Sistemul antiracheta al SUA, contestat la Washinghton

, , , , ,
 

Premierul rus, Vladimir Putin, ingrijorat de scutul antiracheta al SUA

Premierul rus, Vladimir Putin, ingrijorat de scutul antiracheta al SUA

Sistemul de interceptare antiracheta Standard Missile 3 (SM-3), pe care Statele Unite intentioneaza sa îl instaleze în România, nu este foarte fiabil, având o eficienta de doar 10 – 20%, arata un studiu citat de editia online a New York Times, evaluarea fiind însa contestata de Pentagon, relateaza mass-media de la Bucuresti. Planul administratiei Barack Obama de reducere a arsenalului nuclear american şi de contracarare a amenintarii nucleare iraniene se bazeaza pe o noua generatie de sisteme antiracheta, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Anul trecut, liderul de la Casa Alba cataloga noile sisteme ca având “o eficienta demonstrata”. Anuntul facut de Barack Obama în septembrie 2009, privind reconfigurarea planului antiracheta, se baza pe analizele Pentagonului, conform carora sistemul SM-3 ar fi interceptat 84% din rachetele vizate, în cursul testelor efectuate de fortele militare americane.
Însa o noua analiza, realizata de experti de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi de la Universitatea Cornell, pune sub semnul întrebarii eficienta interceptoarelor antiracheta de tip Standard Missile 3 (SM-3), care ar urma sa fie amplasate pe teritoriul României în cadrul sistemului american antibalistic. Conform reevaluarii efectuate de specialiştii Theodore A. Postol (MIT) şi George N. Lewis (Universitatea Cornell), reexaminarea a zece dintre testele care au avut succes pare sa arate doar una sau doua interceptari reuşite, eficienta fiind, prin urmare, de doar 10 – 20%.

Sistem fragil

Potrivit expertilor, rachetele care transporta focoase nucleare ar fi doar scoase de pe traiectorie, dar nu şi distruse. În cazul unei rachete cu încarcatura  conventionala, aceasta ar fi o solutie, dar o bomba nucleara risca sa poata fi totuşi detonata. Diferenta între cele doua evaluari se refera la necesitatea ca sistemul SM-3 sa loveasca şi sa distruga o focoasa nucleara, aşa cum Pentagonul sustine pe site-ul oficial al institutiei, citat de mass-media de la Bucuresti. “Sistemul este foarte fragil şi rigid, interceptând focoasele nucleare doar accidental, asta daca ar reuşi”, explica Theodore A. Postol, fost consilier al Pentagonului.
Într-un comunicat, Agentia pentru Apararea Balistica, subordonata Pentagonului, sustine rezultatele testarilor oficiale ale sistemului SM-3, afirmând ca analizele lui Theodore Postol şi George Lewis sunt total eronate. “Ipoteza (celor doi specialişti – n.red) este greşita. Sistemul SM-3 atinge rezultate la care aspira multe alte programe ale Departamentului Apararii”, sustine Richard Lehner, purtatorul de cuvânt al Agentiei pentru Apararea Balistica. În pofida asigurarilor, Pentagonul a recunoscut ca în patru din zece teste nu s-a simulat prezenta unui focos nuclear. Casa Alba a refuzat sa  comenteze criticile referitoare la eficienta sistemului SM-3.

Conflict academic

Disputa între specialiştii independenti  şi Pentagon se refera la necesitatea interceptarii doar a rachetei care transporta încarcatura nucleara sau la interceptarea focosului propriu-zis. Theodore Postol sustine ca sistemul SM-3 trebuie sa intercepteze focosul nuclear propriu-zis, iar Pentagonul pare sa confirme ipoteza. “Interceptoarele ating focosul cu viteza de impact foarte mare, distrugând tinta”, scrie site-ul oficial al Pentagonului.
Reamintim ca in data de 4 februarie 2010, SUA au invitat oficial România sa participe la scutul antiracheta. Mesajul preşedintelui american a fost adus la Bucureşti de Ellen Tauscher, subsecretar de Stat pentru Controlul Armamentului. În aceeaşi zi, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat amplasarea pe teritoriul României a unor interceptoare de racheta de tip Standard Missile 3 (SM-3), în cadrul sistemului american de aparare antibalistica.

