Comunitatea de informații din SUA consideră că persoane cu legături cu serviciile secrete ruse intenționează să organizeze proteste în Republica Moldova, pentru a încerca să promoveze o insurecție împotriva guvernului de la Chișinău, cu scopul final de a vedea o administrație mai pro-rusă instalată acolo, au spus oficialii Casei Albe, potrivit CNN.
„SUA consideră că Rusia lucrează pentru a slăbi guvernul Republicii Moldova, care caută legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, a spus John Kirby, coordonatorul Consiliului Național de Securitate pentru comunicații strategice, scrie CNN.
SUA văd, de asemenea, semne că actorii legați de guvernul rus ar putea oferi instruire pentru manifestanții anti-guvernamentali din Republica Moldova.
De asemenea, administrația Biden consideră că Moscova lucrează pentru a semăna dezinformare cu privire la stabilitatea generală a Republicii Moldovei.
Potrivit surseu citate, un exemplu a fost afirmația Ministerului rus al Apărării potrivit căruia Ucraina plănuia să invadeze Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova, susținută de Moscova. Oficialii americani au spus că aceste acuzații sunt „nefondate, false și creează o alarmă fără temei”.
„Administrația Biden nu vede nicio amenințare militară imediată pentru Republica Moldova”, au spus oficialii.
Dar SUA urmăresc îndeaproape activitățile Rusiei în Republica Moldova și se declară îngrijorate de eforturile continue ale Moscovei de a destabiliza Europa.
SUA declasifică acum aceste informații într-un efort de a descuraja Rusia să-și continue planurile, au spus oficialii, similar cu modul în care SUA declasifică în mod regulat informațiile despre intențiile Rusiei în Ucraina, cu scopul de a-i expune planurile.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează populația
O presupusă tentativă de lovitură de stat, alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, notificări fictive de recrutare, manifestații în masă: Republica Moldova declară că a avut din toate în anul care s-a scurs, relatează agenția de presă Reuters într-o amplă analiză, citată de mass-media română.
„Am avut o puzderie de amenințări la adresa securității începând din 24 februarie anul trecut”, a declarat ministrul de interne Ana Revenco, făcând o trecere în revistă a crizelor care, potrivit ei, au afectat țara și guvernul prooccidental de la Chișinău de la invazia Rusiei în Ucraina.
Națiune sub atac hibrid
Această mică țară europeană, fostă republică sovietică, pare ‘un creuzet geopolitic special’, notează Reuters, citat de mass-media de la Chișinău.
În Republica Moldova se află Transnistria – o fâșie de pământ de-a lungul frontierei sale de est cu Ucraina, controlată de separatiști proruși, unde staționează o garnizoană de trupe ruse. Tot pe teritoriul Republica Moldova se află și regiunea semiautonomă Găgăuzia, de asemenea cu o populație majoritar prorusă.
Responsabilii moldoveni creionează imaginea unei națiuni aflată sub constanta constrângere a unei campanii de dezinformare și de propagandă orchestrată de Moscova care, potrivit lor, este concepută pentru a destabiliza și submina guvernul președintei Maia Sandu, aleasă în 2020 cu promisiunea de a cere aderarea la Uniunea Europeană.
Este un „război informațional”, a declarat Revenco, adăugând că „aceasta pune o presiune foarte mare asupra rezilienței psihologice a populației”.
Guvernul moldovean nu a prezentat dovezi în sprijinul acuzațiilor sale privind campania ostilă a Moscovei, scrie Reuters, care adaugă nu a fost în măsură să verifice independent veridicitatea modului în care sunt prezentate evenimentele.
Acuzații respinse
Kremlinul, care a respins în mai multe rânduri acuzațiile Chișinăului că ar orchestra tulburări, nu a răspuns unei cereri de comentariu pentru acest material.
„Liderii (de la Chișinău) se concentrează întotdeauna asupra a tot ceea ce este antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luna trecută. „Ei alunecă într-o isterie antirusească”, afirmase Peskov.
Totuși, Moscova a fost deranjată de ideea că Republica Moldova – o țară cu 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina și România, membră a NATO – s-ar putea alătura UE.
