de Razvan Iorga | iun. 21, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Ucraina
Președintele american Donald Trump l-a primit, marți, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, într-o vizită simbolică de sprijinire a Ucrainei și a integrității sale teritoriale de către SUA. „Am primit un sprijin puternic din partea SUA, sprijin pentru suveranitate, integritate teritorială și independența a statului nostru, precum și ajutor pentru a continua reformele în Ucraina”, a declarat Poroșenko la o întâlnire cu presă din Washington, relatează Ukrinform.
În particular, cele două părți au discutat liniile de cooperare dintre Ucraina și SUA în sfera tehnico-militară. „Președintele (Trump n.r.) a dat instrucțiuni clare pentru a ne extinde cooperarea”, a mai spus Poroșenko.
„Agenda discuțiilor a fost foarte largă. Sunt pe deplin mulțumit de rezultatele negocierilor noastre și sunt recunoscător președintelui Trump, vicepreședintelui Pence și miniștrilor cu care m-am întâlnit, acolo unde am întâlnit un mare sprijin al statului nostru”, a concluzionat președintele.
Președintele Poroșenko a adăugat că SUA a cofirmat sprijinul privind acordurile de la Misnk de încetare a focului, reiterând necesitatea retragerii Rusiei din estul Ucrainei, cu tot cu soldați și echipamente militare, dincolo de granița Ucrainei cu Rusia.
Noi sancțiuni pentru Rusia
După întâlnirea dintre Trump și Poroșenko, Casa Albă a comunicat, prin secretarul de presă Sean Spicer, că sancțiunile americane împotriva Rusiei vor fi menținute atâta vreme cât Moscova se implică în conflictul din estul Ucrainei.
Trump a afirmat în fața camerelor de televiziune că „s-au făcut multe progrese” în relațiile bilaterale și că a avut cu oaspetele său „discuții foarte, foarte bune”. Nici el, nici purtătorul său de cuvânt nu au menționat însă acordul de pace de la Minsk, din 2015, remarcă Reuters.
Săptămâna trecută, secretarul de stat american Rex Tillerson a afirmat că SUA și-ar putea reconsidera poziția față de acord. Pe de altă parte, marți, înaintea întâlnirii celor doi președinți, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei, constând în includerea a încă 38 de persoane și organizații din Rusia pe lista de sancțiuni a Trezoreriei Statelor Unite.
Kremlinul se ferește de comentarii
Rusia nu a acordat prea mult spațiu în presa sa vizitei lui Poroșenko la Moscova, iar oficialii de la Kremlin s-au ferit să comenteze această întâlnire. Solicitat să dea o notă întâlnirii de la Casa Albă, purtătorul de cuvânt al Kremlinui, Dmitri Peskov s-a abținut. “E meseria politologilor ucraineni și a observatorilor americani”, a declarat reprezentantul oficial al Kremlinului. Acesta a adăugat că Moscova ar saluta faptul, dacă, în urma acestor contacte, “Kievul ar recepționa semnalele de respectare a Acordului de la Minsk”.
de Razvan Iorga | mai 18, 2015 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa recenta vizita a sefului diplomatiei american, John Kerry, la Moscova, un alt oficial de rang inalt se afla, luni, in Rusia. Adjunctul secretarului de stat american pentru Europa si Eurasia, Victoria Nuland, va discuta cu omologii sai rusi despre situatia din Ucraina si implementarea Acordurilor de la Minsk ce presupun incetarea focului in estul Ucrainei. Cu aceasta ocazie, Nuland urmeaza sa poarte discutii cu doi ministri adjuncti de externe ai Rusiei, Grigori Karasin, respectiv Serghei Riabkov si are prevazute o serie de intalniri cu reprezentanti ai organizatiilor pentru drepturile omului din Rusia. Aceasta este a doua vizita a Victoriei Nuland in Rusia in decurs de o saptamana. La 12 mai, ea a facut parte din delegatia care l-a insotit pe secretarul de stat John Kerry in vizita la Soci — celebra statiune pe coasta Marii Negre din sudul Federatiei Ruse. La Moscova Nuland vine de la Kiev unde s-a aflat la sfarsitul saptamanii trecute, intr-o vizita de doua zile.
