă de subminare a economiei regiunii, dar şi să lupte împotriva terorismului şi a crimei organizate”. Acesta considera că actuala direcție a Serviciului de Informații și Securitate care activează pe teritoriul Găgăuziei nu face nimic concret pentru regiune deoarece îndeplinește doar indicațiile puterii centrale de la Chișinău.
Bomba secesionista
Reamintim ca anterior, Adunarea Populară a Găgăuziei, legislativul regional de la Comrat, a anuntat ca va initia consultarile publice cu locuitorii si oficialitatile din localitatile din autonomie pe marginea recentului apel al unui grup de initiativa care a solicitat iesirea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova. Deputatul Ivan Burgundji, şeful comisiei pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine de drept, politica informaţională şi mass-media din cadrul Adunarii Populare a Găgăuziei a semnat o decizie in acest, in care se subliniaza ca in “cei 18 ani de cand Găgăuzia se află în componenţa Moldovei au arătat că, în practică, autorităţile de la Chişinău nu doresc să fie garantul executării normelor Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, (…) nu tind să îi îndeplinească normele”.
Constitutie revizuita
“În aceşti ani, Găgăuzia a pierdut posibilitatea de a-şi delega reprezentanţii în parlamentul ţării, legislaţia republicii Moldova nu a fost ajustată nici pînă acum la normele legii cu privire la Găgăuzia, asa cum cere hotărîrea Parlamentului ţării (…). Dimpotrivă, Parlamentul Republicii Moldova continuă să adopte legi care contravin în mod direct normelor legii menţionate şi intereselor Găgăuziei”, se mai afirma in decizia semnata de fostul reprezentant al Gagauziei la Tiraspol. „Conducerea ţării a proclamat obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană fără a ţine cont de opinia Găgăuziei” mai subliniaza comunicatul, autorii considerand oportuna analizarea de catre Gagauzia a posibilitatii “de revizuire a acordului său pentru autodeterminare în componenţa Moldovei din anul 1994″.
In cazul în care autorităţile de a Chişinău nu îşi vor reconsidera politica în raport cu Găgăuzia, grupul de iniţiativă va cere desfăşurarea pînă în decembrie 2015 a referendumului pentru retragerea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova şi revenirea în cadrul Republicii Găgăuze independente, proclamate pe 19 august 1990. Surse locale, citate de mass-media, au mai subliniat ca, in cadrul respectivului referendum, populatia va mai fi consultata cu privire la posibilitatea aderarii Gagauziei la Comunitatea Economica Eurasiatica.
Republica Găgăuză
”Pană la summitul de la Vilnius trebuie abordata problema autodeterminarii poporului găgăuz, pentru a crea o Republică Găgăuză normală”, a declarat primarul orașului Ceadîr-Lunga, Gheorghe Ormanji, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută la Comrat, în cadrul recentelor audieri publice privind eventualitatea ieșirii Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Ormanji a menționat că Republica Moldova, convențional, poate fi împărțită în cateva sectoare: Centrul – raionul ”socialismului dezvoltat”, cu pavaj, mașini și femei frumoase; Bălți, care poate fi numit stat; Transnistria și Găgăuzia.
Primarul de Ceadîr-Lunga, unul din liderii Partidului Democrat în Găgăuzia, a menționat că ”găgăuzii nu vor avea nimic de pierdut”. ”În prezent, deseori auzim că mulți doresc în Europa. Oamenii trebuie să decidă singuri. părerea mea este că majoritatea populației dorește să adere la Uniunea Vamală”, a conchis Ormanji.
Axa Formuzal-Voronin
Propunerea de a acorda Transnistriei statut de republică în componența Moldovei este temeinică, din punctul de vedere al reintegrării țării, a precizat bașcanul (guvernator) Găgăuziei, Mihail Formuzal, comentand recenta declarație a președintelui PCRM, Vladimir Voronin. În opinia lui Formuzal, reintegrarea țării va fi posibilă doar atunci, cînd Chișinăul va fi dispus să respecte interesele și doleanțele locuitorilor din stînga Nistrului. “Majoritatea declarațiilor funcționarilor moldoveni care se ocupă de reglementarea diferendului transnistrean sînt făcute de pe poziție de amenințări. Este evident că, în asemenea condiții nu poate fi vorba de nicio apropiere cu Tiraspolul. Moldova poate spera la o perspectivă îndepărtată de reintegrare, doar dacă va recunoaște dreptul Transnistriei la cele mai largi împuterniciri posibile, inclusiv la dreptul la veto asupra deciziilor care afectează interesele populației din regiune”, a declarat Formuzal pentru Gagauzlar.md.
