Bulgaria, colonie nucleara a Kremlinului

, , , , , , ,
 

Premierul Boiko Borisov viseaza sa transforme Bulgaria intr-o putere nucleara

Premierul Boiko Borisov viseaza sa transforme Bulgaria intr-o putere nucleara

O delegatie a concernului rus Rosatom efectueaza o vizita in Bulgaria, la invitatia autoritatilor de la Sofia, pentru a evalua starea actuala a proiectului centralei nucleare de la Belene, relateaza surse guvernamentale de la Sofia, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Vizita delegatiei concernului rus vine la cateva zile dupa ce Rosatom, prin vicepresedintele sau Kiril Komarov, a anuntat ca gigantul rus va oferi sub forma de credit toate echipamentele necesare iar plata lucrarilor de constructie-montaj se va putea efectua din profitul rezultat de pe urma exportului in Balcani al energiei electrice produse. Astfel, Rusia incearca relansarea proiectului nuclear Belene, Rosatom oferindu-se sa finanteze intreg proiectul, care batea pasul pe loc din 2008, cand s-a retras concernul german RWE, relateaza mass-media de specialitate.
Pana acum Rosatom promitea un credit in valoare de cel mult 2 miliarde euro. Pozitia indecisa a Bulgariei, se pare, i-a facut pe rusi sa ofere conditii mai bune. Recent,  Compania bulgara de electricitate si Atomstriexport (care face parte din concernul Rosatom) au convenit amanarea, pana la 31 martie 2012, a deciziei finale cu privire la reluarea lucrarilor pe malul Dunarii. „Oferta noastra de creditare este unica”, a spus Komarov. In proiect vor ramane companiile „Fortrum” din Finlanda si „Altran Tehnologies” din Franta cu participare initiala de cate un procent si optiune de majorare pana la 25. Investitorii europeni sau statul bulgar vor putea prelua mai tarziu partea rusilor din capitalul „Belene”.

Neintelegeri financiare

Pretul centralei nucleare de la Belene se afla printre problemele de care se loveste proiectul. Partea rusa l-a stabilit la 6,3 miliarde euro in timp ce guvernul bulgar nu accepta mai mult de 5 miliarde. Se asteapta ca principalul consultant, banca britanica HSBC va elabora pana la finele anului o solutie de compromis.
Komarov a mai declarat ca acceptand oferta rusa de creditare integrala, Sofia nu va mai avea de investit nimic, obtinand in schimb o centrala ce isi va plati singura creditele prin export de energie, inclusiv pe piata Uniunii Europene. El a spus ca pretentiile financiare reciproce ale celor doua parti nu vor impiedica realizarea proiectului. Vicepresedintele concernului rus a mai facut comparatie cu problemele ce insotesc realizarea „Belene” de complicatiile politice pe care „Rosatom” le-a avut de rezolvat in cazul centralei atomoelectrice iraniene „Busher”. El a avertizat ca tratativele cu Bulgaria nu vor putea continua la infinit.

Riposta judiciara

Anterior, Compania rusa „Atomstroiexport” a inaintat o actiune la Tribunalul de arbitraj international de la Paris, prin care cerea despagubiri in valoare de 58 de milioane de euro pentru lucrari executate la Belene. Partea rusa a acuzat autoritatile bulgare ca nu respecta graficul convenit al decontarilor.
La randul sau, expertii bulgari, citati de mass-media regionala, au avertizat ca „Atomstroiexport” datoreaza Bulgariei peste 61 de milioane de euro pentru echipamentele mai vechi care urmau sa fie instalate la „Belene”. „Speram ca nu este vorba de un nou model, ales de partea rusa pentru a conduce in viitor tratativele energetice cu Bulgaria”, a declarat ministrul Traicio Traikov. Oficialii concernul rus au anuntat ca actiunea de la Paris, ce va putea fi urmata de alte pretentii financiare, nu trebuie privita ca un mijloc pentru exercitarea de presiuni in scopul de a fi accelerata adoptarea unor decizii.
In cazul esuarii proiectului, suma totala a despagubirilor cerute de partea rusa va putea depasi 1 miliard de euro, iar pretentiile curente vor putea fi rezolvate prin tratative, considera expertii concernului.
Totodata, in data de 1 iulie 2011, cele doua parti au semnat o anexa prin care au prelungit, cu trei luni, termenul pentru finalizarea tratativelor. Conform actelor semnate, cele doua parti urmeaza sa convina asupra pretul final al centralei, termenele de livrare a echipamentelor si modul de finantare. Bulgaria insa a cerut prelungirea tratativelor pentru a putea banca britanica HSBC elabora expertizele financiare necesare, oficiali Rosatom acuzand Bulgaria ca refuza, fara motiv, sa cedeze controlul asupra viitoarei centrale unui investitor rus si continua sa caute unul european, deocamdata fara rezultat.