Pretinsul complot cu privire la o lovitură de stat a fost făcut public luna trecută de autoritățile moldovene, care au declarat că planul prevedea ca agitatori intrați în R.Moldova din Rusia și din alte țări din regiune să încerce să provoace confruntări violente. Autoritățile au expulzat doi presupuși agenți neindentificați săptămâna trecută în legătură cu tulburările, dar nu au furnizat detalii despre amploarea planului și nici despre un eventual succes al acestuia.
Alertele false cu bombă au devenit parte integrantă a vieții cotidiene, consumând resurse oficiale, potrivit Ministerului de Interne, care a indicat că autoritățile au primit peste 400 de alerte false prin telefon sau prin e-mail vara trecută, ceea ce a necesitat intervenții a circa 9.000 de polițiști.
Aeroportul din Chișinău, instituții de învățământ, tribunale, spitale și centre comerciale au figurat printre țintele acestor alerte false cu bombă, a indicat ministerul.
Autoritățile moldovene au declarat că o serie de atacuri cibernetice în cursul anului trecut au dus la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale și la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.
România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova
Război informațional
Tensiunile crescânde între Moscova și Occident cu privire la Ucraina au ridicat temperatura și în Republica Moldova.
Principalul partid de opoziție ȘOR o acuză pe Maia Sandu pentru că a luat partea Ucrainei, afirmând că aceasta crește șansele ca R.Moldova să fie antrenată în conflict. Formațiunea afirmă că a colectat 6.000 de semnături pentru a cere noi alegeri.
În cursul unei manifestații la Chișinău săptămâna trecută, la care au participat circa 2.000 de persoane, Marina Tauber – o fostă jucătoare profesionistă de tenis, devenită deputată ȘOR – a condus mulțimea în scandări împotriva Maiei Sandu printr-un megafon.
„Ea încearcă să implice țara noastră în război”, a spus el. „Suntem o țară neutră și vrem pace”, a insistat Tauber.
Mulțimea a scandat „Jos Maia Sandu!” și „Jos dictatura!”.
Responsabili ai guvernului Maiei Sandu afirmă că ei vor să evite cu orice preț antrenarea în conflict.
Oficialii spun că „o altă tactică utilizată de agitatorii antiguvernamentali este de a pune în circulație notificări de recrutare fictive pe rețelele de socializare, în special pe Telegram, în tentativa de a răspândi anxietatea și de a induce mesajul că Republica Moldova se îndreaptă spre război.
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Trupe rusești în Transnistria
Circa 1.500 de soldați ruși staționează în Transnistria, cea mai mare parte dintre ei fiind recrutați pe plan local dintre transnistrenii care dețin pașapoarte rusești.
Noul premier moldovean Dorin Recean a declarat că trupele ruse ar trebui să fie retrase din regiune, în timp ce Moscova a avertizat că orice atac împotriva trupelor sale din stânga Nistrului va fi considerat un atac împotriva Rusiei.
În Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a electricității Republicii Moldova și oferă separatiștilor o imensă pârghie. În consecință, cele două părți sunt blocate într-un ciclu de uzură de negocieri permanente și de dependență reciprocă.
Găgăuzia, unde cea mai mare parte a oamenilor vorbesc limbile rusă și găgăuză, de origine turcică, și unde se află și o statuie a lui Lenin în fața parlamentului local, ridică propriile provocări față de tentativele guvernului de a se opune influenței Rusiei.
Încrederea moldovenilor în președintele rus Vladimir Putin a scăzut de la 60%, cât era în ianuarie 2020, la 35% după începerea războiului, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de think tank-ul Watchdog.
Partidul Visul Georgian, aflat la putere în Georgia, a anunţat retragerea unui controversat proiect, considerat de opoziție ca fiind de inspirație rusească. Noul pachet legislativ privind ”agenţi străini”, vizând direct mass-media şi ONG-urile, a declanşat în manifestaţii masive, reprimate dur de forțele de ordine. Opoziția a chemat la noi proteste, existând solicitări pentru demisia actualului guvern.
Proteste permanente
Principalele partidele de opoziţie din Georgia au anunţat că vor continua să manifesteze împotriva guvernului de la Tbilisi în pofida retragerii controversatului proiect de lege. Pe canalele de Telegram asociate opoziției se face apel la blocarea principalelor orașe din Georgia până la demisia Guvernului.
Mobilizarea „nu se va opri atât timp cât nu va exista garanţia că Georgia este ferm angajată pe o cale pro-occidentală”, au precizat mai multe partide de opoziţie într-o declaraţie comună, anunţând un nou miting pentru joi seara.
„Cerem eliberarea imediată a zecilor de manifestanţi care au fost arestaţi” la protestele de marţi şi miercuri, au adăugat partidele de opoziţie.
Manifestaţii masive au avut loc marţi şi miercuri seara la Tbilisi pentru a protesta împotriva votării în Parlament a unui proiect de lege privind „agenţii străini” similar unui text în vigoare în Rusia. Poliţia a dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
Aceste manifestaţii se înscriu într-un context mai larg de criză politică în fosta republică caucaziană, pe fondul războiului din Ucraina.
În timpul campaniei sale prezidențiale, actuala președintă Zurabishvili a fost susținută de partidul de guvernământ Visul Georgian. Cu toate acestea, în urma crizei politice din Georgia din 2020-2021, Zourabichvili a început să se opună viguros politicii duse de Visul Georgian, poziția sa din ultimele zile în favoarea manifestanților reliefând ruptura definitivă dinrea ea și oligarhul Bidzina Ivanișvili.
Georgia, fostă republică sovietică, marcată de o intervenţie militară rusă în 2008, aspiră în mod oficial să adere la UE şi NATO, o direcţie adoptată după „Revoluţia trandafirilor” din 2003.
În urma acestei revoluții, la Tbilisi a ajuns la guvernare pro-occidentalul Mihail Saakaşvili, care se află acum în opoziţie deschisă față de guvernare, dar şi în închisoare, de unde denunţă o răzbunare politică a actualelor autorități.
2024, miză electorală
În 2024 urmează să aibă loc alegeri parlamentare și prezidențiale în Georgia, conform unei noi legislații electorale, care avantajează actualele autorități de la Tbilisi. Sub ghidajul direct al oligarhului Bidzina Ivanișvili, strâns legat de interesele de afaceri rusești, partidul de guvernământ Visul Georgian, nu are nicio intenție de a renunța la guvernare.
În 2017, Parlamentul Georgiei a adoptat o serie de amendamente constituționale, prin care a fost schimbat sistemul de alegere a președintelui republicii, începând cu 2024.
După ultimele alegeri prezidențiale directe din 2018, câștigate de diplomata franco-georgiană, Salome Zurabishvili, șeful statului caucazian va fi ales de Colegiul Electorilor, format din 300 de membri, a cărui componență va fi aprobată de către Comisia Electorală Centrală. Acest Colegiu va include toți deputații din Parlamentul Georgiei, organele legislative ale Republicilor Autonome Abhazia și Adjaria, dar și persoane nominalizate de partide politice și din aleșii locali. Președintele Georgiei este o funcție ceremonială, îndeplinind totodată și funcția de comandant șef al armatei georgiene.
În 2013, o serie de amendamente constituționale adoptate în Parlamentul Georgiei din 2010 până în 2013 au intrat în vigoare, finalizând tranziția Georgiei către o republică parlamentară. Puterile executive ale președintelui au fost reduse semnificativ în favoarea primului ministru. Președintele Georgiei va fi ales pentru un mandat de 5 ani, fără dezbateri și prin vot deschis. Aceeași persoană poate fi aleasă Președinte al Georgiei doar de două ori. Orice cetățean al Georgiei cu drept electoral, care a împlinit vârsta de 40 de ani și care locuiește în Georgia de cel puțin 15 ani, este eligibil pentru a candida la președinție, având nevoie de sprijinul a cel puțin 30 de membri ai Colegiului Electoral pentru a fi nominalizat.
Bomba parlamentarelor
După intrarea oficială a oligarhului Ivanișvili în politica georgiană la începutul anilor 2010, nu a durat mult până când Visul Georgian a învins partidul fostului președinte Mihail Saakaşvili, prelând controlul asupra puterii și alungându-l pe acesta din statul caucazian.
