de Razvan Iorga | iun. 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Separatistii pro-rusi din Ucraina si Republica Moldova incearca sa construiasca noi punti si sa extinda rebeliunea in tot acest spatiu. Insurgentii autoproclamatei „Republici Lugansk” au cerut vineri sa le fie recunoscuta independenta de catre de catre regimul omolog de la Tiraspol. Solicitarea a fost trimisa catre mai multe administratii pro-ruse separatiste din acest spatiu, printre care si autoproclamatei „republici nistrene”. De asemenea, printre adresanti se numara si doi subiecti ai Federatiei Ruse, in total fiind transmise 15 astfel de cereri. Acestea sunt Rusia, Belarus, China, Armenia, Siria, Serbia, Venezuela, Cuba, Nicaragua. Pana acum, niciun reprezentant al puterii centrale care a primit solicitarea din partea „republicii populare Luhansk” nu a reactionat. Deocamdata, separatistii de la Tiraspol nu vor sa riste deteriorarea relatiilor cu Ucraina. „Oamenii de afaceri din Transnistria au interese comerciale in Ucraina. in acelasi timp, in cazul in care vor recunoaste independenta acestui teritoriu, Tiraspolul va trebui sa sustina militar „noii parteneri”, ceea ce l-ar pune intr-o situatie delicata pe Evgheni Sevciuk, care a absolvit Academia Diplomatica a Ministerului de Externe al Ucrainei”, scrie dniester.ru, citat de Ziarul National. Recent, separatistii au organizat un referendum in cadrul caruia a fost declarat independenta pentru regiunile Donetk si Lugansk.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Lucrurile incet sa se precipite in estul Ucrainei, acolo unde Rusia nu mai are nicio jena in a-si arata sustinerea, inclusiv militara pentru separatistii anti-Kiev. Joi, mass media ucraineana a relatat ca separatistii pro-rusi ar fi primit prin intermediul coridorului sanitar autorizat de Kiev trei tancuri de tip T-3 din partea Rusiei. Si vineri luptele au continuat intre fortele pro-guvernamentale si insurgenti in orasul Mariupol. Problema cea mai mare pentru Ucraina este faptul ca nu mai are control la o importanta bucata din frontiera sa estica cu Rusia. Kievul nu controleaza la ora actuala circa 184 km de frontiera cu Rusia, a indicat vineri primul adjunct al sefului Serviciului ucrainean pentru frontiera, Pavel sisolin, citat de Interfax-Ukraina. ‘Este trist, dar astazi Ucraina nu controleaza 184 de km din cei 2200 de km ai frontierei de stat’, a indicat oficialul ucrainean, intr-un interviu acordat publicatiei electronice Glavkom. ‘Nu vreau sa mint pe nimeni si sa afirm ca situatia ar fi alta’, a adaugat el.
Potrivit acestuia, practic teritoriul de la linia de granita pana la orasele Donetk si Lugansk — zona miniera Donbas — scapa astazi controlului guvernamental. ‘Acolo nu exista nicio autoritate locala, nici forte de ordine, nicio filiala a SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei), nimic’, a subliniat acelasi responsabil ucrainean. In acelasi timp, consilierul ministrului ucrainean de interne Anton Gherascenko a declarat vineri ca pana sambata granita de stat a Ucrainei in est ar trebui sa fie securizata de fortele armatei ucrainene si ale Garzii Nationale, informeaza Ria Novosti.
Autoritatile de la Kiev acuza Rusia ca permite infiltrarea de combatanti si arme pe teritoriul sau, dar Moscova respinge aceste acuzatii. Guvernul ucrainean a decis sa inchida temporar opt puncte de control in estul tarii, unele dintre care sunt controlate de rebeli. ‘Cu privire la problema frontierelor de stat: in noaptea aceasta (de joi spre vineri), cu sprijinul Garzii Nationale am realizat un mars de la sud la nord si invers pentru a securiza acea portiune a granitei, care din pacate a ramas deschisa in urma atacurilor masive ale rebelilor’, a mai spus consilierul ministrului ucrainean de interne, citat de agentia de presa Unian. ‘Se va trage cu tunuri din blindate pe caile de acces, iar combatantii care vor incerca sa se infiltreze ilegal pe teritoriul Ucrainei vor fi nimiciti’, a avertizat el.
