SUA si Afganistan, parteneriat strategic

SUA si Afganistan, parteneriat strategic

Afganistanul şi SUA au finalizat proiectul unui acord de parteneriat strategic cu scopul de a defini relaţiile dintre Kabul şi Washington după anul 2014, a anunţat duminică preşedinţia afgană.
„Proiectul de acord privind parteneriatul pe termen lung dintre Afganistan şi SUA a fost finalizat şi semnat duminică la Kabul de către responsabili din cadrul celor două delegaţii ce au purtat negocieri” în capitala afgană, se arată în comunicat. „Acordul este gata pentru a fi semnat de cei doi preşedinţi”, se mai afirmă în document. Niciun detaliu nu a fost oferit în legătură cu conţinutul proiectului de acord ce urmează a fi înaintat preşedinţilor afgan şi american, precum şi Congresului de la Washington şi parlamentului de la Kabul.
Forţele NATO, cu un efectiv de 130.000 de soldaţi, ajută guvernul afgan de peste un deceniu în lupta împotriva insurecţiei talibane. Ele îşi vor încheia misiunea şi se vor retrage cel mai târziu la sfârşitul anului 2014, astfel încât între cele două ţări se poartă discuţii referitoare la viitorul relaţiei lor după acea dată.
Kabulul a pus deja două condiţii prealabile pentru semnarea acordului, şi anume transferul către autorităţile afgane al controlului asupra închisorii de la Bagram şi încetarea raidurilor nocturne ale forţelor internaţionale împotriva talibanilor.

Share our work
Rasmussen cere membrilor NATO sa finanteze armata afgana

Rasmussen cere membrilor NATO sa finanteze armata afgana

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut miercuri statelor aliate şi celor partenere să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane după retragerea trupelor NATO.
„S-a menţionat suma de 4 miliarde de dolari anual drept echivalentul „facturii” pentru o amploare sustenabilă a forţelor de securitate afgane. Nu s-a luat nicio decizie oficială, dar este o bună bază de planificare întrucât această cifră a fost confirmată de afgani şi de comunitatea internaţională. Le cer aliaţilor şi partenerilor să se angajeze faţă de un cadru general de finanţare a forţelor de securitate afgane”, a declarat Rasmussen, după prima parte a reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din NATO.
Efectivele coaliţiei internaţionale din Afganistan, care anul trecut au atins 140.000 de militari, au început deja procesul de retragere treptată din ţară. Numai SUA au avut desfăşuraţi aproximativ 100.000 de soldaţi pe teritoriul afgan, iar o treime dintre aceştia vor fi retraşi până în luna septembrie a acestui an. În acelaşi timp, forţele armatei şi poliţiei afgane vor ajunge la 352.000 de soldaţi la jumătatea acestui an, misiunea lor fiind de a menţine securitatea în ţară, ameninţată de cei 25.000 de talibani şi alţi insurgenţi.
În cursul după-amiezii de miercuri a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la care au participat miniştrii de externe şi cei ai apărării din statele aliate. Joi va avea loc Consiliul NATO-Rusia la nivel ministerial şi o reuniune a miniştrilor de externe din NATO şi din celelalte ţări participante la Forţa Internaţională de Securitate din Afganistan.

Share our work
Puternice atacuri sinucigase la Kabul

Puternice atacuri sinucigase la Kabul

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a estimat luni că atacurile sinucigaşe coordonate lansate duminică de către talibani la Kabul şi în alte trei mari oraşe din Afganistan denotă un eşec al serviciilor afgane şi al NATO.
”Infiltrările de terorişti la Kabul şi în alte provincii reprezintă un eşec al serviciilor pentru noi şi îndeosebi pentru NATO, şi trebuie să facă obiectul unei anchete serioase”, a declarat Karzai într-un comunicat. În acelaşi comunicat, şeful statului afgan a lăudat ”vitejia şi sacrificiul forţelor de securitate”, care, în opinia sa, au reacţionat ”rapid şi la momentul oportun pentru a-i contracara pe terorişti”.
”Forţele de securitate afgane i-au dovedit poporului afgan că pot să-şi apere ţara cu succes”, a declarat Karzai, în timp ce experţi şi diplomaţi oocidentali sunt preocupaţi în legătură cu o nouă demonstraţie de forţă a talibanilor odată cu apropierea termenului – sfârşitul lui 2014 – de retragere a tuturor trupelor combatante ale forţei NATO din Afganistan.
La acea dată, procesul de transfer al responsabilităţii securităţii ţării către forţele afgane va trebui finalizat, un pariu pentru experţi că ele nu vor fi niciodată pregătite, din lipsă de mijloace şi motivaţie, din cauza corupţiei şi a infiltrării talibanilor.