În urma unor negocieri controversate în septembrie 2017, Parlamentul de la Tbilisi a adoptat o serie de amendamente constituționale majore, care au vizat trecerea la un sistem complet proporțional până în 2024, cu un prag de 5%.
Anterior, parlamentul de 150 de locuri era ales printr-un sistem mixt, cu 77 de locuri alese prin reprezentare proporțională (prag de 5%) și 73 în circumscripții majoritare uninominale. Ca și în 2020, alegerile din 2024 se vor desfășura cu o cotă de gen de 25%. Partidele politice trebuie să includă femei în fiecare a patra poziție pe listele lor de partid.
Una din mizele principale ale alegerilor parlamentare din 2024 este reluarea discuțiilor politice cu Federația Rusă, partidul Visul Georgian mizând pe îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și continuarea, cel puțin declarativă, a eforturilor pentru aderarea la NATO și UE.
Factorul Ivanșvili
Visul Georgian, dar și Ivanșvili personal, l-au acuzat permanent pe fostul președinte Miheil Saakașvili că a declanșat războiul cu Federația Rusă, ducând la pierderea pieții ruse și recunoașterea de către Kremlin a independenței Republicii Abhazia și a Republicii Oseția de Sud.
Sub conducerea lui Ivanișvili, între Tbilisi și Moscova au început unele negocieri pe probleme economice, umanitare și culturale, fiind reluate și unele exporturi vitale pentru economia georgiană, mai ales pentru sectorul viticol.
Invazia militară rusă din Ucraina și poziția ambiguă a Georgiei a dus la o reanalizare de către Occident a rolului jucat de Bidzina Ivanișvili în politica georgiană, dar și la nivel regional. O serie din companiile sale sunt acuzate că participă la eludarea de către partea rusă a sancțiunilor internaționale impuse după 2014, dar și după invazia din 2022.
Lege controversată
Visul Georgian, partidul de guvernământ din Georgia, a anunţat că retrage proiectul de lege controversat privind ”agenţii străini”, după două nopţi de proteste violente, pe fondul criticilor că acest proiect este de inspiraţie rusă şi reprezintă o reorientare a ţării către autoritarism.
”În calitate de partid de guvernământ responsabil faţă de fiecare membru al societăţii, am decis să retragem în mod necondiţionat acest proiect de lege pe care îl susţineam”, a declarat partidul Visul Georgian, într-un comunicat publicat pe site-ul său. Proiectul de lege a fost ”prezentat într-o lumină proastă în mod înşelător”, adaugă formaţiunea politică, menţionând că va lansa consultări publice pentru ‘a explica mai bine’ scopul acestui text.
Delegaţia Uniunii Europene în Georgia a salutat, într-o postare pe Twitter, anunţul retragerii proiectului de lege şi a adăugat că îi ”încurajează” pe ”toţi liderii politici din Georgia să reia reformele proeuropene”.
Georgia, amenințată de conflicte separatiste
Agenți ai străinătății
Controversatul proiect de lege prevedea că organizaţiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate erau obligate să se înregistreze ca „agenţi ai străinătăţii”, în caz contrar riscând amenzi. Acest lucru ar afecta mass-media de opoziție și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, dușmani declarați ai actualului Guvern de la Tbilisi.
Adoptat în forma actuală, noul pachet legislativ va avantaja actuala guvernare pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024.
Adversarii legii susţin că acest proiect copia o lege adoptată în Rusia în 2012 şi pe care Kremlinul o foloseşte de atunci pentru a reprima mass-media şi vocile critice.
Adoptarea în primă lectură a proiectului de lege privind „agenţii străinătăţii ” a determinat mii de persoane să manifesteze la Tbilisi marţi seară, proteste dispersate cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Situaţia s-a repetat şi miercuri seară, când poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa zeci de mii de persoane care manifestau la Tbilisi împotriva acestui proiect de lege.
Ministerul de Interne georgian a anunțat că zeci de persoane au fost arestate şi câteva zeci de poliţişti au fost răniţi în urma manifestațiilor violente.
