Partidul Visul Georgian, aflat la putere în Georgia, a anunţat retragerea unui controversat proiect, considerat de opoziție ca fiind de inspirație rusească. Noul pachet legislativ privind ”agenţi străini”, vizând direct mass-media şi ONG-urile, a declanşat în manifestaţii masive, reprimate dur de forțele de ordine. Opoziția a chemat la noi proteste, existând solicitări pentru demisia actualului guvern.

Proteste permanente

Principalele partidele de opoziţie din Georgia au anunţat că vor continua să manifesteze împotriva guvernului de la Tbilisi în pofida retragerii controversatului proiect de lege. Pe canalele de Telegram asociate opoziției se face apel la blocarea principalelor orașe din Georgia până la demisia Guvernului.

Mobilizarea „nu se va opri atât timp cât nu va exista garanţia că Georgia este ferm angajată pe o cale pro-occidentală”, au precizat mai multe partide de opoziţie într-o declaraţie comună, anunţând un nou miting pentru joi seara.

„Cerem eliberarea imediată a zecilor de manifestanţi care au fost arestaţi” la protestele de marţi şi miercuri, au adăugat partidele de opoziţie.

Manifestaţii masive au avut loc marţi şi miercuri seara la Tbilisi pentru a protesta împotriva votării în Parlament a unui proiect de lege privind „agenţii străini” similar unui text în vigoare în Rusia. Poliţia a dispersat protestatarii cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.

Aceste manifestaţii se înscriu într-un context mai larg de criză politică în fosta republică caucaziană, pe fondul războiului din Ucraina.

În timpul campaniei sale prezidențiale, actuala președintă Zurabishvili a fost susținută de partidul de guvernământ Visul Georgian. Cu toate acestea, în urma crizei politice din Georgia din 2020-2021, Zourabichvili a început să se opună viguros politicii duse de Visul Georgian, poziția sa din ultimele zile în favoarea manifestanților reliefând ruptura definitivă dinrea ea și oligarhul Bidzina Ivanișvili.

Georgia, fostă republică sovietică, marcată de o intervenţie militară rusă în 2008, aspiră în mod oficial să adere la UE şi NATO, o direcţie adoptată după „Revoluţia trandafirilor” din 2003.

În urma acestei revoluții, la Tbilisi a ajuns la guvernare pro-occidentalul Mihail Saakaşvili, care se află acum în opoziţie deschisă față de guvernare, dar şi în închisoare, de unde denunţă o răzbunare politică a actualelor autorități.

2024, miză electorală

În 2024 urmează să aibă loc alegeri parlamentare și prezidențiale în Georgia, conform unei noi legislații electorale, care avantajează actualele autorități de la Tbilisi. Sub ghidajul direct al oligarhului Bidzina Ivanișvili, strâns legat de interesele de afaceri rusești, partidul de guvernământ Visul Georgian, nu are nicio intenție de a renunța la guvernare.

În 2017, Parlamentul Georgiei a adoptat o serie de amendamente constituționale, prin care a fost schimbat sistemul de alegere a președintelui republicii, începând cu 2024.

După ultimele alegeri prezidențiale directe din 2018, câștigate de diplomata franco-georgiană, Salome Zurabishvili, șeful statului caucazian va fi ales de Colegiul Electorilor, format din 300 de membri, a cărui componență va fi aprobată de către Comisia Electorală Centrală. Acest Colegiu va include toți deputații din Parlamentul Georgiei, organele legislative ale Republicilor Autonome Abhazia și Adjaria, dar și persoane nominalizate de partide politice și din aleșii locali. Președintele Georgiei este o funcție ceremonială, îndeplinind totodată și funcția de comandant șef al armatei georgiene.

În 2013, o serie de amendamente constituționale adoptate în Parlamentul Georgiei din 2010 până în 2013 au intrat în vigoare, finalizând tranziția Georgiei către o republică parlamentară. Puterile executive ale președintelui au fost reduse semnificativ în favoarea primului ministru. Președintele Georgiei va fi ales pentru un mandat de 5 ani, fără dezbateri și prin vot deschis. Aceeași persoană poate fi aleasă Președinte al Georgiei doar de două ori. Orice cetățean al Georgiei cu drept electoral, care a împlinit vârsta de 40 de ani și care locuiește în Georgia de cel puțin 15 ani, este eligibil pentru a candida la președinție, având nevoie de sprijinul a cel puțin 30 de membri ai Colegiului Electoral pentru a fi nominalizat.