Riposta rusa

In conditiile in care Romania si Bulgaria se pregatesc sa gazduiasca elemente ale scutului antiracheta american in Europa, Rusia si Ucraina, doua tari din ce in ce mai apropiate odata cu instalarea la putere a presedintelui ucrainean cu viziuni prorusesti, Viktor Ianukovici, se gandesc la masuri de retorsiune menite sa echilibreze balantele echilibrului de putere la Marea Neagra. Intentia axei Kiev-Moscova a fost dezvaluita de fostul comandant al Flotei Ruse de la Marea Neagra, amiralul Vladimir Komoedov, care a declarat vineri pentru publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta  ca cele doua tari ar putea oficializa contructia unor noi obietive militare la Nikolaev si Odesa si foarte probabil la gurile Dunarii, acolo unde, sustine fostul comandant rus, ar exista “dispute teritoriale” intre Romania si Ucraina. “Posibilitatea de a extinde Flota Marii Negre spre Vest este un raspuns la extinderea spre est a NATO, unde de exemplu, in Romania si Bulgaria Statele Unite au inceput instalarea de noi baze militare”,  a mai declarat fostul comandant al Flotei Marii Negre, Komoedov, pentru Nezavisimaia Gazeta , preluat de portalul azi.md. Declaratia amiralului Vladimir Komoedov vine sa le intareasca pr cele facute recent de catre Statului Major General al Fortelor Armate Ruse, Nikolai Makarov, care a spus ca in timpul vizitei la obiectivele militare rusesti de la Marea Neagra ca, in baza ordinului presedintelui Federatiei Ruse, Ministerul Apararii a infiintat un grup de lucru care in termen de doua luni va evalua starea bazei militare a Flotei Marii Negre din Sevastopol. Acesta a mai spus ca exista planuri serioase de a moderniza Flota Marii Negre in cadrul unui program care se va desfasura pana in 2020. „Acesta este un program major de a moderniza Flota Marii Negre pe toate directiile – si a vaselor, si a submarinelor, si a aviatiei”, a adaugat Makarov. Ucraina si Rusia au semnat recent acordul privind prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, cu posibilitate de prelungire pe inca cinci ani. In acest sens Rusia intentioneaza sa modernizeze flota sa din Crimeea.

Bazele rusesti la Marea Neagra se inmultesc

Baza de la Sevastopol nu este singurul obiectiv militar de la Marea Neagra pe care Rusia mizeaza. La inceptul acestei luni, Rusia a anuntat ca isi va continua investitiile in baza navala de la Novorosiisk care era pregatita sa-i preia fucntiunile primei. Seful Executivului moscovit, Vladimir Putin, a declarat recent ca Rusia va finaliza pana in 2020 constructia unei noi baze navale in portul Novorosiisk, aflat la Marea Neagra, investitia ridicandu-se la 92 de miliarde de ruble (3 miliarde de dolari). “In cadrul unui program federal special, pana in 2020 vor fi alocate 92 de miliarde de ruble pentru constructia bazei”, a spus Putin, precizand ca pana in prezent au fost deja alocate 13,5 miliarde de ruble, informeaza RIA Novosti. De asemenea, directorul companiei SpetsStroi, Nikolai Abroskin, care asigura constructia bazei, a precizat ca lucrarile au fost demarate in 2005, iar proiectul prevede trei etape. Prima dintre acestea, va fi incheiata in 2010, cea de-a doua, in 2016, iar faza a treia a proiectului va fi finalizata in 2020. Putin a semnat, in 2003, in calitate de presedinte al Rusiei, decretul privind constructia bazei, pentru care au fost alocate initial 12,3 miliarde de ruble (480 de milioane de dolari). Reamintim ca dupa sedinta CSAT desfasurata in 4 februarie 2010, presedintele Traian Basescu a anuntat participarea Romaniei la proiectul scutului antiracheta american. Romania urmeaza sa gazduiasca interceptori terestri sub forma a trei baterii cu 24 de rachete de tip SM-3,