UE condamnă atacul

Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Catherine Ashton a condamnat ferm, duminică seară, atacurile coordonate comise duminică în Afganistan, precizând că personalul UE din această ţară este în siguranţă. „Uniunea Europeană doreşte să-şi reafirme sprijinul pentru guvernul afgan şi angajamentul său de a continua susţinerea eforturilor guvernului pentru consolidarea stabilităţii şi a democraţiei”, se menţionează în declaraţia şefei diplomaţiei europene.
Un număr de 36 de talibani au fost ucişi de bombele proprii sau de forţele de ordine, precum şi opt membri ai forţelor afgane şi trei civili, în atacurile concomitente lansate duminică de insurgenţii islamişti. Cel puţin şase atacuri coordonate au vizat parlamentul, un vicepreşedinte, forţa internaţională a NATO (ISAF) şi ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Japoniei din capitala afgană, talibanii dorind să marcheze începutul tradiţionalei lor ‘ofensive de primăvară’.
În afara celor 47 de morţi, 40 de membri ai forţelor afgane de securitate şi 25 de civili au fost răniţi în atacuri, potrivit unui ultim bilanţ realizat de ministrul de interne Bismillah Mohammadi. Şeful poliţiei din Kabul, Mohammad Ayoub Salangi, a declarat că 40 de civili reţinuţi ca ostatici duminică într-un imobil din apropierea parlamentului au fost eliberaţi în cursul nopţii şi sunt teferi. Atacurile coordonate de la Kabul au fost cele mai ample din cei peste zece ani de conflict.

Share our work
Afganii vor avea drept de veto in cazul raidurilor nocturne ale NATO

Afganii vor avea drept de veto in cazul raidurilor nocturne ale NATO

Guvernul afgan şi administraţia americană au ajuns la un acord privind raidurile nocturne, foarte contestate de Kabul, care vor trece sub responsabilitate afgană, a anunţat duminică Guvernul afgan.
„Când va fi nevoie de un raid nocturn”, o entitate formată din forţe afgane şi ale NATO „va decide”, iar „decizia finală le va reveni afganilor”, care „vor stabili dacă este nevoie de străini” în timpul acestor raiduri, a explicat pentru Aimal Faizi, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Hamid Karzai, transmite Mediafax. Operaţiunile nocturne ale coaliţiei împotriva caselor afgane sunt de multă vreme subiect de tensiune între preşedintele afgan şi aliaţii săi din cadrul NATO.
Aceste raiduri şi pierderile civile atribuite ISAF irită puternic populaţia şi alimentează resentimentul antioccidental, intimitatea familială, o valoare extrem de importantă în Afganistan, fiind dezvăluită în timpul acestor operaţiuni. O ceremonie a avut loc duminică la ora locală 15.00 la Ministerul de Externe pentru semnarea acestui acord. „După semnarea documentelor, toate raidurile nocturne vor fi conduse de afgani. Forţele străine, forţele americane vor avea un rol de susţinere”, a afirmat Aimal Faizi.

Share our work
Afganistan ar putea primi 4,1 miliarde de dolari pentru armata

Afganistan ar putea primi 4,1 miliarde de dolari pentru armata

NATO va acorda 4,1 miliarde de dolari pentru finanţarea armatei afgane după retragerea trupelor combatante, la sfârşitul anului 2014, a declarat joi preşedintele afgan Hamid Karzai, care a prezentat drept sigură semnarea unui acord pe această temă.
Potrivit explicaţiilor mai multor oficiali occidentali, neconfirmate de guvernul afgan, această sumă echivalează cu o reducere de facto a numărului de trupe afgane, care ar scădea de la 352.000 la 228.000 de poliţişti şi soldaţi. Un responsabil occidental a afirmat că cifra de 4,1 miliarde dolari, din care se scad 500 de milioane pe care-i va plăti Kabulul, a fost „o estimare iniţială” a sumei pe care comunitatea internaţională o va plăti pentru forţele de securitate afgane, care va fi certificată în cadrul Conferinţei de la Chicago privind Afganistanul din luna mai.
Unele state membre ale coaliţiei nu sunt însă de acord cu această sumă, a precizat o altă sursă occidentală. „S-a stabilit ca după 2014 şi pentru următorii zece ani, până în 2024, comunitatea internaţională condusă de Statele Unite, Europa şi alte ţări, să plătească 4,1 miliarde dolari pe an pentru armata noastră şi alte forţe armate”, a spus Karzai în cadrul unei ceremonii militare.
„Astăzi, armata şi poliţia, cu 352.000 oameni, costă 6 miliarde dolari. Cu 4,1 miliarde de euro, se vor finanţa 228.000 de oameni. Este un calcul aritmetic”, a afirmat un oficial occidental la Kabul, în timp ce o altă sursă occidentală a confirmat că „suma de bani şi numărul de trupe sunt legate” între ele.

Share our work