Istorie cu nabadai nucleare

Compania de stat bulgara NEK si omoloaga sa rusa, Rosatom, negociaza de cativa ani pe marginea prelungirii sau nu a contractului prin care Rusia ar trebui sa construiasca o centrala atomoelectrica la Belene, acord care dateaza din 2006, dar care este inghetat inca din 2009, la scurt timp dupa ce actualul guvern bulgar de dreapta a preluat puterea la Sofia.
O anexa a contractului dadea ca termen limita data de 31 martie 2011 pentru o intelegere in privinta pretului centralei si a schemei de finantare a acesteia. Desi in urma cu cateva luni Rosatom ameninta ca daca aceasta intelegere nu va fi semnata pana la termenul scadent, continuarea lucrarilor la centrala va fi sistata, surse bulgare citate de mass-media au subliniat ca acest lucru a fost evitat in ultimul moment.
Chiar daca se va ajunge la un compromis, raman in suspensie si alte chestiuni la fel de spinoase ca pretul: contractul a intrat in impas in 2009 odata cu retragerea din proiect a germanilor de la RWE, care urmau sa detina 49% din actiunile centralei si implicit, sa asigure finantarea in aceeasi proportie. Guvernul bulgar anunta atunci ca se va incerca gasirea unui alt partener strain, in caz contrar lucrarea urmand sa fie abandonata tocmai din cauza ca Sofia nu-si poate asuma singura finantarea. Astfel, eventuala prelungire a scadentei ar echivala, practic, cu o tentativa de inca cateva luni de a gasi un finantator. Lucru destul de greu, mai ales in contextul in care, dupa dezastrul de la Fuskushima, in Europa, ca si in Japonia, rolul energiei nucelare este pus serios sub semnul intrebarii.
Mai mult, cum politica bugetara a Sofiei este una austera de inspiratie Bruxelles, si cum guvernul  bulgar se incapataneaza, in pofida tuturor evidentelor economice sa nu renunte la obiectivul de a intra in 2012 in mecanismul ERM-2, anticamera monedei euro, sansele eventualei finalizari a centralei de la Belene par mai degraba fantasmagorice.

Proteste cu spioni

“Balcanii fără energie nucleară”, acesta este sloganul Partidului Ecologist Bulgar care, împreună cu mai multe organizaţii neguvernamentale, au organizat manifestări împotriva centralelor nucleare din Balcani, la ambasadele României şi Turciei din Sofia, relateaza mass-media locala. Conducerea Partidului Ecologist Bulgar este frecvent acuzata de relatii cu mediile serviciilor secrete de la Sofia, iar numele presedintelui sau, Alexandr Karakaceanov, figureaza in mai multe dosare penale, instrumentate in Bulgaria, Germania si Italia pe numele unor fosti ofiteri din serviciile de securitate comuniste bulgare. Probleme juridice si situatia interna din partid au dus la la suspendarea acestuia din Partidul Verde European, principala structura a partidelor ecologiste la nivel european.

Coruptie nucleara

Conform initiatorilor, actiunile de protest au pornit de la faptul că Balcanii reprezintă “o regiune periculoasă din punct de vedere seismic”, în “care există corupţie cronică”. “Dacă este o urgenţă la centrala nucleară de la Cernavodă, din România (…) sau într-o zonă foarte seismică din sudul Turciei (…), vom pierde toate oportunităţile pe care le avem ca peninsulă – potenţialul unor surse de energie regenerabilă, potenţialul unui turism sustenabil”, a declarat reprezentantul Partidului Ecologist. “Apelul nostru este ca poporul din Peninsula Balcanică să realizeze că frontierele nu sunt limite pentru riscurile nucleare, pentru că dacă este o urgenţă la centrala nucleară Belene, va afecta întreaga Peninsulă Balcanică”, a adăugat sursa citata.
Politicianul bulgar a explicat că “iniţiativa aparţine coaliţiei antinucleare balcanice, înfiinţată anterior la Sofia, din care fac parte Partidul Ecologist şi organizaţii neguvernamentale din Bulgaria, Turcia, Serbia, Grecia, Macedonia şi România”.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *