de Razvan Iorga | mart. 5, 2012 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Oficiali ai Fondului Monetar International (FMI) au declarat, luni, ca refuza sa negocieze un imprumut cu Belarus, estimand ca politica economica a acestei tari este prea departe de recomandarile sale. „Nu suntem gata sa incepem negocieri”, a afirmat intr-un comunicat seful misiunii FMI, Christopher Jarvis, la incheierea unui sejur de o saptamana si jumatate in Belarus. „Negocierile privind un program ar necesita un acord intre toti responsabilii politici, inclusiv la cel mai inalt nivel, pentru adoptarea unui ansamblu complet si coerent de masuri destinate reinstaurarii stabilitatii si angajarea pe calea unei reforme structurale profunde”, a explicat el. „Va trebui, de asemenea, sa ne convingem in legatura cu faptul ca un nou program va fi sustinut de statele membre ale FMI”, a adaugat el. „Va trebui, de asemenea, sa ne convingem in legatura cu faptul ca un nou program va fi sustinut de statele membre ale FMI”, a adaugat el. Belarus este tinta sanctiunilor occidentale din cauza numeroaselor arestari ale opozantilor de la realegerea lui Aleksandr Lukasenko in functia de presedinte in 2010 cu peste 80 la suta din voturi, dupa un scrutin marcat de grave nereguli, conform observatorilor. Pana in prezent, 229 de oficiali belarusi implicati in reprimarea opozitiei au interdictie de viza in UE si averile lor in state europene sunt blocate. Activele a trei societati legate de regim sunt de asemenea blocate, iar un embargo este in vigoare privind vanzarile de arme si material care pot servi la represiune.
de Razvan Iorga | feb. 2, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
FMI a aprobat urmatoarea transa de 77,5 milioane dolari americani pentru Republica Moldova, ceea ce constituie 50 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), potrivit publika.md. Suma va fi pusa la dispozitia autoritatilor imediat dupa aprobarea acesteia de catre Consiliului director al FMI. FMI argumenteaza intr-un comunicat ca economia Moldovei a crescut viguros in 2011, chiar daca incetinirea asteptata in tarile – parteneri comerciali va tempera ritmul de crestere in 2012. „Guvernul a mentinut stabilitatea macroeconomica si financiara, a promovat o crestere balansata si a redus saracia in contextul Programului sustinut de FMI”, apreciaza FMI. Programul de asistenta al FMI pentru Republica Moldova, in valoare de 369,6 milioane DST, este prevazut pentru o perioada de trei ani, in perioada ianuarie 2010- iulie 2011 fiind eliberate patru transe, in valoare totala de 220 milioane DST.
de Razvan Iorga | nov. 8, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Situatia economica a Rusiei nu este chiar atat de buna pe cat liderii de la Moscova doresc sa o prezinte. seful Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a avertizat luni Rusia asupra vulnerabilitatii sale economice in fata crizei din zona euro, cerându-i cu ocazia unei vizite efectuate la Moscova sa-si controleze cheltuielile in fata riscului scaderii pretului petrolului. ”Rusia a supravietuit multor crize, Rusia este o supravietuitoare, dar are in continuare numeroase vulnerabilitati (…). O prioritate cheie trebuie sa fie revizuirea politicii fiscale si trebuie sa-si diversifice economia”, a declarat Christine Lagarde la o conferinta de presa sustinuta in capitala rusa. inaintea acestei conferinte de presa, directorul general al FMI a avut o intâlnire cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, dar nu au fost difuzate inca informatii cu privire la continutul discutiilor. Presedintele rus s-a limitat sa declare inaintea intâlnirii ca vor discuta ”despre problemele de actualitate din economia mondiala si despre rezultatele summitului G20” care a avut loc saptamâna trecuta in Franta. intr-un interviu publicat luni de cotidianul rus Kommersant, Christine Lagarde a avertizat ca Rusia se va gasi intr-o situatie dificila daca problema datoriilor europene se va transforma in criza economica. Economia Rusiei este foarte dependenta de vânzarile de hidrocarburi. Acestea reprezinta 60% din valoarea exporturilor sale, o scadere a pretului petrolului implicând si o reducere a veniturilor sale, cum s-a intâmplat in anul 2009 când economia s-a contractat cu 8%. ”Având in vedere riscul incetinirii ritmului de crestere a economiei mondiale, unul dintre subiectele concrete care va fi abordat va fi modalitatea in care Rusia poate profita de cotatia inca ridicata a petrolului pentru a-si reduce vulnerabilitatea economica”, a mai declarat Christine Lagarde in acelasi interviu.