Poliția georgiană a arestat câteva zeci de persoane în timpul manifestațiilor de marți, 7 martie, în capitala Tbilisi, împotriva unei legi controversate care vizează mass-media și ONG-urile, au anunțat autoritățile locale. Ministerul georgian de Interne a adăugat că „aproape 50 de polițiști” au fost răniți în timpul protestelor, care au fost dispersate cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă.
Proteste masive
Mii de oameni au ieșit în fața Parlamentului din Georgia pentru a protesta față de adoptarea, în primă lectură, a așa-numitei legi a agenților străini. Orice organizație care primește 20 la sută finanțare din străinătate trebuie să se declare ca fiind agent străin.
Poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mii de protestatari care s-au adunat marţi, în centrul oraşului Tbilisi, după ce parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege referitor la „agenţii străini”, despre care criticii spun că are ca model un text din Rusia şi reprezintă o schimbare autoritară ce pune în pericol speranţele ţării din Caucazul de Sud de a adera la Uniunea Europeană, relatează Reuters.
Legea referitoare la agenţii străini a trecut confortabil, marţi, de votul la prima lectură în parlament. Legea, susţinută de partidul de guvernământ Visul georgian, ar impune ca orice organizaţie care primeşte mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „agent străin”, în caz contrar fiind pasibilă de amenzi substanţiale. Criticii au spus că legea aminteşte de o lege din 2012 din Rusia, care a fost folosită de atunci pentru a reprima disidenţa.
Unii dintre protestatarii adunaţi în faţa clădirii Parlamentului fluturau steaguri georgiene, ale Uniunii Europene şi americane şi strigau: „Nu legii ruseşti” şi „Sunteţi ruşi”, adresându-se politicienilor din interiorul legislativului.
Opoziție prezidențială
Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, aflată în vizită în Statele Unite, şi-a întrerupt întâlnirile pe care le avea în programul oficial şi a înregistrat un mesaj video pe care l-a transmis către protestatarii de la Tbilisi, exprimându-şi sprijinul pentru manifestanţii reprimaţi de forţele de ordine după ce au ieşit să demonstreze împotriva adoptării în parlament, în primă lectură, a unei legi de inspiraţie rusă.
Salome Zurabişvili le-a promis protestatarilor că nu va promulga legea privind „agenţii străini”, motivul tensiunilor din capitala Tbilisi.
„Sunt alături de voi, pentru că astăzi reprezentaţi o Georgie liberă, o Georgie care îşi vede viitorul în Europa şi care nu va da nimănui dreptul de a-i lua acest viitor. Nimeni nu are dreptul să vă ia viitorul”, a declarat preşedinta Zurabişvili într-un mesaj video difuzat către presa locală şi internaţională, înregistrat afară, la New York, în timp ce pe fundal se poate vedea profilul Statuii Libertăţii.
„Toţi cei care au votat pentru această lege au încălcat Constituţia şi ne îndepărtează de Europa”, a acuzat ea, în condiţiile în care parlamentarii partidului de guvernământ Visul Georgian au votat masiv în favoarea acestei legi.
„Am spus de la început că îmi voi exercita dreptul de veto la această lege şi o voi face”, a promis Zurabişvili. Această lege, adoptată marţi în parlament în primă lectură, „trebuie să fie abolită în orice formă”, a arătat preşedinta Georgiei. Parlamentul poate trece însă peste veto-ul ei.
Presiune politică
În schimb, aflat marţi la Berlin, prim-ministrul georgian Giorgi Garibaşvili şi-a reafirmat sprijinul pentru lege, afirmând că dispoziţiile propuse privind agenţii străini respectă „standardele europene şi mondiale”.
„Viitorul ţării noastre nu aparţine şi nu va aparţine agenţilor străini şi slujbaşilor ţărilor străine”, a declarat el.
Partidul de guvernământ, care spune că doreşte ca Georgia să adere la Uniunea Europeană, i-a acuzat pe criticii proiectului de lege că se opun Bisericii Ortodoxe Georgiene, una dintre cele mai respectate şi influente instituţii ale ţării.
Luni, dezbaterile dintr-o comisie a parlamentului referitoare la această lege s-au încheiat cu o încăierare, preşedintele Comisiei pentru afaceri juridice a legislativului părând să-l lovească pe liderul Mişcării Naţionale Unite, care se opune proiectului de lege.
Mulţi georgieni văd în Rusia un duşman, după ce Moscova a sprijinit separatiştii din regiunile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud în anii 1990, iar apoi a întreprins o incursiune armată pe teritoriul georgian în vara anului 2008. Sute de mii de georgieni sunt în continuare strămutaţi în interiorul ţării după mai multe episoade de conflicte etnice sângeroase.
Controlul total al Mării Negre și al strâmtorilor Bosfor și Dardanele reprezintă visul umed al Rusiei, indiferent de culoarea istorică ori politică vremelnică. Atât Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică, cât și Federația Rusă au depus toate eforturile geopolitice de a-și menține supremația militară și politică în regiune. Din păcate, popoarele din zona Mării Negre, precum românii și bulgarii, dar mai ales georgienii ori ucrainenii, au avut de suferit în urma confrunării dintre diferite imperii în spațiul pontic.
Particularități istorice
Istoria a permis Rusiei să devină un mare imperiu, ajungând treptat la Marea Baltică, Oceanul Arctic, Oceanul Pacific și Marea Neagră. Dintre toate aceste ieșiri maritime, doar Marea Neagră putea oferi, în context istoric, o ieșire care să asigure accesul navelor comerciale în toate anotimpurile.
De-a lungul istoriei, geografia a conferit Imperiului Otoman și mai târziu Turciei o influență majoră în această regiune. Imperiul Otoman a controlat cele două strâmtori majore – Dardanelele, care se întinde de la Marea Marmara până la Marea Egee – precum și Bosfor, care se întinde de la Marea Neagră până la Marea Marmara, fiind singura cale de acces dintre Marea Neagră și Marea Mediterană.
La cucerirea Crimeei în 1475, Imperiul Otoman a exclus toate navele străine din Marea Neagră, creând efectiv un „lac turcesc” timp de trei secole. Dominația otomană a Mării Negre s-a încheiat în 1774, după decizia de a se alătura Poloniei într-un război împotriva Rusiei. Ecaterina cea Mare a ocupat Crimeea și a transformat-o într-un protectorat rus, obținând libertatea de circulație prin strâmtori pentru navele țariste.
Ulterior, problema strâmtorilor a rămas supusă voinței marilor puteri, Imperiul rus declanșând numeroase războie pentru a obține accesul liber la Marea Mediterană.
Rusia rămâne o putere nucleară
Strategia veche
Strategia veche de a menține strâmtoarea închisă tuturor navelor de război a continuat până la Tratatul de la Lausanne din 1923, la doar un an după apariția Uniunii Sovietice. Tratatul a stabilit principiul libertății de trecere pentru toate navele – chiar și navele de război, dar numai în timp de pace. De asemenea, a dus la înființarea unei Comisii Internaționale a Strâmtorilor pentru a supraveghea respectarea prevederilor tratatului. În 1931, Turcia devenea din ce în ce mai îngrijorată de faptul că clauza de demilitarizare din Tratatul de la Lausanne era incompatibilă cu dreptul său legitim de autoapărare. Mai apoi, sistemul de securitate colectivă imaginat de Liga Națiunilor a început să se dezintegreze după ce Germania nazistă s-a remilitarizat și Italia a invadat Abisinia (Etiopia actuală). Această schimbare fundamentală a circumstanțelor a permis Turciei să redeschidă problema strâmtorilor la vestita conferință de la Montreux. Prevederile acestei Convenții au ajutat Moscova să mențină o superioritate militară de facto în ultimul secol.
Asta deși scopul Convenției de la Montreux a fost de a preveni competiția dintre marile puteri și conflictele armate prin controlul intrării și ieșirii și dimensiunii navelor de război în Marea Neagră. Deși a fost înființat pentru a oferi securitate și stabilitate pentru regiune, în realitatea actuală îi conferă unei singure puteri, Rusia, capacitatea de a domina Marea Neagră și de a amenința, ataca și ocupa statele de coastă.
Marea Neagră în doctrina navală rusă
Noua doctrină navală rusă, aprobată Vladimir Putin, în august 2022, stipulează că SUA și statele NATO sunt principalele rivale al Rusiei, iar forţa militară navală rusă va putea fi folosită pe mările și oceanele lumii în mod corespunzător, dacă alte mijloace vor fi epuizate.