Manevre militare in Kalinigrad
In tot acest peisaj, fortele ruse s-au pus in miscare. Este vorba de manevre tactice pe care acestea le realizeaza in enclava Kaliningrad. Unitati ale Fortelor de aparare aerospatiala ruse au amplasat aici, vineri, sistemele de rachete sol-aer S-300 in pozitie de lupta, a indicat Ministerul rus al Apararii, citat de Ria Novosti si Reuters, in cadrul raspunsului sau la exercitiile NATO in regiune. Sistemele operativ-tactice de rachete S-300 au raza de actiune de 125 de mile (200 de km), iar Rusia a alimentat ingrijorarea Occidentului atunci cand a incercat sa le vanda in Orientul Mijlociu.
Rusia a initiat saptamana aceasta exercitii militare in enclava Kaliningrad ‘comparabile’ cu cele lansate de NATO in apropierea frontierei sale cu tarile baltice, dupa cum a indicat marti Ministerul rus al Apararii. Aceste aplicatii intervin in contextul crizei dintre Moscova si Occident ca urmare a anexarii Crimeii (peninsula din sudul Ucrainei) si pe fondul acuzatiilor occidentale ca partea rusa sprijina insurectia separatista din sud-estul Ucrainei. Avioane de vanatoare ale NATO care patruleaza spatiul aerian al republicilor baltice — Estonia, Letonia si Lituania — au fost ridicate vineri de patru ori de la sol pentru a identifica avioane militare ruse care zburau in apropierea spatiului aerian al Letoniei, a indicat armata din aceasta republica baltica.
Lupte grele la Mariupol
Estul Ucrainei a fost din nou agitat vineri dupa ce militarii ucraineni au inceput faza activa a operatiunii anti-teroriste impotriva insurgentilor din orasul Mariupol, port de circa jumatate de milion de locuitori, situat la Marea Azov. ‘Operatiunea planificata pentru eliminarea zonei fortificate a teroristilor din (asa-numita) ‘Republica Populara’ Donetk, in frunte cu autoritatea criminala Cecen, este in curs de desfasurare. Zona de operatiuni — centrul Mariupol — este incercuita’, scrie Avakov.
Potrivit ministrului ucrainean, ‘operatiunea a inceput vineri, in jurul orei 04h50, si decurge conform planului’. ‘Operatiunea decurge cu succes. Toate principalele puncte ale bastionului separatistilor au fost preluate sub control (guvernamental)’, indica Avakov, adaugand ca numai doi soldati ucraineni au fost raniti in luptele de la Mariupol, in timp ce pierderile in randul separatistilor sunt semnificative. ‘La Mariupol, luptele se dau la intersectia strazilor Italiana si Greaca. Se incearca luarea cu asalt a sediului Republicii Populare Donetk. Militarii ucraineni trag cu bazooka (aruncator de grenade antitanc portabil). Un incendiu a izbucnit in cladire. Rebelii se mentin pe pozitie’, se mentioneaza pe pagina de Twitter a separatistilor din Donetk. Garda Nationala, subordonata Kievului, care este angajata in luptele din Mariupol pentru eliberarea cladirilor administrative ocupate de separatisti, a anuntat deja ca exista patru raniti, dintre care unul in stare grava. In plan politic, presedintele ucrainean, Petro Porosenko, i-a prezentat, joi, presedintelui rus, Vladimir Putin, un plan de pace pentru Estul prorus si s-a plans de o presupusa incursiune de tancuri in teritoriul ucrainean. A fost prima intalnire dintre cei doi lideri de stat.
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=aenl78NVwIM[/youtube]
de Razvan Iorga | iun. 12, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ex-premierul ucrainean Iulia Timosenko ar fi facut afaceri cu seful crimei organizate ucrainene Semion Moghilevici, potrivit site-ului Wikileaks specializat in publicarea de documente provenind din scurgeri de informatii confidentiale, transmite RIA Novosti. Conform unui raport al ambasadorului american la Kiev trimis la Washington la 14 aprilie 2006, Iulia Timosenko, unul din liderii „revolutiei portocalii” din 2004, ar fi avut legaturi cu mafia ucraineana in anii ’90, in perioada in care ea conducea puternicul grup „Sistemele Energetice Unite ale Ucrainei”. Diplomatul face referire, de asemenea, la site-ul de informatii Ukrainskaia Pravda, potrivit caruia Oleksandr Turcinov, fost sef al serviciilor secrete ucrainene (SBU) si pana de curand presedinte interimar al Ucrainei si considerat un apropiat al Iuliei Timosenko, a sters informatiile despre activitatile lui Moghilevici din dosarele SBU. „Intr-un articol datat 16 martie, care citeaza o sursa din cadrul SBU, se arata ca informatiile suprimate ar fi continut probe de tranzactii dubioase intre Moghilevici si Timosenko”, scrie WikiLeaks. Semion Moghilevici este considerat de agentiile de informatii europene si americane drept „seful sefilor” mafiilor rusesti si el este vazut de FBI ca unul din cei mai periculosi mafioti ai lumii. in aprilie 2013, revista Foreign Policy l-a inclus pe lista celor mai influente persoane ale lumii contemporane.