Bomba parlamentarelor

După intrarea oficială a oligarhului Ivanișvili în politica georgiană la începutul anilor 2010, nu a durat mult până când Visul Georgian a învins partidul fostului președinte Mihail Saakaşvili, prelând controlul asupra puterii și alungându-l pe acesta din statul caucazian.

În urma unor negocieri controversate în septembrie 2017, Parlamentul de la Tbilisi a adoptat o serie de amendamente constituționale majore, care au vizat trecerea la un sistem complet proporțional până în 2024, cu un prag de 5%.

Anterior, parlamentul de 150 de locuri era ales printr-un sistem mixt, cu 77 de locuri alese prin reprezentare proporțională (prag de 5%) și 73 în circumscripții majoritare uninominale. Ca și în 2020, alegerile din 2024 se vor desfășura cu o cotă de gen de 25%. Partidele politice trebuie să includă femei în fiecare a patra poziție pe listele lor de partid.

Una din mizele principale ale alegerilor parlamentare din 2024 este reluarea discuțiilor politice cu Federația Rusă, partidul Visul Georgian mizând pe îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și continuarea, cel puțin declarativă, a eforturilor pentru aderarea la NATO și UE.

Factorul Ivanșvili

Visul Georgian, dar și Ivanșvili personal, l-au acuzat permanent pe fostul președinte Miheil Saakașvili că a declanșat războiul cu Federația Rusă, ducând la pierderea pieții ruse și recunoașterea de către Kremlin a independenței Republicii Abhazia și a Republicii Oseția de Sud.

Sub conducerea lui Ivanișvili, între Tbilisi și Moscova au început unele negocieri pe probleme economice, umanitare și culturale, fiind reluate și unele exporturi vitale pentru economia georgiană, mai ales pentru sectorul viticol.

Invazia militară rusă din Ucraina și poziția ambiguă a Georgiei a dus la o reanalizare de către Occident a rolului jucat de Bidzina Ivanișvili în politica georgiană, dar și la nivel regional. O serie din companiile sale sunt acuzate că participă la eludarea de către partea rusă a sancțiunilor internaționale impuse după 2014, dar și după invazia din 2022.

Lege controversată

Visul Georgian, partidul de guvernământ din Georgia, a anunţat că retrage proiectul de lege controversat privind ”agenţii străini”, după două nopţi de proteste violente, pe fondul criticilor că acest proiect este de inspiraţie rusă şi reprezintă o reorientare a ţării către autoritarism.

”În calitate de partid de guvernământ responsabil faţă de fiecare membru al societăţii, am decis să retragem în mod necondiţionat acest proiect de lege pe care îl susţineam”, a declarat partidul Visul Georgian, într-un comunicat publicat pe site-ul său. Proiectul de lege a fost ”prezentat într-o lumină proastă în mod înşelător”, adaugă formaţiunea politică, menţionând că va lansa consultări publice pentru ‘a explica mai bine’ scopul acestui text.

Delegaţia Uniunii Europene în Georgia a salutat, într-o postare pe Twitter, anunţul retragerii proiectului de lege şi a adăugat că îi ”încurajează” pe ”toţi liderii politici din Georgia să reia reformele proeuropene”.

Georgia, amenințată de conflicte separatiste

Agenți ai străinătății

Controversatul proiect de lege prevedea că organizaţiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate erau obligate să se înregistreze ca „agenţi ai străinătăţii”, în caz contrar riscând amenzi. Acest lucru ar afecta mass-media de opoziție și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, dușmani declarați ai actualului Guvern de la Tbilisi.

Adoptat în forma actuală, noul pachet legislativ va avantaja actuala guvernare pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024.

Adversarii legii susţin că acest proiect copia o lege adoptată în Rusia în 2012 şi pe care Kremlinul o foloseşte de atunci pentru a reprima mass-media şi vocile critice.

Adoptarea în primă lectură a proiectului de lege privind „agenţii străinătăţii ” a determinat mii de persoane să manifesteze la Tbilisi marţi seară, proteste dispersate cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. Situaţia s-a repetat şi miercuri seară, când poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa zeci de mii de persoane care manifestau la Tbilisi împotriva acestui proiect de lege.

Ministerul de Interne georgian a anunțat că zeci de persoane au fost arestate şi câteva zeci de poliţişti au fost răniţi în urma manifestațiilor violente.