Noua doctrină stabileşte ambiţiile maritime globale rusești în zone cruciale precum Arctica şi Marea Neagră, unul din aliniate subliniind necesitatea întăririi poziţiei geopolitice a Rusiei în Marea Neagră şi Marea Azov.
„Ghidată de această doctrină, Federaţia Rusă îşi va apăra ferm şi hotărât interesele naţionale în oceanele lumii, iar având suficientă putere maritimă, le va garanta securitatea şi protecţia”, se arată în document, lăsând loc de interpretare privind adevăratele intenții ale Moscovei. Însă, luând în considerare diferența mare de înzestrare dintre flota militară rusă și cea a statelor din NATO, mai ales SUA, pare greu de crezut că partea rusă va reuși să devină o forță care poate rivaliza cu acestea.
Ducând lipsă cronică de portavioane, partea rusă stă oarecum bine în ceea ce privește submarinele nucleare, capabile să descurajeze orice atac nuclear împotriva Rusiei, o moștenire tangibilă a perioadei flotei sovietice. Însă, fără extinderea masivă și rapidă a flotei actuale ruse, obiectivele noii doctrine nu vor putea fi îndeplinite.
Evoluții posibile
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, lansată la 24 februarie 2022, a readus în prim plan comportamentul din ce în ce mai agresiv al Moscovei la Marea Neagră.
Prin acțiunile din 2014, contrare dreptului internațional, Rusia a blocat libertatea de navigație în Marea Azov și dreptul la trecere în apele teritoriale ale Ucrainei de lângă Peninsula Crimeea. O situație similară se poate vedea și în zona coastei abhaze din Georgia, unde Rusia menține un șir de baze navale împreună cu autoritățile regiunii separatiste Abhazia.
Canalul Volga-Don permite Rusiei să mute navele militare din Marea Caspică în Marea Azov și apoi spre sud în Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci. Dacă Kremlinul își va atinge obiectivele militare în Ucraina, atunci coasta ucraineană din zona Odessa îi va oferi acces direct și la Dunăre.
În acest moment putem doar specula care va fi relația dintre Federația Rusă și alte state în problema Mării Negre pe parcursul actualului război din Ucraina.
Într-un posibil scenariu, între țările membre NATO și UE apar fricțiuni, iar dezbinarea slăbește sancțiunile împotriva Rusiei și livrările de arme către Ucraina. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă, iar Rusia folosește și mai mult Convenția de la Montreux în avantajul său.
De asemenea, Rusia continuă să încalce alte aspecte ale dreptului internațional în Marea Neagră, cum ar fi împiedicarea dreptului de trecere prin apele teritoriale ale Ucrainei din zona Crimeea, blocarea accesului la Marea Azov prin blocarea tranzitului prin strâmtoarea Kerci și blocarea aprovizionării cu alimente și energie.
Turcia, între NATO și neo-otomanism pontic
Convenția revizuită
Încurajată de lipsa de reacție a unor state, Rusia va dori să obțină noi câștiguri teritoriale în jurul Mării Negre și să identifice modalități de a-și spori proiecția puterii în estul și centrul Mediteranei.
Într-un alt posibil scenariu, Moscova este învinsă în războiul din Ucraina, dar nu există voință politică la nivel internațional pentru a renegocia Convenția de la Montreux. Acest scenariu este posibil, asigurând menținerea superiorității militare ruse în următoarele decenii.
Dacă Rusia este învinsă în acest război, iar statele UE și NATO, mai ales cele de la Marea Neagră reușesc să obțină revizuirea Convenției de la Montreux, acest lucru ar asigura stabilitatea și securitatea pe termen lung în regiunea pontică.
Un scenariu ar fi ca strâmtorile de la Marea Neagră să nu mai dispună de regimul juridic separat al Convenției de la Montreux, ci să intre sub incidența regulilor privind strâmtorile internaționale, așa cum sunt stabilite în Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării. De menționat că Turcia a respins orice demers de schimbare a actualului statut, indiferent de evoluțiile de pe front.