Romania, pivot al politicii antiracheta a SUA

Frank Rose, asistent-adjunct al secretarului de Stat american Hillary Clinton, a prezentat recent noua abordare a SUA in domeniul apararii antibalistice, multumind Romaniei pentru participarea la proiectul instalarii unor elemente antiracheta in Europa, informeaza un comunicat de presa al Departamentului de Stat, citat de mass-media de la Bucuresti. “Proiectul antiracheta contribuie la sustinerea diplomatiei si apararii, doi dintre pilonii strategiei internationale de securitate, al treilea pilon fiind dezvoltarea. Proiectele antiracheta le ofera garantii aliatilor si partenerilor nostri ca Statele Unite au vointa si mijloacele pentru a impiedica si contracara, in caz de necesitate, un atac balistic impotriva aliatilor nostri si trupelor noastre” a declarat Frank Rose.
“Poate mai putin evident este rolul proiectului antiracheta in sustinerea obiectivelor noastre diplomatice. Potentialii nostri adversari utilizeaza rachete balistice in vremuri de pace ca instrument pentru sustinerea obiectivelor diplomatice si uneori pentru a intimida sau a face presiuni asupra vecinilor. Prin oferirea unor sisteme antiracheta ca mijloace de aparare regionala, sporim credibilitatea angajamentelor americane fata de aliati si prieteni, situatie care ne permite sa construim coalitii pentru urmarirea unor obiective comune”, adauga oficialul american, citat de mass-media. “In plus, sistemele antiracheta ne ofera mai multe optiuni, inclusiv timp, pentru solutionarea pe cale pasnica a disputelor, contribuind astfel la stabilitatea regionala si la contracararea amenintarilor” mai subliniaza asistentul-adjunct al secretarului de Stat american.

Multumiri americane

Potrivit oficialului american, noua abordare a SUA in domeniul antiracheta este motivata de cresterea amenintarilor balistice regionale, in special din partea unor rachete cu raze scurte si medii de actiune, mai ales din partea unor tari precum Coreea de Nord si Iran. “Atat noile evaluari privind amenintarile, cat si progresele americane in domeniul tehnologiilor antiracheta au contribuit semnificativ la decizia presedintelui Barack Obama din septembrie 2009 de a face unele modificari in planul initial privind elementele europene antiracheta. Proiectul initial prevedea amplasarea a zece interceptoare fixe in Polonia si a unui radar in Cehia, care ar fi avut rolul protejarii Statelor Unite si unor parti din Europa de riscul unor rachete cu raza lunga de actiune lansate din Iran. Insa planul initial nu ar fi oferit protectie fata de rachete cu raza scurta si medie de actiune lansate din Orientul Mijlociu” mai subliniaza Frank Rose.
Oficialul american a salutat decizia Romaniei de a participa la proiectul american antiracheta. “Pe 4 februarie, Romania a acceptat sa participe la noul plan antiracheta prezentat de presedinte (intitulat Abordarea Adaptiva Etapizata — Phased Adaptive Approach — PAA), gazduind un sistem de interceptare terestra SM-3 care ar urma sa fie montat pana in 2015. Suntem incantati si salutam participarea Romaniei la proiectul PAA, asa cum salutam participarea tuturor aliatilor din cadrul NATO” a mai precizat Frank Rose.

Moscova nu crede in scut

Federatia Rusa nu poate permite ca planurile americane de a desfasura elemente ale scutului sau antiracheta in Europa sa ameninte eficacitatea apararii sale nucleare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de mass-media locala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Administratia americana sustine ca programul sau global antiracheta nu este directionat contra Rusiei. Totusi, concluziile noastre despre potentialul adevarat al viitorului sistem de aparare antiracheta ar trebui sa se bazeze pe specificul militar si factorii tehnici, nu pe cuvinte” a subliniat Lavrov. „Nu vom accepta o stare de fapt in care un sistem de aparare anti-racheta prezinta o amenintare la potentialul de aparare nucleara al Rusiei” a mai declarat seful diplomatiei rusesti.
Anterior, surse militare americane, au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca sistemul de aparare antiracheta al SUA din Europa ar putea sa loveasca rachetele balistice intercontinentale ruse pana in 2020.

Sprijin balcanic

Reamintim ca Romania si Bulgaria au anuntat ca sunt in discutii cu SUA pentru a gazdui elemente ale scutului antitacheta, desfasurarea de rachete interceptoare americane la Marea Neagra declansand critici aspre din partea oficialilor de la Moscova. Negocierile cu Romania si Bulgaria vin la scurt timp dupa ce presedintele american Barack Obama a renuntat la intentiile predesorului de a introduce un radar si rachete interceptoare in Cehia sI Polonia, proiect caruia Rusia i s-a opus cu vehementa, considerand ca reprezinta o amenintare „fara precedent” la adresa securitatii sale nationale.
Totodata, ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, citat de mass-media internationala, avertiza luna trecuta ca Rusia tot ar putea desfasura rachete Iskander in Kaliningrad, enclava sa la Marea Baltica, daca apar noi amenintari in Europa indreptate impotriva Moscovei.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor actuale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *