Parlamentul suedez (Riksadag) poate repeta, in 2011, votul privitor la rezolutia recunoasterii genocidului armenilor in Imperiul Otoman, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Suediei Carl Bildt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu este corect sa adoptam hotarari politice despre evenimente care au avut loc acum 100 de ani, astazi trebuie sa ne gandim nu la 1915, ci la 2015, an in care Turcia poate deveni membru al UE” a subliniat acesta.
Reamintim ca la 11 martie, Rikstagul suedez a adoptat rezolutia privind recunoasterea genocidului armean. Lobby acestui proiect de lege i-a fost facut, inca din 2008, de catre partidele de opozitie de stanga – social-democratii si „verzii”. Proiectul de lege a fost adoptat cu 131 de voturi pentru si 130 impotriva. In rezolutie evenimentele din 1915 sunt caracterizate ca genocid si se spune ca Suedia trebuie sa inceapa activitatea in cadrul UE si ONU pentru recunoasterea evenimentului din 1915 drept genocid.
Furie turca
Militanţii Partidului Muncii, formatiune ultranationalista turca, au manifestat saptamana trecuta în faţa reprezentantelor diplomatice ale Suediei din Turcia, solicitand expulzarea diplomatilor suedezi din aceasta tara. Anterior, premierul turc, Recep Tayyip Erdogan şi-a anulat în semn de protest o vizită pe care urma să o facă la Stockholm. „Acest subiect ar trebui lăsat istoricilor”, a declarat acesta, dupa ce Ankara şi-a rechemat ambasadorul din Suedia, în semn de protest. „Faptul că subiectul este folosit ca o ameninţare de diverse ţări este nedrept şi de neînţeles”, declară prim-ministrul turc.
„Decizia din Parlamentul suedez nu va afecta în nici un fel sprijinul foarte puternic pe care Guvernul suedez îl oferă pentru viitoarea aderare a Turciei la Uniunea Europeană”, a mai declarat si ambasadorul Suediei la Istanbul, Christer Asp.
Precedent american
Reamintim ca in data de 4 martie 2010, o comisie a Congresului american a recunoscut genocidul armean comis în timpul Imperiului Otoman, ignorând avertismentele secretarului de stat Hillary Clinton şi ale Ankarei, care şi-a rechemat ambasadorul de la Washington.
Masacrele şi deportările armenilor între 1915 şi 1917, în timpul Imperiului Otoman, s-au soldat cu peste 1,5 milioane de morţi, potrivit armenilor, între 250.000 şi 500.000 potrivit Turciei, care respinge noţiunea de genocid, recunoscută de Paris, Ottawa şi Parlamentul European. Ankara admite în prezent că au fost comise masacre şi că numeroşi armeni şi-au pierdut viaţa în urma deportărilor. Dar consideră că a fost vorba de o represiune vizând populaţia vinovată de colaborare cu inamicul rus în timpul Primului Război Mondial. Istoricii turci considera ca in timpul conflictului, sute de mii de turci au fost ucişi de armeni, inclusiv de unitati de voluntari aflate in armata rusa, franceza si engleza.
0 Comentarii