Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, a declarat, miercuri, in fata Senatului, ca Romania nu va trebui sa asigure niciun fel de resurse financiare pentru instalarea elementerlor scutului antiracheta, ci doar pentru asigurarea securitatii zonei in care urmeaza sa fie amplasate aceste componente. „Nu va avea costuri semnificative, dimpotriva. In rest, costurile nu tin nici de interceptoare, nici de infrastructura militara care va fi construita, ci practic de asigurarea securitatii ei in jurul perimetrului. Deci costuri minimale, care nu au niciun impact macroeconomic si care vor fi in orice caz minimale”, a afirmat Teodor Baconschi. La randul sau, ministrul Apararii, Gabriel Oprea, a tinut sa precizeze ca in momentul de fata nu se poate vorbi despre costuri sau despre locurile unde vor fi amplasate elemente ale scutului antiracheta, aceste lucrand urmand sa fie stabilite la nivelul expertilor romani si americani. „Nu putem vorbi in acest moment despre costuri sau despre locatie. Vor urma discutii la nivel de experti”, a explicat ministrul Apararii.

Eventuale negocieri

Presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean, a declarat la randu-i ca nu exista costuri pentru partea romana in ce priveste achizitia interceptorilor sau de amenajarea locatiilor unde vor fi amplasati. “Din informatiile pe care reprezentantii institutiilor guvernamentale ni le-au prezentat, nu exista costuri legate de achizitia interceptorilor sau de amenajarea locatiilor respective. Daca pe parcurs vor aparea astfel de discutii in general, astfel de lucruri se negociaza si, in orice caz, estimat, costurile vor fi minime”, a precizat Corlatean la finalul audierilor la care au participat ministrul Apararii si ministrul de Exetrne dar si seful SRI si adjunctul SIE. Presedintele Comisiei de politica externa din Senat a precizat ca, in ce priveste procedura interna, urmeaza sa fie negociate in perioada urmatoare, pe parcursul estimat de un an, pana la un an si jumatate, un acord principal. “Evident vor fi si acorduri subsecvente de ordin tehnic. Acordul principal urmeaza sa intre la momentul respectiv, dupa negociere, in pocedura de dezbatere parlamentara si supusa ratificarii”, a spus Corlatean.

SRI confirma

La randul sau, seful Serviciului Roman de Informatii (SRI), George Maior a mers pe aceeasi linie cu ante-vorbitorii sai. “Asa cum au subliniat si domnii ministri, nu implica costuri, dimpotriva, este un plus de securitate fundamental pentru tara, in ceea ce priveste amenintari noi, ale secolului XXI. Eram descoperiti din acest punct de vedere si aceasta este o evolutie semnificativa din punct de vedere al securitatii nationale”, a spus Maior la finalul sedintei cu senatorii, care a durat aproape doua ore. Ministrul Apararii, Gabriel Oprea, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, seful SRI, George Maior si adjunctul SIE, Silviu Predoiu, au participat, miercuri, la Senat, la audieri pe tema noului scut antiracheta, in prezenta senatorilor din Comisiile de aparare si de politica externa si a presedintelui si vicepresedintelui de la Comisia de aparare din Camera Deputatilor, Costica Canacheu, si George Scutaru.

Abordare graduala

Romania va fi implicata in cea de-a doua etapa a implementarii scutului american in Europa. Ea presupune gazduirea de interceptori terestri, adica rachete de interceptare SM-3, tip block 1B, care vor putea deveni operationali incepand din anul 2015. Participarea Romaniei presupune numai amplasarea de interceptori terestri, nu si de radare, care vor fi gazduite de alte state, subliniaza Ministerul de Externe. De asemenea, participarea Romaniei nu implica amplasarea de rachete de interceptare pe nave romanesti sau straine in Marea Neagra, limitandu-se strict la amplasarea de interceptori terestri, adica numai pe uscat. Presedintele Traian Basescu a anuntat la 4 februarie ca Romania a acceptat invitatia administratiei Obama de a gazdui interceptori de rachete ca parte a scutului american.

Rusia regandeste strategia la Marea Neagra

Planurile SUA de a mobiliza elemente ale unui scut antiracheta in Romania vor determina anumite ajustari in rolul Flotei Ruse a Marii Negre, a declarat presedintele comisiei de politica maritima nationala din Consiliul Federatiei, citat de Interfax. „Flota Marii Negre indeplineste o serie de functii privind protejarea intereselor Federatiei Ruse si ale aliatilor nostri in acea regiune. Si orice schimbari ale potentialului militar al altor tari acolo vor necesita si ajustarea sarcinilor noastre”, a declarat Viaceslav Popov, fost comandant al Flotei Ruse Nordice. „Acesta este un proces natural si nu ar trebui trasa nici o concluzie politica de aici”, a spus el. „Daca aceasta (mobilizarea de elemente ale scutului antiracheta) are loc, sarcinile Statului Major, Comandamentului Central al Marinei si comandantului flotei vor fi modificate in consecinta. Ele ar trebui sa raspunda situatiei care se schimba”, a spus Popov. „Luand in considerare lungimea granitelor noastre maritime si marimea zonei noastre economice exclusive si a platoului continental, marina se confrunta cu o provocare uriasa de a apara interesele nationale ale Rusiei la nivel maritim”, a declarat el.