Gagauzia, egala cu Transnistria
Guvernatorul a subliniat că denumirea statutului republicii nu este cea mai importanta, Formuzal menționand că, în cazul unui asemenea scenariu de reintegrare a țării, Comratul va insista asupra acordării Găgăuziei unui statut similar. ”Am spus în repetate rînduri și continui să cred că stabilitatea și durabilitatea dezvoltării Moldovei unite poate fi asigurată doar în condițiile asigurării egalității statutului Găgăuziei și Transnistriei. În timpul discursurilor din localitățile autonomiei, Vladimir Voronin a vorbit nu o dată anume despre o asemenea formulă de reintegrare a țării. Chiar dacă acum liderul comuniștilor vine cu alte lozinci, noi rămînem pe aceleași poziții”, a conchis Formuzal.
de Vitalie Goncearov | aug. 4, 2013 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderii gagauzi ameninta cu secesiunea
Adunarea Populară a Găgăuziei, legislativul regional de la Comrat, va initia consultarile publice cu locuitorii si oficialitatile din localitatile din autonomie pe marginea recentului apel al unui grup de initiativa care a solicitat iesirea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova, a declarat, pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, deputatul Ivan Burgundji, şeful comisiei pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine de drept, politica informaţională şi mass-media din cadrul Adunarii Populare a Găgăuziei. Deputatul gagauz, fost reprezentant al Gagauziei la Tiraspol, a semnat o decizie in acest, in care se subliniaza ca in „cei 18 ani de cand Găgăuzia se află în componenţa Moldovei au arătat că, în practică, autorităţile de la Chişinău nu doresc să fie garantul executării normelor Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, (…) nu tind să îi îndeplinească normele”.
Constitutie revizuita
„În aceşti ani, Găgăuzia a pierdut posibilitatea de a-şi delega reprezentanţii în parlamentul ţării, legislaţia republicii Moldova nu a fost ajustată nici pînă acum la normele legii cu privire la Găgăuzia, asa cum cere hotărîrea Parlamentului ţării (…). Dimpotrivă, Parlamentul Republicii Moldova continuă să adopte legi care contravin în mod direct normelor legii menţionate şi intereselor Găgăuziei”, se mai afirma in decizie. „Conducerea ţării a proclamat obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană fără a ţine cont de opinia Găgăuziei” mai subliniaza comunicatul, autorii considerand oportuna analizarea de catre Gagauzia a posibilitatii „de revizuire a acordului său pentru autodeterminare în componenţa Moldovei din anul 1994”.
In cazul în care autorităţile de a Chişinău nu îşi vor reconsidera politica în raport cu Găgăuzia, grupul de iniţiativă va cere desfăşurarea pînă în decembrie 2015 a referendumului pentru retragerea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova şi revenirea în cadrul Republicii Găgăuze independente, proclamate pe 19 august 1990. Surse locale, citate de mass-media, au mai subliniat ca, in cadrul respectivului referendum, populatia va mai fi consultata cu privire la posibilitatea aderarii Gagauziei la Comunitatea Economica Eurasiatica.
Republica Găgăuză
”Pană la summitul de la Vilnius trebuie abordata problema autodeterminarii poporului găgăuz, pentru a crea o Republică Găgăuză normală”, a declarat primarul orașului Ceadîr-Lunga, Gheorghe Ormanji, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută la Comrat, în cadrul recentelor audieri publice privind eventualitatea ieșirii Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Ormanji a menționat că Republica Moldova, convențional, poate fi împărțită în cateva sectoare: Centrul – raionul ”socialismului dezvoltat”, cu pavaj, mașini și femei frumoase; Bălți, care poate fi numit stat; Transnistria și Găgăuzia.
