Procedura simplificata de trecere a frontierei dintre R. Moldova si Ucraina
foto newsmoldova.md
Serviciile vamale ale Republicii Moldova şi Ucrainei au semnat recent, în oraşul ucrainean Mogiliov-Podolski, protocolul de cooperare în domeniul facilitării traversării de către cetăţenii celor două state a frontierei moldo-ucrainene în perioada de vară. După semnarea documentului, fluxul de persoane a crescut într-o săptămînă cu circa 25 la sută, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Ion Magu, şef al Centrului de presă al Serviciului Vamal, a declarat pentru Moldpres că în perioada 3-10 iunie, prin cele 20 puncte de trecere, frontiera moldo-ucraineană a fost traversat în ambele sensuri, fiind supuşi controlului vamal, peste 108 mii de călători la bordul a peste 28 mii unităţi de transport. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, numărul cetăţenilor care au trecut frontiera moldo-ucraineană a crescut cu 25 la sută, iar a unităţilor de transport cu circa 21 la sută. Sursa citată a specificat că cei mai mulţi cetăţeni, peste 40 mii de persoane, au traversat frontiera dintre două state prin intermediul a trei posturi ale Biroului vamal Bender. Cîte 30 de mii de cetăţeni au folosit posturile Birourilor vamale Briceni şi Cahul. Magu a spus că în urma semnării acestui document a fost simplificată şi procedura de control vamal, fiind aplicat în practică un formular unic, care necesită completare şi prezentare organelor vamale în punctele de trecere a frontierei de către călători. Oficialul Serviciului Vamal a mai menţionat că în analiza realizată de instituţie nu au fost incluse datele privind trecerea hotarului moldo-ucrainean prin zona controlată de regimul separatist de la Tiraspol. De asemenea, la inceputul lunii iunie, odată cu reutilarea podului situat între punctele de trecere „Palanca” şi „Maiaki”, în comun acord cu organele de cooperare din Ucraina, Serviciul Grăniceri a anunţat reluarea activităţii punctului de trecere a frontierei moldo-ucraineană „Palanca-Maiaki”. La 25 mai, ca urmare a deteriorării podului situat pe direcţia Odessa – Reni, a fost sistată activitatea punctelor de trecere „Palanca” şi „Maiaki”. In prezent, toate punctele de trecere a frontierei de stat, atît la frontiera moldo-ucraineană, cît şi la cea moldo-română, activează în regim normal.
Proiectul aderăririi României la spaţiul Schengen determină autorităţile de la Bucureşti să ia măsuri de securizare a frontierei externe a Uniunii Europene. Astfel, joi la Ungheni, judeţul Iaşi, a fost inaugurat un nou punct la graniţa cu Republica Moldova. Aflat la eveniment, ministrul de Interne, Vasile Blaga, a declarat jurnaliştilor prezenţi că noul punct de frontieră de la Ungheni va fi supus unui control în cea de-a VI-a misiune de verificare Schengen, care va începe la 27 martie. Ministrul a precizat, de asemenea, că misiunea de verificare Schengen se va încheia la 1 aprilie, iar acordul preliminar va fi prezentat la trei săptămâni după încheierea controlului. Vasile Blaga a spus că România va avea cea mai largă frontieră a Uniunii Europene, de 2070 kilometri, dintre care 692 de kilometri pe Prut, cu Republica Moldova. El a explicat că vechiul punct de trecere a frontierei de la Nicolina a fost relocat din două motive. Clădirea de acolo este una de patrimoniu cultural naţional şi nu putea suferi modificări iar, în plus, punctul de trecere trebuie să fie situat în apropierea graniţei, or, distanţa dintre Nicolina şi frontiera de pe Prut este de 20 de kilometri. Referitor la circulaţia persoanelor între cele două ţări , România şi Republica Moldova, Vasile Blaga a a declarat că securizarea frontierei nu înseamnă instalarea unor bariere cu statul vecin.