de Razvan Iorga | iun. 11, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Moscova incearca noi sofisme pe marginea dreptului international si a motivatiei sale care a culminat cu anexarea recenta a peninsulei Crimeea la Federatia Rusa. Presedintele camerei inferioare a parlamentului federal rus (Duma), Serghei Nariskin, a acuzat miercuri Ucraina de anexarea peninsulei Crimeea in urma cu 23 de ani, in contextul destramarii URSS, acuzatiile parlamentarului rus intervenind in ajunul Zilei nationale a Rusiei. „Atunci, in 1991, a fost realizata anexarea Crimeii (de catre Ucraina). E adevarat, a fost una pasnica, dar a fost o anexare”, a afirmat Serghei Nariskin in fata deputatilor rusi, potrivit relatarii RIA Novosti.
O astfel de anexare, a adaugat seful Dumei, „a devenit, din pacate, posibila, din cauza atitudinii iresponsabile a unor oameni politici rusi”, desi „in ianuarie 1991 a fost un referendum in Crimeea care contesta transferarea regiunii Ucrainei, 93% dintre alegatori pronuntandu-se in aceasta privinta, la o prezenta la urne de 81%”. Regiune cu populatie majoritar rusofona, Crimeea a fost atasata la Ucraina in 1954, in perioada URSS, la initiativa secretarului general de atunci al PCUS, Nikita Hrusciov, de origine ucrainean. Dupa caderea Uniunii Sovietice, Crimeea a ramas in componenta Ucrainei, dar a primit statutul de republica autonoma. La 16 martie a.c., Crimeea si-a autoproclamat independenta fata de Ucraina si s-a pronuntat pentru alipirea la Rusia, in cadrul unui referendum, considerat ilegal de Occident, la care peste 96% din alegatori s-au pronuntat in favoarea acestei decizii, dupa cum au sustinut autoritatile locale proruse.
de Razvan Iorga | iun. 11, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Moscova a trecut deja la amenintari dupa ce Kievul a refuzat reducerea facturii la gazele rusesti cu 100 de dolari pe mia de metri cubi. Presedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri ca suma de 385 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale este ultima oferta pe care Rusia o face Ucrainei si a amenintat ca trece la „alta faza” in cazul in care Kievul refuza, relateaza AFP. „Pretul final este de 385 de dolari pe mia de metri cubi”, dupa reducerea cu 100 de dolari, a declarat Putin intr-o sedinta de Guvern, citat de RIA Novosti. „Dar daca propunerile noastre sunt respinse, atunci vom trece la alta faza. Nu asta vrem”, a adaugat presedintele rus, acuzand Ucraina ca, prin cerintele sale, conduce negocierile in impas. Rusia si Ucraina au reluat miercuri negocierile pe tema gazelor naturale, la Bruxelles, intr-o atmosfera destinsa de amanarea pana la 16 iunie a ultimatumului dat de Moscova Kievului pentru plata datoriei la gaze. Comisarul european pentru Energie Günther Oettinger, mediator in vederea mentinerii livrarilor de gaze naturale catre UE prin Ucraina, si ministrii Energiei rus Aleksandr Novak si ucrainean Iuri Prodan, au inceput la ora 7.30 GMT (10.30, ora Romaniei) negocieri, care urmau sa continue pana miercuri dupa-amiaza, a anuntat Comisia Europeana (CE).