Populism electoral
La conferinta de presa de luni, ea a subliniat ca ”cheltuielile publice nu sunt sanatoase, mai ales in perioada electorala”. in Rusia vor avea loc alegeri legislative in luna decembrie urmate de alegeri prezidentiale in luna martie 2012, când se asteapta revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin. Multi economisti sunt ingrijorati de cresterea cheltuielilor si a subventiilor publice pe masura ce aceste alegeri se apropie. Fostul ministru de finante Aleksei Kudrin a fost destituit in luna septembrie dupa ce a ocupat acest portofoliu timp de 10 ani pentru ca a criticat cheltuielile prea mari ale statului, in special in sectorul militar. Christine Lagarde a subliniat si necesitatea ”unei actiuni comune indraznete” pentru a evita o noua recesiune economica mondiala provocata de criza datoriilor din zona euro, in mijlocul careia se gaseste Grecia, dar care ameninta si Italia. Statele care formeaza grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud) s-au aratat dispuse sa participe la un plan de ajutorare a zonei euro prin intermediul Fondului Monetar International. Rusia are in vedere sa participe la acest plan cu o suma ce poate ajunge pâna la 10 miliarde de dolari. Totusi, seful diplomatiei de la Moscova a declarat luni ca „nu va fi posibil sa se rezolve numai prin masuri financiare o problema ce are cauze sistemice si care ameninta stabilitatea si integritatea sistemului financiar si al economiei mondiale”. Rusia mai aspira si la intarirea rolului sau in procesul de luare a deciziilor in cadrul FMI.
de Razvan Iorga | nov. 7, 2011 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sefa Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a ajuns luni in Rusia, pentru discutii, in conditiile in care autoritatile de la Moscova au declarat ca ar fi dispusi sa colaboreze cu Fondul pentru planul anticriza al zonei euro. inainte de intalnirea cu Lagarde, presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca ea si FMI se confrunta cu o provocare majora in misiunea de stabilizare a economiilor slabe din lume. „In prezent, munca dumneavoastra este extrem de interesanta si, in primul rand, as vrea sa va urez succes, pentru ca un acord bun in lume depinde de cum isi face FMI munca”, a spus Medvedev, citat de Interfax. Ministrul rus de finante Anton Siluanov, si principalul consilier al lui Medvedev pe probleme economice, Akradi Dvorkovici, urmeaza sa participe la discutii cu delegatia FMI. Declaratia lui Medvedev a intervenit dupa ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-a spus reporterilor, la o conferinta de presa, ca Moscova este dispusa sa lucreze cu FMI pentru a ajuta economiile din Zona euro. „Rusia, impreuna cu partenerii sai, Brazilia, India, China si Africa de Sud, sunt dispuse sa ia parte la misiunea de asistenta”, a spus el. Cele cinci tari vor oferi, probabil, asistenta prin canalele stabilite deja, precum Fondul Monetar International, a afirmat Lavrov. Medvedev a spus saptamana trecuta ca Rusia ar putea investi circa 10 miliarde de dolari in economiile UE.
de Anatol Terzi | oct. 25, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Vaticanul a cerut luni o reformă radicală a sistemului financiar mondial, inclusiv crearea unei autorităţi politice globale care să administreze economia şi a unei bănci centrale mondiale. Scopul este o nouă ordine economică mondială bazată pe etică şi binele comun, scrie publicaţia americană, scrie cotidianul Washington Post. Propunerea, înaintată luni de Consiliul Pontifical pentru Justiţie şi Pace al Vaticanului, urmează unui enciclice, mesaj adresat tuturor catolicilor, a Papei Benedict al XVI-lea din 2009, care a denunţat mentalitatea profitului cu orice costuri ca fiind responsabilă de prăbuşirea financiară, transmite Mediafax. Noul document subliniază că „economia are nevoie de etică” şi sugerează ca procesul de reformă să înceapă cu Organizaţia Naţiunilor Unite ca punct de referinţă. Vaticanul cere înfiinţarea „unei autorităţi publice globale” şi a unei ‘bănci centrale mondiale” care să conducă sectorul financiar, întrucât acesta a devenit depăşit şi deseori ineficient în a face faţă crizelor, potrivit Reuters. Documentul de 18 pagini cere inclusiv impunerea de taxe asupra tranzacţiilor financiare şi va fi, probabil, primit favorabil de participanţii la mişcări precum „Occupy Wall Street”, care protestează faţă de înrăutăţirea situaţiei economice.
