de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Armata turcă a anunţat duminică seara că elicoptere siriene s-au apropiat de frontiera turcă în trei reprize, sâmbătă, şi că a trimis patrule la frontieră.
Statul Major turc a precizat că nu a fost încălcat spaţiul aerian turc, într-un comunicat. El a precizat că a trimis patru avioane de luptă F-16 de la baza sa din Incirlik (sud), după ce elicoptere siriene au survolat zona situată la aproximativ şase kilometri de frontieră, în apropiere de provincia turcă Hatay. Armata turcă a precizat că a trimis alte două avioane F-16 de la baza sa din Batman (sud-est), în timp ce un elicopter sirian a fost reperat în apropiere de frontieră, lângă provincia Mardin (sud-est).
Turcia va acţiona “cu fermitate” şi “în cadrul legilor internaţionale” în cazul avionului militar turc doborât de armata siriană, a anunţat joi Consiliul naţional de securitate de la Ankara. Consiliul, din care fac parte principalii responsabili militari şi civili, s-a reunit joi, la aproape o săptămână după dispariţia în Mediterana de Est a aparatului de tip F4 Phantom, doborât de apărarea aeriană a Siriei. Avionul care aparţinea aviaţiei militare turce a fost lovit la 22 iunie în timp ce efectua o misiune de antrenament deasupra apelor internaţionale ale Mediteranei, potrivit declaraţiilor Ankarei. Damascul susţine, însă, că acesta a violat spaţiul aerian sirian.
Într-un comunicat, Consiliul naţional turc precizează că a studiat cazul “în amănunt” cu ocazia reuniunii sale şi că Ankara va acţiona “cu fermitate rezervându-şi toate drepturile în cadrul legilor internaţionale în faţa acestui act ostil” al Siriei. În cursul aceleiaşi zile, mass-media locale au anunţat că la fronitera siriană au fost trimise baterii de rachete, tancuri şi trupe pentru a crea “un coridor de securitate”.
de Anatol Terzi | apr. 19, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Guvernul bulgar a renunţat miercuri la proiectul său de a reinstala, după modelul erei comuniste, garduri de sârmă ghimpată la frontiera bulgaro-turcă.
Guvernul şi-a motivat decizia prin „considerente financiare”, valoarea proiectului ridicându-se la 28 de milioane de leva, adică de patru ori mai mult decât fusese prevăzut iniţial, conform unui comunicat guvernamental. Instalarea gardurilor de sârmă ghimpată pe terenuri private şi de-a lungul a nouă habitate ce găzduiesc păsări rare ar fi ridicat de asemenea probleme.
Guvernul bulgar a decis în urmă cu un an să instaleze sârmă ghimpată pentru a opri mişcarea fără restricţii a animalelor şi a limita propagarea febrei aftoase în Bulgaria, ceea ce a provocat o dezaprobare vie din partea Turciei. În ianuarie 2011, un prim caz de febră aftoasă, primul din ultimii 12 ani, a fost diagnosticat în Bulgaria la un mistreţ. Din ianuarie până în aprilie, boala s-a răspândit în sud-estul ţării, în apropiere de frontiera turcă şi peste 1.500 de animale domestice au fost sacrificate în nouă sate de-a lungul frontierei. Ministrul agriculturii, Miroslav Naidenov, a făcut atunci apel la Turcia să „ia măsuri împotriva celor circa o mie de focare de febră aftoasă de pe teritoriul său”.
Frontiera bulgaro-turcă se întinde pe 209,5 kilometri. Sârma ghimpată, ce marca în perioada comunistă frontiera dintre ţările NATO şi cele membre ale Pactului de la Varşovia, a fost retrasă după căderea comunismului, mai puţin într-o porţiune de 28,5 kilometri, situată în zone greu accesibile.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
România şi Bulgaria nu au semnat încă nici un acord privind demarcarea frontierei pe Dunăre. Acest lucru a fost amintit şi de fostul ministru de externe al Bulgariei, Solomon Passy.
Într-un interviu publicat de un cotidian sofiot, întrebat dacă există o dispută şi în ceea ce priveşte frontiera pe Dunăre, acesta a afirmat: „Dacă încă nu am semnat nici un acord, puteţi să consideraţi că totul este disputabil sau ar putea deveni disputabil”. Cu românii am avut întotdeauna două feluri de negocieri: pentru demarcarea frontierei pe Dunăre şi pentru delimitarea zonelor maritime, a mai spus diplomatul.
Guvernele Bulgariei şi României ar trebui să aibă cel puţin de două ori pe an şedinţe în cadrul cărora să se discute o serie de priorităţi esenţiale. Cele două ţări ar trebui să atingă gradul de apropiere al Germaniei şi Franţei. Trebuie să acţionăm împreună în cât se mai multe domenii cu putinţă. Acest lucru ne-ar fi făcut mai puternici atât în planul NATO şi UE, cât şi pe scena internaţională, consideră Solon Passy.