Negocieri dure sub egida UE
Oettinger a anuntat marti seara ca o solutionare a contenciosului ruso-ucrainean are nevoie de „mai multe zile”, iar partea rusa a mai slabit presiunea inaintea noii runde de negocieri. La finalul unei intalniri, in noaptea de marti spre miercuri, cu Oettinger, presedintele-director general al furnizorului rus Gazprom Aleksei Miller a anuntat amanarea pana in dimineata lui 16 iunie a ultimatumului care expira marti, pe care Moscova l-a impus Kievului in vederea achitarii datoriei la gaze in schimbul continuarii livrarilor. „Partea rusa a facut un pas in favoarea continuarii negocierilor intensive din ultima perioada si a decis ca trecerea la sistemul de preplata sa fie amanata pentru luni, la ora 10.00”, a declarat Miller. Negocierile, la care participa atat Miller, cat si omologul sau de la grupul ucrainean Naftogaz Andrii Kobolev, se invart in continuare in jurul pretului la gaze cerut de catre Rusia, pe care l-a stabilit la un nivel fara echivalent in Europa, dupa instalarea puterii proeuropene. Moscova a propus Kievului o reducere de 100 de dolari pentru mia de metri cubi – la pretul care a crescut la 1 aprilie de la 268 la 485 de dolari -, insa Ucraina a refuzat, a anuntat miercuri dimineata premierul ucrainean Arseni Iateniuk. „Cunoastem capcanele rusilor: reducerea lor este decisa de Guvern si poate fi suprimata de Guvern. Propunerea noastra ramane aceeasi, trebuie schimbat contractul”, a declarat Iateniuk in sedinta Consiliului de Ministri, transmisa in direct la televiziune. Ziarul rus Kommersant a atribuit Comisiei Europene propunerea unui pret in jurul a 360 de dolari pentru mia de metri cubi. Potrivit ziarului, reprezentanti rusi s-au dus la Moscova marti pentru a-i raporta personal lui Vladimir Putin.
de Razvan Iorga | iun. 10, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Livrările de gaze rusești către Ucraina și UE erau stabile marți, în pofida depășirii termenului limită până la care Kievul trebuia să plătească cel puțin o parte din datoriile sale în caz contrar riscând suspendarea livrărilor, a declarat marți un purtător de cuvânt al Gazprom, citat de Reuters. Rusia a dat Ucrainei termen limită până marți la ora 06.00 GMT să-și plătească datoriile însă până la urmă pare să fie făcut un pas înapoi după ce oficialii au anunțat că discuțiile mijlocite de Comisia Europeană vor continua marți seară sau miercuri, la Bruxelles. O sursă de la Gazprom care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat că Rusia livrează Ucrainei cantitatea obișnuită de gaze naturale. ‘Ucraina a luat o cantitate ridicată de 112-115 milioane metri cubi pe zi, în condițiile în care pompează gaze în facilitățile de stocare.
Tranzitul spre Europa rămâne stabil la 200 milioane metri cubi pe zi’, a declarat sursa. Un purtător de cuvânt de la Gazprom a confirmat și el că livrările spre Uniunea Europeană sunt stabile. Ultima rundă de negocieri între Rusia și Ucraina s-au încheiat marți dimineață fără un acord cu privire la prețul gazelor naturale. Ucraina vrea să modifice un contract din 2009 care obligă Kievul să cumpere un volum fix de gaze naturale, indiferent dacă are sau nu nevoie de întreaga cantitate, la un preț de 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, cel mai mare preț plătit de orice client al Gazprom din Europa. În schimb, Moscova susține că Ucraina trebui să-și plătească cel puțin o parte din datorii înainte de a putea discuta chestiunile care țin de preț.
Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a precizat că a propus ‘un plan foarte constructiv pe care credem că toți participanții ar putea și ar trebui să-l accepte’. ‘Vrem o soluție globală care să regleze chestiunea prețului gazului și plata datoriei, dar nu putem accepta mecanismul de calcul al prețului propus de Gazprom. Vrem un preț echitabil și bazat pe piață’, a replicat ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan. La finele lunii mai, Gazprom a primit suma de 786,4 milioane de dolari de la compania ucraineană Naftogaz pentru livrările de gaze naturale, însă oficialii ruși au solicitat plata unei noi sume de 1,47 de miliarde de dolari, reprezentând valoarea facturilor pentru lunile noiembrie și decembrie 2013. Dacă însă nu se va ajunge la un acord privind plata acestei sume la data menționată, Rusia va solicita și plata a 500 de milioane de dolari pentru livrările din lunile aprilie și mai 2014, au avertizat oficialii ruși.