Primarul de Ceadîr-Lunga, unul din liderii Partidului Democrat în Găgăuzia, a menționat că ”găgăuzii nu vor avea nimic de pierdut”. ”În prezent, deseori auzim că mulți doresc în Europa. Oamenii trebuie să decidă singuri. părerea mea este că majoritatea populației dorește să adere la Uniunea Vamală”, a conchis Ormanji.
Axa Formuzal-Voronin
Propunerea de a acorda Transnistriei statut de republică în componența Moldovei este temeinică, din punctul de vedere al reintegrării țării, a precizat bașcanul (guvernator) Găgăuziei, Mihail Formuzal, comentand recenta declarație a președintelui PCRM, Vladimir Voronin. În opinia lui Formuzal, reintegrarea țării va fi posibilă doar atunci, cînd Chișinăul va fi dispus să respecte interesele și doleanțele locuitorilor din stînga Nistrului. „Majoritatea declarațiilor funcționarilor moldoveni care se ocupă de reglementarea diferendului transnistrean sînt făcute de pe poziție de amenințări. Este evident că, în asemenea condiții nu poate fi vorba de nicio apropiere cu Tiraspolul. Moldova poate spera la o perspectivă îndepărtată de reintegrare, doar dacă va recunoaște dreptul Transnistriei la cele mai largi împuterniciri posibile, inclusiv la dreptul la veto asupra deciziilor care afectează interesele populației din regiune”, a declarat Formuzal pentru Gagauzlar.md.
Gagauzia, egala cu Transnistria
Guvernatorul a subliniat că denumirea statutului republicii nu este cea mai importanta, Formuzal menționand că, în cazul unui asemenea scenariu de reintegrare a țării, Comratul va insista asupra acordării Găgăuziei unui statut similar. ”Am spus în repetate rînduri și continui să cred că stabilitatea și durabilitatea dezvoltării Moldovei unite poate fi asigurată doar în condițiile asigurării egalității statutului Găgăuziei și Transnistriei. În timpul discursurilor din localitățile autonomiei, Vladimir Voronin a vorbit nu o dată anume despre o asemenea formulă de reintegrare a țării. Chiar dacă acum liderul comuniștilor vine cu alte lozinci, noi rămînem pe aceleași poziții”, a conchis Formuzal.
de Anatol Terzi | iun. 26, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pe fundalul provocarilor de la Tiraspol, Adunarea Populara a Gagauziei vrea si ea sa initieze un referendum pentru separarea de Republica Moldova. In acest scop, un grup de cetateni au adunat 5.000 de semnaturi necesare pentru initierea referendumului iar lista va fi predata Adunarii Populare care va incepe demersurile aferente. Deputatul Adunarii Populare din Gagauzia Ivan Burgundji a confirmat fapstul ca o astfel de initiativa exista. „Este o astfel de initiativa, insa, nu am examinat-o. Cred ca vom discuta saptamana aceasta. in principiu este posibil sa facem un referendum daca in mai multe localitati au fost colectate semnaturi. Pana in 2015 este mult timp si unele probleme ar putea fi rezolvate in cadrul Republicii Moldova. Nu cred ca este un risc al separarii de Republica Moldova. Cred ca ratiunea va prevala”, a subliniat Burgundji. Potrivit Constitutiei Republicii Moldova, legea organica care reglementeaza statutul special al unitatii teritoriale autonome Gagauzia poate fi modificata cu votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi in Parlament.