Faptul că românii au făcut public un subiect important şi confidenţial înseamnă că sunt gata să intre într-o procedură de arbitraj şi au şanse excelente s-o câştige. Ei au acumulat o experienţă foarte preţioasă în diferendul cu Ucraina, au angajat cei mai buni avocaţi internaţionali şi, cel mai probabil, au decis că au puterea să câştige şi acest litigiu pe plan internaţional. Ei au văzut că politica externă bulgară condusă personal de premierul Boiko Borisov este într-o poziţie destul de defensivă şi au decis să-şi folosească superioritatea diplomatică pentru a-şi testa puterile, susţine diplomatul.
Cristian Diaconescu a declarat săptămâna trecută, într-o emisiune la Digi 24, că „există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat, ceea ce a generat o serie de reacţii la Sofia. „Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune în foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a afirmat Cristian Diaconescu.
de Anatol Terzi | mart. 21, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seara, într-o emisiune televizată, că „există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat şi că trebuie purtate discuţii în ceea ce ptriveşte minoritatea română.
„În legătură cu această comunitate (comunitatea de români din Bulgaria – n.r.) va trebui să avem o discuţie politică de fond, ca de altfel şi în ceea ce priveşte unele aspecte privind, poate o să vă mire, delimitarea platoului continental şi a mării teritoriale, cu Bulgaria”, a declarat Diaconescu
„Există o zonă în litigiu cu Bulgaria în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a spus Cristian Diaconescu.
Teme nesoluţionate
El a susţinut că acest subiect există de mult timp şi a subliniat că România nu a intrat „într-o etapă revendicativă”. „Cu Bulgaria, da. Aşa cum am avut negocieri cu Ucraina, şi cu Bulgaria sunt câteva aspecte nesoluţionate pe care o să le punem în discuţie – vă spun cât se poate de formal dacă vreţi – cu partenerii noştri. Vreau să vă spun că nu am intrat noi, România, într-o etapă revendicativă oarecum de neînţeles. Pur şi simplu sunt teme care au rămas nesoluţionate de foarte mult timp, marea lor majoritate de natură politico – juridică, pe care dorim să le rezolvăm în baza raporturilor de bună vecinătate cu toate aceste state”, a afirmat Diaconescu.
“Nu trebuie nimeni să se supere, nu trebuie nimeni să se enerveze pentru că sunt domenii de interes naţional pentru ambele state şi care la un moment dat ar trebui totuşi să fie rezolvate pentru că iată apar, să spunem, probleme de exploatare, de concesiune”, a afirmat ministrul de Externe.
Diaconescu a precizat că astfel de probleme trebuie rezolvate şi a arătat că vor fi purtate discuţii la nivel de experţi cu partea bulgară, într-un cadru care va fi agreat la nivel bilateral. „Într-o Europă civilizată, problemele lăsate din punct de vedere juridic, mai ales când se referă la minorităţi, teritorii, aspecte de frontieră, nu fac onoare statelor respective şi mi se pare normal să le rezolvăm”, a spus ministrul, care a menţionat că trebuie discutată şi situaţia minorităţii române din Bulgaria.
de Anatol Terzi | nov. 23, 2011 | România, Știri, Uncategorized @ro
Proiectul de lege care reglementează înfiinţarea Gărzii de Coastă în zona litoralului Mării Negre, a Dunării Maritime şi a Deltei Dunării, precum şi alte măsuri privind reorganizarea Poliţiei de Frontieră Române a fost adoptat marţi, în Camera Deputaţilor – Cameră decizională în acest caz. Actul normativ aprobat aduce modificări în structura organizatorică a Poliţiei de Frontieră, putând fi asigurat astfel un înalt nivel de supraveghere şi control la frontiera maritimă şi fluvială a României. Legea prevede înfiinţarea inspectoratelor teritoriale ale PFR la fiecare frontieră a României cu statele vecine şi înlocuirea inspectoratelor judeţene existente în prezent cu servicii teritoriale. „Adoptarea acestei legi reprezintă încă un pas în procesul de reformă şi modernizare a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Noua configuraţie ne permite să gestionăm mai bine resursa umană pe care o avem la dipoziţie şi, în acelaşi timp, să avem un plus de eficienţă la frontierele României”, a spus Traian Igaş.
Garda de Coasta la Constanta si Tulcea
Garda de Coastă va fi organizată la nivelul administrativ al judeţelor Constanţa şi Tulcea, prin reorganizarea inspectoratelor judeţene ale Poliţiei de frontieră Constanţa şi Tulcea. Legea stabileşte o serie de măsuri “în scopul asigurării unui climat de ordine şi siguranţă publică, securizării frontierelor aeriene, terestre, maritime şi fluviale, combaterii migraţiei ilegale, asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, etc., având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene”, informează serviciul de presa al MAI. Garda de Coastă va avea ca zonă de competenţă suprafaţa din teritoriul naţional constituită din zona de frontieră corespunzătoare judeţelor Constanţa şi Tulcea, Dunărea maritimă, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi zona conomică exclusivă. De asemenea, vizează crearea cadrului legal pentru reglementarea efectuării controlului pentru trecerea frontierei de stat a navelor care intră sau ies în/din porturile româneşti în/din curse externe, având în vedere şi obiectivul prioritar pentru România – aderarea la Spaţiul Schengen -, aspect care presupune stabilirea unor noi principii ale controlului navelor care circulă pe fluviul Dunărea, aplicabile după data stabilită prin decizie a Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controlului la frontierele interne.