Extinderea formatului „Normandia”
Unul dintre principalele subiecte ale consultarilor Victoriei Nuland la Moscova vizeaza examinarea „urmatoarelor etape de punere in aplicare a Acordului de la Minsk”. Ministrul rus adjunct de externe Grigori Karasin a declarat pentru RIA Novosti ca, la intalnirea de luni, discutiile se vor axa pe angajarea unui dialog intre Kiev si autoproclomatele ‘republici populare’ Donetk si Lugansk. ‘Discutia va fi legata de solutionarea crizei ucrainene, prin urmare, va fi abordata si punerea in aplicare a acordurilor de la Minsk: in primul rand, initierea unui dialog (intre Donetk, Lugansk si Kiev), inceperea activitatii subgrupurilor de lucru in cadrul Grupului de contact existent, precum si o serie intreaga de probleme’, a subliniat Karasin. In timpul vizitei sale saptamana trecuta la Kiev, Nuland a discutat cu autoritatile ucrainene posibilitatea utilizarii subgrupului de lucru pentru probleme politice pentru asigurarea standardelor OSCE in pregatirea alegerilor locale din Donbas. Anuntandu-si vizita la Moscova, adjunctul secretarului de stat american pentru Europa si Eurasia, declarase ca Statele Unite intentioneaza sa-si extinda participarea in asigurarea realizarii acordurilor de la Minsk, inclusiv in cadrul asa-numitului format ‘Normandia’ (Ucraina, Germania, Franta, Rusia). Ea nu a dezvaluit in ce anume consta o astfel de ‘extindere’, dar ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, declarase anterior pentru RIA Novosti ca a discutat cu John Kerry ‘posibilitatea unei implicari mai eficiente si practice a partii americane pentru a contribui la punerea in aplicare a acordurilor de la Minsk’, scrie agentia mentionata de presa. Pana in prezent, SUA au fost absent de la negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit agentiei Sputnik.
de Razvan Iorga | mart. 18, 2015 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Situatia escaladeaza din nou pe relatia Kiev-Moscova chiar daca autoritatile ucrainene au decis sa faca o demobilizare a unor militare ce au activat pe front pana in prezent de la inceputul conflictului. Potrivit Ministerului ucrainean al Apararii, in perioada 18 martie — 1 mai 2015 urmeaza sa fie lasati la vatra aproximativ 35.300 de militari care au fost mobilizati in armata ucraineana in conformitate cu decretul presedintelui Petro Porosenko din 17 martie 2014. Presa ucraineana scrie insa ca acest proces nu inseamna o reducere a efectivelor armatei, ci o forma de rotatie a soldatilor care au activat in randul fortelor ucrainene timp de aproape un an cu altii chemati sub arme. Mai mult, Ucraina intentioneaza sa-si sporeasca efectivele armatei sale la 250.000 de militari. in Ucraina au avut loc patru valuri de mobilizare de la declansarea, in aprilie 2014, a conflictului din estul tarii, ultimul fiind lansat in luna ianuarie 2015.
Pe de alta parte, Rusia acuza Kievul de incalcare a acordurile de la Minsk, aflate in vigoare, dupa ce Rada Suprema ucraineana a adoptat parti o lege care priveste acordarea unei mai mari autonomii pentru regiunile din estul Ucrainei. „Parlamentul ucrainean a luat o decizie care vine sa rescrie acordul sau, pentru a spune mai simplu, il incalca grosolan (…) Rada Suprema, la propunerea presedintelui Petro Porosenko — ceea ce m-a si surprins, pentru ca presedintele Ucrainei a sustinut acordurile de la Minsk din 12 februarie — a adoptat decizii care, in esenta, rescriu aceste acorduri si, pur si simplu, le incalca intr-un mod grosolan, intrucat rezolutiile sale conditioneaza aplicarea legii cu privire la statutul special de necesitatea ‘eliberarii’ acestor teritorii pe care le proclama drept ‘ocupate”, a afirmat Lavrov, potrivit Itar-Tass.La randul sau, Kievul afirma ca respectiva lege este in concordanta cu acordurile de pace de la Minsk. ‘Kievul cauta sa inlocuiasca practic toti alesii de catre populatie prin alte persoane’, sustine seful diplomatiei ruse, facand referire la faptul ca ‘statut special’ nu va fi acordat localitatilor separatiste decat dupa alegeri locale care sa fie organizate in conformitate cu legislatia ucraineana, sub controlul observatorilor independenti.
de Razvan Iorga | ian. 29, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasenko a declarat joi ca nu exclude varianta iesirii tarii sale din Uniunea Economica Eurasiatica din care face parte alaturi de Rusia si Kazahstan, in cazul in care Acordurile de la Minsk de incetare a focului in estul Ucrainei nu vor fi respectate. Belarus si Rusia au relatii din ce in ce mai reci dupa declasarea crizei sanctiunilor economice. Lukasenko a spus chiar ca vrea intarirea relatiilor cu UE si SUA. Lukasenko a spus intr-o videoconfeinta ca razboaiele comerciale in interiorul Uniunii sunt inacceptabile si a adus ca exemplu confruntarile dintre Belarus si Rusia in chestiunea comertului cu alimente. Liderul belarus a spus ca tara sa si mai ales Kazahstanul au respins mereu orice natura politica a Uniunii si au insistat mereu pe obiectivele ei pur economice, aluzie la presupuse incercari ale Kremlinului sa o foloseasca drept parghie politica, relateaza Europa Libera. Anexarea Crimeii de catre Rusia si sprijinul acordat separatistilor din estul Ucrainei i-au ingrijorat partenerele de uniune.