de Vitalie Goncearov | mart. 21, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova nu se mai delimiteaza in a-si construi jocurile de presiune asupra Chisinaului doar prin intermediul separatistilor de peste Nistru, ci incearca unul mai complex, adaugand in aceasta ecuatie si gagauzii. Acest nou episod implica din nou cazaci, un fel de brat armat clandestin al Rusiei in zone de interes. Aparitia unui detasament de cazaci rusi in Gagauzia nu numai a pus in garda localnicii, dar si denota eforturile Moscovei de a folosi gagauzii, alaturi de populatia din Transnistria, impotriva guvernului de la Chisinau, potrivit The Jamestown Foundation. Prezenta cazacilor incita la un joc periculos care ar putea duce la escaladarea unor conflicte interne serioase, pe care guvernul rus ar putea sa le exploateze. Conform sursei, cazacii etnici rusi au aparut in Comrat acum doua saptamani. Ei au solicitat inregistrare in calitate de organizatie publica la Ministerul Justitiei si si-au declarat intentia „de a pastra patria” prin orice mijloace. Drept raspuns, gagauzii, in special veterani ai razboiului de pe Nistru, s-au revoltat, considerand acest fapt drept amenintare la adresa integritatii teritoriale a tarii. Plangerile acestora au determinat Adunarea Populara sa emita o denuntare a celor care au criticat aparitia cazacilor rusi in Comrat. Pretentiile grupului de veterani ca cazacii rusi care au venit in Comrat „ameninta independenta, securitatea si integritatea teritoriala a tarii sunt, cel putin, ciudate”, declara Adunarea Populara. Aceasta indeamna populatia Republicii Moldova „sa condamne atacurile extremiste ale pseudo-patriotilor, care, de fapt, prin sprijinul lor pentru apropierea de Romania, reprezinta o amenintare reala pentru independenta si integritatea teritoriala a republicii”. The Jamestown Foundation noteaza ca situatia reala difera de cea descrisa de catre legislatorul gagauz.
Republica armelor rasare
Analistii de la Jamestown Foundation opineaza ca prezenta unor grupuri inarmate in acesta tara, una dintre cele mai inarmate din Europa in randul populatiei civile, nu va face decat sa fie o invitatie la violenta, situatie care ar putea destabiliza populatia Moldovei. Sosirea cazacilor rusi in Gagauzia are legatura cu Transnistria in primul rand. Oficialii din Tiraspol spera sa obtina cat mai multe concesii de la guvernul central si chiar sa-l forteze sa accepte separarea Transnistriei de restul Moldovei drept fapt implinit, se declara in articol. Conform sursei, cazacii rusi ar putea face ceea ce oficialii rusi nu pot. in cazul destabilizarii situatiei, oficialii rusi pot folosi aceasta pirghie impotriva Chisinaului, influentand puterea decizionala in Transnistria sau determinand guvernul Republicii Moldova sa se intoarca in directia Moscovei mai degraba decat spre Vest.
In pragul revenirii televiziunii publice la Chisinau, Republica Moldova are din nou problemele cu enclavele autonomiste din interiorul sau legate de folosirea limbii romane in acest spatiu. Adunarea Populara a Gagauziei intentioneaza sa examineze, în sedinta de vineri, interzicerea pe teritoriul regiunii autonome a termenilor „limba romana”, „literatura romana” si „istoria româna”, potrivit unui comunicat de presa. Daca proiectul de lege va fi adoptat, interdictia de utilizare a acestor termeni va fi aplicata în toate institutiile obstesti si de stat, precum si în institutiile de învatamânt de pe teritoriul UTA Gagauz-Yeri. In urma examinarii acestei probleme în sedinta prezidiului Adunarii Populare, deputatul Ivan Burgudji a spus ca, în conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, limba oficiala în tara este „limba moldoveneasca, în baza grafiei latine”. Prin urmare, folosirea termenului de „limba romana” este neconstitutionala, a conchis deputatul, sustinut de alti colegi. El a mai spus ca notiunile „limba româna”, „literatura româna” si „istoria românilor” sunt neconstitutionale. In paralel, gagauzii nu vor ca Republica Moldova sa semneze Acordul de Asociere cu UE. Prim adjunctul Bascanului Autonomiei Gagauze, Valeri Ianioglo, a declarat marti ca acest lucru va duce la deportarea nefortata, economica din tara atât a locuitorilor Gagauziei, cât si a celor din toata republica. Intr-un interviu pentru agentia „Nika-Press”, acesta a accentuat ca integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeana nu poate asigura dezvoltarea economica a tarii, iar semnarea acestui document va duce la incapacitatea autoritatilor de a face fata problemelor economice. In acelasi context, Ianioglo a afirmat e parere ca Republica Moldova ar trebui sa acorde o mai mare atentie Uniunii Euroasiatice, scrie moldova.org. Acesta se mai arata indignat de faptul ca autoritatile de la Chisinau nu au luat în calcul dorinta poporului atunci când au declarat ca urmeaza vectorul european.