„Idolatrizarea pietelor”, condamnata
„Criza economică şi financiară prin care trece lumea impune tuturor să analizeze în profunzime principiile şi valorile morale şi culturale aflate la baza coexistenţei sociale”, se arată în document. Vaticanul condamnă ceea ce numeşte „idolatrizarea pieţelor” şi „gândirea neoliberală”, care caută doar soluţii tehnice la problemele economice. „Criza a scos în evidenţă comportamente precum egoismul, lăcomia colectivă şi acumularea de bunuri la scară mare. Dacă nu sunt găsite soluţii la diferitele forme de nedreptate, efectele negative care vor urma la nivel politic, economic şi social vor crea un climat de ostilitate tot mai mare şi chiar violenţă, iar în final vor submina fundamentele instituţiilor democratice, chiar şi pe ale celor considerate foarte solide”, avertizează documentul. Vaticanul cere înfiinţarea unei „autorităţi supranaţionale” active la nivel global şi cu „jurisdicţie universală” pentru a dirija politicile şi deciziile economice. O astfel de autoritate ar trebui să înceapă cu Naţiunile Unite ca punct de referinţă, dar să devină mai târziu independentă, şi să aibă puterea de a împiedica ţările bogate să exercite „o putere excesivă asupra statelor mici”. FMI nu mai are forţa sau abilitatea de a stabiliza sistemul financiar mondial prin reglarea lichidităţilor şi nu mai poate veghea asupra riscurilor asumate de sectorul financiar. Lumea are nevoie de „un set minim de reguli comune pentru administrarea pieţei financiare mondiale” şi de „o formă de management monetar la nivel global”. „În fapt, se poate observa o necesitate tot mai mare pentru un organism care să îndeplinească funcţiile unui fel de «bancă centrală» care reglează sistemul şi fluxul tranzacţiilor monetare similar băncilor naţionale”, potrivit experţilor Vaticanului. În document, care a fost prezentat luni într-o conferinţă de presă, se recunoaşte că astfel de schimbări vor întâmpina rezistenţă şi se pot face în câţiva ani.
FMI a aprobat urmatoarea transa de 77,5 milioane dolari americani pentru Republica Moldova, ceea ce constituie 50 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), potrivit publika.md. Suma va fi pusa la dispozitia autoritatilor imediat dupa aprobarea acesteia de catre Consiliului director al FMI. FMI argumenteaza intr-un comunicat ca economia Moldovei a crescut viguros in 2011, chiar daca incetinirea asteptata in tarile – parteneri comerciali va tempera ritmul de crestere in 2012. „Guvernul a mentinut stabilitatea macroeconomica si financiara, a promovat o crestere balansata si a redus saracia in contextul Programului sustinut de FMI”, apreciaza FMI. Programul de asistenta al FMI pentru Republica Moldova, in valoare de 369,6 milioane DST, este prevazut pentru o perioada de trei ani, in perioada ianuarie 2010- iulie 2011 fiind eliberate patru transe, in valoare totala de 220 milioane DST.
Sefa Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a ajuns luni in Rusia, pentru discutii, in conditiile in care autoritatile de la Moscova au declarat ca ar fi dispusi sa colaboreze cu Fondul pentru planul anticriza al zonei euro. inainte de intalnirea cu Lagarde, presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca ea si FMI se confrunta cu o provocare majora in misiunea de stabilizare a economiilor slabe din lume. „In prezent, munca dumneavoastra este extrem de interesanta si, in primul rand, as vrea sa va urez succes, pentru ca un acord bun in lume depinde de cum isi face FMI munca”, a spus Medvedev, citat de Interfax. Ministrul rus de finante Anton Siluanov, si principalul consilier al lui Medvedev pe probleme economice, Akradi Dvorkovici, urmeaza sa participe la discutii cu delegatia FMI. Declaratia lui Medvedev a intervenit dupa ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-a spus reporterilor, la o conferinta de presa, ca Moscova este dispusa sa lucreze cu FMI pentru a ajuta economiile din Zona euro. „Rusia, impreuna cu partenerii sai, Brazilia, India, China si Africa de Sud, sunt dispuse sa ia parte la misiunea de asistenta”, a spus el. Cele cinci tari vor oferi, probabil, asistenta prin canalele stabilite deja, precum Fondul Monetar International, a afirmat Lavrov. Medvedev a spus saptamana trecuta ca Rusia ar putea investi circa 10 miliarde de dolari in economiile UE.
Vaticanul a cerut luni o reformă radicală a sistemului financiar mondial, inclusiv crearea unei autorităţi politice globale care să administreze economia şi a unei bănci centrale mondiale. Scopul este o nouă ordine economică mondială bazată pe etică şi binele comun, scrie publicaţia americană, scrie cotidianul Washington Post. Propunerea, înaintată luni de Consiliul Pontifical pentru Justiţie şi Pace al Vaticanului, urmează unui enciclice, mesaj adresat tuturor catolicilor, a Papei Benedict al XVI-lea din 2009, care a denunţat mentalitatea profitului cu orice costuri ca fiind responsabilă de prăbuşirea financiară, transmite Mediafax. Noul document subliniază că „economia are nevoie de etică” şi sugerează ca procesul de reformă să înceapă cu Organizaţia Naţiunilor Unite ca punct de referinţă. Vaticanul cere înfiinţarea „unei autorităţi publice globale” şi a unei ‘bănci centrale mondiale” care să conducă sectorul financiar, întrucât acesta a devenit depăşit şi deseori ineficient în a face faţă crizelor, potrivit Reuters. Documentul de 18 pagini cere inclusiv impunerea de taxe asupra tranzacţiilor financiare şi va fi, probabil, primit favorabil de participanţii la mişcări precum „Occupy Wall Street”, care protestează faţă de înrăutăţirea situaţiei economice.